Fond funciar. Hotărâre din 10-10-2013, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-10-2013 în dosarul nr. 957/225/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1028/R
Ședința publică de la 10 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător V. R.
Judecător C. P.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul-petent M. M. și recurentul-intervenient M. I. A. împotriva sentinței civile nr.1170/14.02.2012 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimatele C.L.F.F.Prunișor, C.J.F.F.M., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-petent, asistat de avocat B. Narcius, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat B. N., pentru recurentul-petent, depune la dosar împuternicirea avocațială.
În temeiul art.245 cod procedură civilă, instanța încuviințează cererea de repunere pe rol a cauzei, după care, pune în discuție excepția perimării.
Avocat B. N., pentru recurentul-petent, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 21.10.2011 și înregistrată pe rolul instanței sub numărul de dosar_ reclamantul M. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,5 ha pădure, situată în extravilan, în punctul Igreliște din comuna Prunișor . vecinătăți: la est – pășune și pădure comunală, vest – P. și D. B., sud – drum de trecere, nord – M. A. și Ogașul cu apă roșie și eliberarea titlului de proprietate .
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că aceste teren se afla la rolul agricol al tatălui reclamantului, M. D., care a avut cca 15 ha pădure, iar la revoluție cerere de reconstituire a formulat reclamantul și fratele acestuia, M. I. .
A mai arătat că în prezent fratele său, M. I. este decedat și are ca moștenitori pe M. A. – fiu, M. G. – soție și încă două fiice – M. M. și M. D. .
La data 08.02.2011 au fost introduse în cauză, în calitate de intimate Comisia Locală de Fond Funciar Prunișor și Comisia Județeană de Fond Funciar M. și s-a dispus emiterea unei adrese către Comisia Locală de Fond Funciar Prunișor pentru a comunica motivul pentru care nu s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,5 ha teren pădure și pentru a înainta copii ale cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de M. I. și M. M., precum și copii registru agricol după M. D..
Relațiile solicitate au fost înaintate la data de 28.02.2011 cu adresa nr. 640/24.02.2011, fiind astfel înaintate cererea nr. 80/31.08.2005 la legea 247/2005, adresa de răspuns cu nr. 277/05.09.2006, s.c. nr. 2155/27.03.1997, certificat arhivele statului nr. 194/11.03.2004, filă din registru agricol 59-62 a autorului reclamantului, precum și titlul de proprietate definitiv nr._/29.06.2005.
La data de 29.03.2011 s-a luat interogatoriu reclamantului, acesta precizându-și acțiunea în sensul că solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,5 ha, întrucât tatăl acestuia avut în total 2,5 ha pădure din care, prin s.c. nr. 2155/1997 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha .
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii C. G. și I. N., probă ce a fost încuviințată de instanță, în cauză fiind audiați martorii propuși, respectiv C. G. și I. N. .
La data de 26.04.2011, în temeiul rolului activ reglementat de disp. art. 129 al. 5 c.p.civ., instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice - specialitatea topografie, având ca obiective:
- identificarea suprafeței de 1,5 ha forestier, situată în punctul „ Igreliște”, având ca vecini la N- drum și hotarul satului Ercea, S-drum Igreliște și restul proprietății petentului M. M., V- fosta proprietate a lui B. D., situată în .;
- să se menționeze numărul de . cine are în posesie această suprafață de teren.
Expertiza dispusă în cauză a fost efectuată de către expert P. O. și a fost depusă la dosar la data de 21.11.2011.
De asemenea, în temeiul rolului activ reglementat de disp. art. 129 al. 5 c.p.civ., la data de 01.11.2011, instanța a dispus emiterea unei adrese către Comisia Locală de Fond Funciar Prunișor pentru a înainta copie a planului parcelar pentru terenul de 1,5 ha teren forestier.
La data de 18.11.2011, prin adresa nr. 4050/17.11.2011, Comisia Locală de Fond Funciar Prunișor a comunicat că este în imposibilitate de a pune la dispoziție planul parcelar pentru terenul de 1,5 ha pădure, întrucât numitul M. D.M. nu a deținut niciodată această suprafață de 1,50 ha pădure ci doar 1 ha, conform certificatului de la arhivele naționale, care a fost anexat.
La data de 22.11.2011, instanța a dispus emiterea unei alte adrese către Comisia Locală de Fond Funciar Prunișor pentru a înainta copie a registrului agricol din anul 1939 și copie BAP din anul 1948 privind pe M. D. zis M. și pentru a comunica suprafața de pădure există la rolul acestuia.
