Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Hotărâre din 06-09-2013, Tribunalul MEHEDINŢI
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 06-09-2013 în dosarul nr. 1471/274/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 855/R
Ședința publică de la 06 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător C. P.
Judecător C. M.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea asupra recursului civil formulat de recurenții-reclamanți C. I. D., C. T. împotriva sentinței civile nr.216/28.03.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimații-pârâți S. V. I., S. C., M. S., având ca obiect hotărâre care sa țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se ia act că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 05.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art.260 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, o reține pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Orșova și înregistrată sub nr._ la data de 08.11.2012, reclamanții C. I. D. și C. T. au chemat în judecată pârâții S. V. I., S. C. și M. S. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța:- să se constate perfectă vânzarea dintre Almady P., Almady G., Almady Oktavia și M. S., în calitate de vânzători și S. C. și S. I., în calitate de cumpărători a terenului înscris în fila CF nr.617 a loc. Jupalnicul vechi, în suprafață de 13.654 m.p.situat în mun. Orșova, punctul Din Izlaz-Dealul Moșului pentru suma de 10.000 lei și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, să se constate că în urma decesului numiților Almady P., Almady G., Almady Oktavia, a rămas ca unic moștenitor, în calitate de soră M. S., să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare cumpărare, prin care se constată perfectă vânzarea dintre S. C. și S. I. pe de o parte și reclamanții C. I. D. și C. T. pe de altă parte, a aceleiași suprafete de teren situată în mun. Orșova, punctul Din Izlaz-Dealul Moșului intabulată în CF fila 617 a loc. Jupalnicul vechi.
În motivarea cererii au arătat că așa cum rezultă și din extrasul de carte funciară numiții Almady P., Almady G., Almady Oktavia și M. S., născută Almady, au fost coproprietari coindivizari în calitate de vânzători, pe de o parte și S. C. și S. I., în calitate de cumpărători, pe de altă parte, acest teren a fost înstrăinat pentru suma de 10.000 lei sumă achitată vânzătorilor în momentul întocmirii înscrisului sub semnătură privată.
Au mai arătat că, ulterior acestui înscris, respectiv la data de 28.05.1986 a decedat Almady G., la data de 21.01.1989 a decedat Almady Oktavia, iar la 29.12.1991 Almady P..
Au precizat că nici unul dintre ei nu a avut descendenți sau soț supraviețuitor, singurul moștenitor al acestora fiind M. S., în calitate de soră.
Au mai precizat că la data de 06.06.2004 S. C. și S. I. în baza unui înscris sub semnătură privată le-au înstrăinat lor pentru suma de 10.000 lei acest teren cu vecinii: N- pădurea Statului, S- O. N. și ogaș, E- ogaș, V- pădurea Statului.
Au precizat că de la data intrării în posesie și până în prezent au stăpânit terenul în litigiu ca proprietari fără a fi deranjați sau tulburați în exercitarea acestei posesii.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În dovedire au depus extras de carte funciară 617, înscris sub semnătură privată, chitanță sub semnătură privată, adeverința nr._/2011, schiță, certificate deces . nr._, . nr._ și . nr._.
Prin serviciul registratură la data de 07.02.2013 S.P.C.L.E.P. Orșova a comunicat că pârâta M. S. a decedat la data de 04.06.2001.
La termenul din 28.02.2013 reclamanții prin apărător au depus la dosar cereri de ajutor public judiciar la care au anexat înscrisuri.
Prin încheierea din camera de Consiliu din 14.03.2013 a fost admisă cererea de ajutor public judiciară formulată de reclamanți.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.216/28.03.2013 Judecătoria Orșova, a respins acțiunea, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei M. S., excepție invocată din oficiu, instanța a apreciat-o ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.
În cazul persoanelor fizice capacitatea procesuală de folosință începe la nașterea lor și încetează la moarte lor. În cazul persoanelor fizice capacitatea de folosință începe la naștere și încetează la moartea lor
În condițiile art. 41 alin. 1 Cod de procedură civilă orice persoana care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată astfel că persoana care are capacitatea de folosință a drepturilor civile are și capacitatea procesuală de folosință în legătură cu drepturile și obligațiile sale.
Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei, instanța a constatat că pârâta M. S. a decedat la 04.06.2013.
Față de faptul că la data introducerii acțiunii de către reclamanți, respectiv 08.11.2012 pârâta era decedată, apreciind că această parte nu are capacitate de folosință, instanța a admis excepția lipsei capacitații procesuale de folosință a acesteia și a respins cererea formulată în contradictoriu cu M. S., ca fiind formulată față de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Instanța nu a putut reține apărarea reclamanților care au apreciat că se impunea suspendarea cauzei pentru a fi introduși în cauză eventualii moștenitorii, sau pentru constatarea vacanței succesorale a moștenirii pârâtei M. S., potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod pr civilă, întrucât aceste dispoziții legale nu sunt incidente în cauza pendinte, ele se referă la situația în care, după introducerea cererii de chemare în judecată, decedează una dintre părți.
Față de faptul că, prin cererea pendinte se solicită să se constate perfectă vânzarea succesivă a aceluiași imobil și drept urmare să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare cumpărare perfectă între cumpărători și vânzători, având în vedere că toți cei patru vânzători inițiali, proprietari ai imobilului teren înscris în fila CF 617 a localității Jupalnicul vechi situat în mun. Orșova, punctul „Din izlaz-dealul Moșului”, au decedat anterior introducerii acțiunii și raportat la faptul că acțiunea reclamanților formulată în contradictoriu cu M. S. a fost respinsă pentru lipsa capacității de folosință a acesteia, imobilul rămânând astfel în patrimoniul său, cel de-al doilea petit care privește transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului de la vânzătorii S. C. și I. la cumpărătorii C. I. D. și T., apare ca nefondat.
Reclamanții au posibilitatea de a identifica eventuali moștenitori ai vânzătoarei M. S. sau în cazul în care aceasta nu are succesori legali ori testamentari să întreprindă demersurile legale pentru declararea vacanței succesorale a moștenirii în care este inclus imobilul ce a făcut obiectul antecontractelor de vânzare cumpărare, urmând a se judeca în contradictoriu cu persoana care poate fi subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au arătat că, în cuprinsul cererii de chemare în judecată au indicat ultimul domiciliu al pârâtei M. S. și ca urmare a neîndeplinirii procedurii de citare, atât instanța de fond cât și reclamanții au făcut demersuri pentru a afla domiciliul actual al acesteia, ocazie cu care au aflat că a decedat.
La termenul de judecată din 28.03.2012 instanța de fond a invocat excepția lipsei capacității de folosință, excepție pe care a admis-o și pe cale de consecință a respins acțiunea în mod incorect, fără a lua în considerare faptul că, inițial, reclamanții nu au avut cunoștință de faptul că pârâta M. S. a decedat și ulterior, au făcut demersuri pentru a identifica moștenitorii defunctei.
Au adus la cunoștință instanței de fond că au solicitat relații de ultimul domiciliu al pârâtei – Primăria Slatina, jud.O. și respectiv la locul decesului – Primăria Motru, jud.Gorj și au solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a indica moștenitorii, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art.155 ind.1 cod procedură civilă, solicitare ce a fost respinsă prin aceasta fiind vătămate grav interesele reclamanților, respectiv liberul acces la justiție, iar notificarea că în cazul în care există succesori legali sau testamentari pot formula o nouă acțiune împotriva acestora este neavenită întrucât nu au posibilități materiale și mai devreme de un an nu vor beneficia de o nouă scutire de taxă de timbru.
În consecință, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl apreciază întemeiat pentru următoarele considerente:
Este adevărat că în conformitate cu 41 din C.pr.civ. orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată și prin urmare în cazul în care o parte nu întrunește această condiție cererea va fi anulată ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosință sau respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
Cu toate acestea înainte de a respinge ,în ipoteza formulării cererii împotriva unei persoane fără capacitate de folosință judecătorul trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte.
