Contestaţie la executare. Sentința nr. 3546/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3546/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 110/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 110/A
Ședința publică de la 13 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul-intimat P. I. I. împotriva sentinței civile nr.3546/14.11.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimatul-contestator B. T., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-intimat, lipsă fiind intimatul-contestator.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se identifică apelantul-intimat în baza cărții de identitate.
Apelantul-intimat depune la dosar precizări scrise cu privire la cererea reconvențională.
Instanța apreciază că o astfel de precizare nu se impune a fi comunicată intimatului-contestator și având în vedere lipsa acestuia și faptul că acesta nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.104 alin.13 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești, dispune reapelarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
La al doilea apel nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-intimat, lipsă fiind intimatul-contestator.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art. 394 cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul-intimat solicită admiterea apelului și admiterea cererii reconvenționale în baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 25.02.2014, sub nr._, contestatorul B. T. solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună anularea formelor de executare pornite în dosarul nr. 89/E/2014.
În motivare, contestatorul a arătat că prin sentința civilă nr. 1254/07.11.2013 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._, a fost obligat să lase în deplină proprietate și liniștită posesie intimatului P. I. I., suprafața de 387 mp, să ridice gardul ce împrejmuiește suprafața, construcțiile și materialele depozitate pe teren.
Contestatorul a arătat că a existat o înțelegere între el și tatăl intimatului în sensul că, de la acesta din urmă, a cumpărat o suprafață de teren pe care a construit o casa și anexe. Tot atunci a ocupat și suprafața de 387 mp, dar nu a încheiat un înscris în acest sens. Ulterior a crezut că se poate înțelege și cu fiul acestuia, numitul P. I I., însă acesta nu a dorit să ofere un preț, ci a vândut terenul.
Contestatorul mai arată că imediat, după pronunțarea hotărârii a desființat gardul ce împrejmuiește suprafața și a ridicat materialele depozitate pe teren, urmând să demoleze și cotețul de porci. În data de 13.02.2014 a primit somație de la executorul judecătoresc. În continuare a mai arătat că înțelege să conteste cuantumul cheltuielilor de executare, întrucât sunt exagerate, și având în vedere că o parte din obligații au fost îndeplinite înainte ca intimatul să se adreseze executorului judecătoresc, iar demolarea a făcut-o a doua zi după primirea somației.
La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri: cererea de chemare în judecată, somația nr. 89/E/2014 din data de 10.02.2014, copia sentinței civile nr. 1254/07.11.2013 pronunțată în dosarul nr._, încheierea de executare pronunțată la data de 05.02.2014 în dosarul nr._ al Judecătoriei Dr. Tr. S., și somația nr. 88//E/2014 din data de 10.02.2014.
Cererea de chemare în judecată nu a fost motivată în drept.
Intimatul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei
Din actele dosarului, instanța a reține că intimatul – creditor P. I. I. s-a adresat Biroului executorului judecătoresc G. G. C. cu cerere de executare silită, formându-se dosarul execuțional nr. 88/E/2014, în cadrul căruia, prin încheierea din camera de consiliu de la 05.02.2014, Judecătoria Drobeta T. S. a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1254/07.11.2013, pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._ .
În speță, contestatorul – debitor a înțeles să conteste actele de executare ,iar intimatul a solicitat declinarea cauzei.
Prin sentința civilă nr. 460 pronunțată la data de 06.05.2014, Judecătoria Strehaia, județul M., potrivit dispozițiilor art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, văzând și dispozițiile art. 650 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 132 Cod procedură civilă, a declinat competenta de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Drobeta T. S..
La data de 16.05.2014, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S., sub același număr de dosar, prin sentința supusă apelului, fiind respinsă contestația și cererea reconvențională formulată de intimat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că intimatul în calitate de creditor, a solicitat încuviințarea executării silite la data de 23.01.2014, iar punerea sa în posesie cu privire la suprafața de 387 mp și ridicarea gardului ce împrejmuia terenul și materialele depozitate pe teren a avut loc la data de 27.02.2014 ,potrivit procesului verbal de executare întocmit de executorul judecătoresc. De asemenea, contestatorul a achitat o parte din debit respectiv suma de 200 lei.