La data de 09.01.2012, cu adresa nr. 51/05.01.2012, s-a comunicat că Primăria Prunișor nu deține și nu a deținut în ultimii 20 de ani registru agricol din anul 1939, au existat BAP-uri din anul 1948 care au fost distruse cu ocazia inundațiilor din anul 1999, dar odată cu apariția legii 18/1991, după aceste BAP-uri s-a întocmit o anexă și anume anexa 15 în care sunt trecuți toți deținătorii de terenuri cu vegetație forestieră, dar în care autorul petentului, M. I. D., nu figurează.
De asemenea, s-a comunicat că petentul a depus la CLFF Prunișor un certificat de la arhivele naționale în care autorul său figura în anul 1948 cu suprafața de 1 ha pădure cu care de altfel petentul a fost pus în posesie, întocmindu-i-se titlu de proprietate definitiv și întrucât petentul nu a mai depus documente din care să reiese că autorul său a deținut o suprafață mai mare de pădure decât cea din certificatul de la arhivele naționale, Comisia Locală de Fond Funciar Prunișor nu poate să-l mai pună în posesie cu alte suprafețe de pădure.
Au fost înaintate copie certificat de la arhivele naționale și copie titlu de proprietate nr._/29.06.2005.
La data de 17.01.2011 numitul M. A. a formulat o cerere prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate a suprafeței de 1,25 ha pădure situat în punctul Igreliște, pe același amplasament, împreună cu unchiul acestuia, M. M., cerere pe care instanța a calificat-o ca fiind cerere de intervenție în nume propriu, având în vedere că acesta are aceleași pretenții ca și reclamantul M. M. .
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.1170/14.02.2012 Judecătoria Dr.Tr.S., a respins acțiunea, pentru următoarele considerente:
Reclamantul M. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,5 ha pădure, situată în extravilan, în punctul Igreliște din comuna Prunișor . vecinătăți: la est – pășune și pădure comunală, vest – P. și D. B., sud – drum de trecere, nord – M. A. și Ogașul cu apă roșie și eliberarea titlului de proprietate .
Instanța a reținut faptul ca ulterior reclamantul a precizat acțiunea solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,5 ha, întrucât tatăl acestuia avut în total 2,5 ha pădure din care, prin s.c. nr. 2155/1997 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha, iar după efectuarea raportului a solicitat întreaga suprafața.
Din probatoriul administrat in cauza respectiv: adresa nr. 640/24.02.2011, fiind astfel înaintate cererea nr. 80/31.08.2005 la legea 247/2005, adresa de răspuns cu nr. 277/05.09.2006, s.c. nr. 2155/27.03.1997, certificat arhivele statului nr. 194/11.03.2004, filă din registru agricol 59-62 a autorului reclamantului, precum și titlul de proprietate definitiv nr._/29.06.2005, adresa nr. 4050/17.11.2011, adresa nr. 51/05.01.2012, copie titlu de proprietate nr._/29.06.2005, instanța a reținut următoarele situații de fapt si de drept.
Prin cererea nr 80/31.08.2005, petentul M. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru mai multe terenuri despre care a susținut ca au aparținut tatălui său M. D., printre care si pădure în punctul „ IGRELISTE”, la care i s-a răspuns prin adresa nr. 277/5.09.2006.
Prin sentința civila nr. 2155/1997 s-a reconstituit petentului dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha pădure situat in PUNCT „IGRELISTE” pe raza comunei PRUNISOR, acesta fiind îndreptățit la acest teren, așa cum reiese si din certificatul de la arhivele statului nr. 194/11.03.2004, iar in baza acestei sentințe s-a eliberat titlul de proprietate nr._/2005 fila 14 dosar.
Din registrul agricol al numitului M. I D., fila 13 dosar nu rezulta ca autorul petentului sa fi deținut pădure in vreun punct, toate suprafețele din acesta având alte categorii de folosință în anul 1959, 1960 si 1961, observându-se o diminuare a suprafețelor de teren de la 3,64 ha in 1959 la 2,14 ha in 1961 însa nu apare trecuta pădure.
In atare situație singura dovada dreptului de proprietate se face potrivit art. 11 alin 1 din legea 18/1991 respectiv „ Suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.”, prin urmare daca în registrul agricol al autorului nu figurează teren pădure, iar pentru suprafața de 1 ha pădure situat in punct „IGRELISTE” pe raza comunei Prunisor, acesta fiind îndreptățit conform certificatului de la arhivele statului nr. 194/11.03.2004, sentința civila nr. 2155/1997, iar in baza acestei sentințe s-a eliberat titlul de proprietate nr._/2005, singura proba este aceea cu martori.
Așadar martorii audiați in cauza respectiv C. G. si E. N. au expus situații de fapt relativ contradictorii prin raportare la concluziile raportului de expertiza.