În primul rând se pune în discuție aspectul referitor la faptul că partea a știut că persona chemată în judecată nu are o astfel de capacitate iar pe de altă parte posibilitatea reclamantului de a-și modifica cerere introductivă .
Dacă în ceea ce privește primul aspect acesta poate fi determinat în funcție de elementele fiecărui dosar în parte în privința celui de-al doilea tribunalul reține că prin disp.art.132 alin.1 C.pr.civ. legiuitorul a stabilit nu numai faptul că cererea de chemare în judecată se poate întregii sau modifica dar și momentul procesual până la care se poate realiza această operațiune juridică încercând astfel să determine atât diligența părților în realizarea drepturilor deduse judecății cât și soluționarea cu celeritate a cererilor formulate în limitele stabilite de reclamant.
Pentru a nu lăsa la numai îndemâna pârâtului ,deși norma de la art.132 îl ocrotește datorită caracterului dispozitiv al acesteia, opunerea și pentru acele elemente care nu ar putea fi încadrate ca reprezentând o întregire sau modificare legiuitorul a arătat prin alin.2 pct.1că cererea nu se socotește modificată în cazul îndreptării erorii materiale din cadrul cererii,fără însă a arăta ce înseamnă eroare materială.
Oricum, sintetizând dispoziția de la art.132 C.pr.civ. se poate concluziona că legiuitorul distinge trei categorii de cereri: a) de întregire, care au ca obiect completarea lipsurilor din cuprinsul acțiunii introductive, cum ar fi, spre exemplu, prezentarea unor elemente suplimentare pentru identificarea bunurilor în litigiu sau pentru completarea elementelor de fapt; b) de modificare, prin care reclamantul urmărește să schimbe unele elemente importante ale cererii de chemare în judecată, precum părțile, obiectul sau temeiul juridic, și c) precizatoare, care nu vizează nici completarea lipsurilor din cuprinsul cererii de chemare în judecată și nici modificarea elementelor sale esențiale, prin acestea urmărindu-se îndreptarea greșelilor materiale din cuprinsul cererii introductive de instanță, mărirea sau micșorarea câtimii obiectului cererii, solicitarea valorii obiectului pierdut sau pierit ori înlocuirea cererii în constatare cu o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare poate fi primită.
Față de acestea tribunalul constată în cauză că la momentul promovării acțiunii recurenții nu au știut de decesul pârâtei M. S. și prin urmare nu și-au respecta obligația de a face toate demersurile pentru stabilirea existenței acesteia Cu toate acestea dat fiind faptul că au posibilitatea să-și modifice cererea în condițiile art.132 C.pr.civ., fără ca instanța să poată să opună nerespectarea termenului stabilit prin această dispoziție,acesta fiind doar atributul pârâtului, tribunalul apreciază că soluția instanței de fond este nelegală. Este adevărat că în cauză nu se poate reține incidența disp.art.243 pct.1 C.pr.civ., întrucât decesul nu a intervenit în cursul judecății însă reclamanții au posibilitatea de a-și modifica cererea sub aspectul schimbării părților.
Așadar cum recurenții reclamanții,în cazul constatării decesului pârâtei înainte de promovarea cererii aveau posibilitatea să și-o modifice, chiar prin introducerea în cauză a moștenitorilor acesteia în baza art.312 alin.1și 5 C.pr.civ, va fi admis recursul formulat,casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți C. I. D., C. T. împotriva sentinței civile nr.216/28.03.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimații-pârâți S. V. I., S. C., M. S., având ca obiect hotărâre care sa țină loc de act autentic.
Casează sentința.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Septembrie 2013.
Președinte, V. R. | Judecător, C. P. | Judecător, C. M. |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.23.09.2013
tehnoredactat M.B., Ex.2/4 pag.
jud.fond C. O.
Cod operator 2626
← Grăniţuire. Sentința nr. 8560/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Fond funciar. Decizia nr. 677/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
---|