Prin urmare, contestatorul nu a executat obligația de bună voie așa cum susține în cadrul contestației, respectiv imediat după pronunțarea hotărârii și înainte ca intimatul să se adreseze executorului judecătoresc. De altfel, nici până în prezent executarea silită nu a fost desăvârșită.
Pe de altă parte, cheltuielile stabilite prin procesul verbal sunt în sarcina debitorului, iar valoarea acestora este reglementată prin Legea nr.188/2000 și OMJ nr.2550/2006.. Valoarea cheltuielilor de executare silită sunt în sarcina debitorului potrivit art.669 alin 2 cod pr.civ., aferente fiecărui act de executare, iar valoarea sumei de 3312,2 lei indicată în încheierea din 10.02.2014 de stabilire a cheltuielilor de executare reprezintă onorariu executor și sume din executare în concordanță cu costul prevăzut în Anexa 1 la Statutul UNEJ.
Onorariul executor și celelalte cheltuieli au fost stabilite, ținând seama de elementele precum: timpul și volumul de muncă pentru executarea debitului, obiectul și complexitatea acestuia, avantajele și rezultatele obținute pentru profitul creditorului, ca urmare a muncii depuse de executor.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel intimatul, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că nu i s-a comunicat sentinței civile nr. 3546/2014, deși în întâmpinare și cererea reconvențională a precizat domiciliul și reședința sa ,astfel că trebuia comunicată la cele două locații, că soluția cu privire la cererea reconvențională este injustă, nefiind corect interpretate probele administrate în cauză, că intimatul ,prin demersurile juridice false întreprinse, i-a provocat o stare de stres ce a contribuit al acutizarea stării sale de sănătate, că instanța i-a impus o taxă de timbru pentru cererea reconvențională, în sumă de 130 lei, contrar prevederilor O.G. nr. 80/2013
A solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare ,aceleiași instanțe.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conf. cu disp. art. 479 alin.1 c. pr. civ., instanța apreciază că nu este fondat ,pentru următoarele considerente:
Cu privire la criticile ce vizează comunicarea hotărârii atacate la domiciliul și reședința acestuia, se constată că sunt nefondate, având în vedere că singura adresă comunicată primei instanțe de către apelantul-intimat prin întâmpinare și cererea reconvențională, este cea la care s-a înmânat sentința, în conf. cu disp. art. 163 alin. 2 și 3 c. pr. civ., respectiv Drobeta T. S.,., . ,.> Nici susținerile apelantului cu privire la interpretarea eronată a probelor administrate, nu pot fi reținute, din înscrisurile depuse la dosar, rezultând că sentința civilă nr. 1254/2013 pronunțată de Judecătoria Strehaia, prin care acesta a fost obligat să-i lase liber contestatorului suprafața de 387 mp și să-i achite cheltuielile de judecată în sumă de 270 lei, a fost pusă în executare la cererea creditorului, cheltuielile de executare silită fiind stabilite de executorul judecătoresc în sarcina debitorului, în temeiul art. 669 alin. 2 c. pr. civ.
Prima instanță, a apreciat în mod corect că prin demersurile efectuate de creditor, pentru punerea în executare a hotărârii ce constituie titlu executoriu, nu s-a făcut dovada vreunui prejudiciu moral suferit de pârâtul –debitor din cauza contestatorului, iar actele medicale depuse la dosar ( filele 50-51 ) stabilesc afecțiunile de care acesta suferă, nu și că se datorează contestatorului.
Prin urmare, soluția de respingere a cererii reconvenționale este corectă, nefiind dovedită susținerea intimatului că i s-a creat o stare de stres ,ce a determinat agravarea stării sale de sănătate, ca urmare a declanșării de către contestator a proceduri executării silite a titlului executoriu, pe care îl deține.
Așa fiind, în conf. cu disp. art. 480 alin. 1 c. pr. civ. ,urmează a respinge apelul și a păstra hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelantul-intimat P. I. I. cu domiciliul în Drobeta T. S., ., ., ., CNP –_, împotriva sentinței civile nr.3546/14.11.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimatul-contestator B. T., cu domiciliul în Strehaia, ., CNP_, având ca obiect contestație la executare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Februarie 2015.
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, M. B. |
FM/LI/4 ex.
Data09.03.2015
Jud.fond.T. A.
Confidențial cod.op.2626
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 10/2015. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 98/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