In atare situație chiar daca prin raportul de expertiza întocmit in cauza de expert P. O. s-a identificat in cauza in punctul „IGRELISTE „ o suprafața de teren forestier libera aceasta nu poate fi atribuita petentului in lipsa unor dovezi certe asupra deținerii in proprietate de către autorul său M. D. a acestor suprafețe de teren de_ mp.
Totodată în raport de prevederile art. 45 din legea 18/1991 care stipulează ca „Persoanele fizice sau, după caz, moștenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, pășuni și fânețe împădurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie” se retine faptul ca se pot solicita atât terenurile împădurite, cât și pășunile, fânețele, tufărișurile și zăvoaie, iar în raport de constatările expertului prevăzute în expertiza aflată la dosarul cauzei pe care instanța o va omologa, petentul nu a făcut dovada ca autorul sau a deținut acest teren prin probele administrate in cauza, ci dimpotrivă așa cum se observa din adresele răspuns și documentația înaintata de C.L.F.F.PRUNISOR, acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor deținute de autorul sau și dovedite în acest sens.
In ceea ce privește cererea de intervenție in interes propriu a lui M. A., depusă la data de 17.01.2012, prin care acesta solicită un drept propriu asupra 1,25 ha teren pădure în punctul IGRELISTE după același autor ca petentul, din probatoriul deja existent la dosarul cauzei referitor la terenurile solicitate de petent fiind înaintata la dosar documentația de către C.L.F.F.Prunisor, instanța a reținut faptul că cererea de reconstituire pentru aceste terenuri nu a formulat-o decât M. M. fila 9 dosar, prin urmare fără a mai antama fondul unde motivele netemeiniciei sunt aceleași ca și in cazul petentului, instanța în baza art. 13 din legea 18/1991R, a respins în principiu aceasta cerere întrucât M. I A. sau autorul ori altă persoană în numele său nu au formulat cerere de reconstituire în cauză, a dreptului de proprietate pentru acest teren.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs petentul și intervenientul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susțin că, instanța de fond a pronunțat o soluție eronată întrucât Primăria Prunișor a refuzat să pună la dispoziția instanței registrele agricole din perioada 1938-1949.
La termenul de judecată din 19.04.2012, cauza a fost suspendată în baza art.242 alin.2 cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.
Deși la data de 11.04.2013, petentul a formulat cerere de repunere pe rol, întrucât nu a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, la termenul de judecată din 11.04.2013 s-a menținut măsura suspendării cauzei în baza art.242 alin.2 cod procedură civilă.
La data de 03.09.2013, petentul a formulat o nouă cerere de repunere pe rol a cauzei, instanța invocând din oficiu excepția perimării, având în vedere că de la data suspendării, 19.04.2012 și până în prezent a trecut mai mult de un an, timp în care dosarul a rămas în nelucrare din culpa părților.
Potrivit art. 248 din Codul de procedura civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedura urma să fie îndeplinit din oficiu. Termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părții, cererea n-a ajuns încă la instanța competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată. În materie comercială termenul de perimare este de șase luni.
Potrivit art. 252 C.pr.civ., perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate, președintele instanței va cita de urgență părțile și va dispune ca grefa să întocmească o dare de seamă asupra actelor de procedura în legătură cu perimarea.
Potrivit art. 253 C.pr.civ., dacă instanța constată că perimarea nu a operat, pronunță o încheiere, care poate fi atacată o data cu fondul procesului. Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare.
În cauză, instanța constată că la termenul din 19.04.2012 părțile au lipsit la judecarea cauzei și potrivit dispozițiilor cod procedură civilă, art.242 pct.2 a fost dispusă suspendarea pentru lipsa părților. Cum art.248 cod procedură civilă, sancționează lipsa de atitudine a recurentului care, deși a solicitat repunerea pe rol, nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă și nici nu s-a prezentat în vederea continuării judecății, instanța observând că în dosarul de față termenul de 1 an s-a împlinit (la 19.04.2013), în temeiul art. 252 raportat la art. 248 cod procedură civilă, va constata perimat recursul formulat împotriva sentinței civile nr.1170/14.02.2012 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul formulat de recurentul-petent M. M. și recurentul-intervenient M. I. A. împotriva sentinței civile nr.1170/14.02.2012 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimatele C.L.F.F.Prunișor, C.J.F.F.M., având ca obiect fond funciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Octombrie 2013.
Președinte, C. M. | Judecător, V. R. | Judecător, C. P. |
Grefier, M. B. |
Redactat M.C.M. – 14.10.2013
tehnoredactat M.B., Ex.2/ 5 pag.
jud.fond G. O.
Cod operator 2626
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3231/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1122/2013. Tribunalul... → |
|---|
