Fond funciar. Decizia nr. 15/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 15/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 15/2015
Ședința publică de la 13 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător V. N.
Judecător C. E. C.
Grefier Lucreția I.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorii A. T., F. D., F. C., B. V., C. C., BALEANNU G., A. I., B. C., G. G. E. V., G. P. F., P. ,G. A. M., contestator M. I. împotriva deciziei civile nr. 108/R/2015 pronunțată de Tribunalul M.,intimați fiind C. B. OCOL, C. M., având ca obiect fond funciar contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință s-a luat act că, prin serviciul registratură contestatorii G. G. E. V., G. P. F., P. ,G. A. M. C. C. ,B. G., au depus la dosar cerere prin care au precizat că înțeleg să renunțe la judecarea prezentei contestații în anulare, după care s-a reținut cauza pentru soluționare;
INSTANȚA,
Asupra contestației de față ;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 30.09.2013 sub nr._/225/2013 petenții A. T., F. D., F. C., B. V., C. C., B. G., G. A., A. I. și B. Dorici au chemat în judecată intimatele Comisia Locală de Fond Funciar Breznița de Ocol și Comisia Județeană de Fond Funciar M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate intimatele la plata sumei totale datorate cu titlu de amenzi civile statului pentru cele 6 luni cât au trecut, cât și în continuare, până la îndeplinirea obligațiilor, pentru neîndeplinirea obligațiilor înscrise în sentința civilă nr. 3135/07.06.2011 a Judecătoriei Dr. Tr. S., rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1456/R/24.11.2011 a Tribunalului M..
De asemenea, au solicitat obligarea intimatelor la plata de daune – interese, care constau în venitul net de care nu au beneficiat, de pe terenurile agricole plantație de vie, calculate pe ultimii trei ani, în cuantum de 3600 lei/ha/an, în raport de suprafața de teren agricol la care are dreptul fiecare reclamant și pentru care nu s-a emis titlu de proprietate și punerea efectivă în posesie, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii au arătat că prin decizia civilă nr. 251/R din data de 25 02 2013, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului M., au fost obligate intimatele Comisia Locala de Fond Funciar Breznița de Ocol și Comisia Județeană de Fond Funciar M., la plata în favoarea statului, a amenzii civile în cuantum de 20 lei pe zi de întârziere, până la îndeplinirea obligației înscrise în titlu executoriu, sentința civila nr. 3135 din 07 06 2011 a Judecătoriei Drobeta T. S., definitiva și irevocabilă prin decizia civila nr. 1456/R din 24 11 2011 a Tribunalului M., pronunțată în dosar nr._, obligație care constă în întocmirea documentației de către Comisia Locala de Fond Funciar Breznița de Ocol, pe care să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar M., să emită titlurile de proprietate cu tricolor și punerea efectivă în posesie a terenurilor agricole, plantație vie, cuprinse în titlu executoriu, situate în extravilanul comunei Breznița de Ocol, punctul Dealul Viilor, după cum urmează: suprafața de 88,514 mp pentru F. L. și B. V., suprafața de 24.998 mp teren agricol plantație vie, pentru C. C., suprafața de teren agricol plantație vie de 67 500 mp pentru G. A., suprafața de teren agricol plantație vie de 12.500 mp pentru A. I., suprafața de teren agricol plantație vie de 38 982 pentru B. D., suprafața de teren agricol plantație vie de 53 600 mp pentru B. G..
Prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în titlu executoriu, de către intimate, consideră că sunt păgubiți, motiv pentru care solicită obligarea intimatelor și la plata de daune-interese, obligarea acestora la plata contravalorii venitului nerealizat de pe suprafețele de teren agricol plantație vie, pe ultimii 3 ani de zile, din culpa exclusiva a intimatelor ,care nu și-au îndeplinit obligațiile din titlu executoriu, prin rea - credință și gravă neglijență, pe lângă obligarea acestora la contravaloarea amenzii către statul român, în baza hotărârii judecătorești.
În drept au invocat dispozițiile Legii 18/1991, dispozițiile legii 1/2000, art. 580 indice 3 pct. 2 și urm. c.p.civ., art. 998-999 cod civil.
Au depus la dosar, în copie,certificatul de moștenitor nr. 24 din 15.03.2012,certificatul de moștenitor suplimentar nr. 78 din 07.09.2012.
La data de 28.10.2013 petenții au complinit lipsurile cererii de chemare în judecată în sensul solicitat de instanță, în sensul că au precizat valoarea obiectului cererii și modul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori. De asemenea, au depus dovada îndeplinirea procedurii de informare cu privire la avantajele medierii, unde intimatele au fost lipsă, respectiv procesul verbal de îndeplinire a procedurii.
La data de 04.12.2013 intimata Comisia Județeană de Fond Funciar M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de petenți, ca fiind neîntemeiată.
Față de cele susținute de petenți prin cererea de chemare în judecată, a arătat că potrivit art. 5 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate, aprobat prin H.G. nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare, comisiile locale sunt cele care:
- pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul și le transmit spre validare Comisiei Județene;
- întocmesc documentația și o înaintează Comisiei județene de fond funciar pentru validare, în vederea eliberării titlului de proprietate.
Potrivit art. 27 din Legea nr.18/1991 raportat la art.36 din Regulament aprobat prin H.G. nr.890/2005, comisia locală are obligația de a întocmi documentația necesară eliberării titlului de proprietate, documentație care cuprinde anexe validate, planuri parcelare, procese-verbale de punere in posesie și schițele terenurilor.
Totodată, potrivit art. 6 din același regulament, Comisia județeană de fond funciar are ca atribuții;
- validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreuna cu proiectele de delimitare si parcelare;
În acest caz este evidentă lipsa culpei Comisiei județene de fond funciar, situație în care, amenda civilă și daunele-interese care se solicită a fi plătite de către C. M. sunt nejustificate.
Consideră că motivarea cererii petenților pentru acordarea daunelor-interese care se cer a fi plătite de cele două comisii de fond funciar, cea locală și cea județeană, este neîntemeiată pentru faptul că acțiunea de față este motivată pe dispozițiile legii speciale, respectiv Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată și actualizată, iar solicitarea acordării daunelor interese se bazează pe Codul Civil, care reprezintă reglementarea generală în materie. Or, este de notorietate principiul de drept potrivit căruia, atunci când există o lege specială se aplică aceasta și nu se aplică legea generală.
În cazul de față, legea specială - Legea 18/1991- reglementează, la art. 64, alin 2, un singur caz de obligare la plata penalităților și numai pentru comisia locală de fond funciar, și anume atunci când ,,comisia locala refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectiva în posesie„ deci, legea specială nu reglementează obligarea comisiei județene de fond funciar la plata penalităților.
Față de motivele prezentate solicită respingerea acțiunii formulată de petenți ca fiind neîntemeiată.
In drept, a invocat dispozițiile art. 205 alin.(2) C.p.civ.
La data de 20.12.2013 petenții au formulat răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea susținerilor acesteia ca nefondate.
Au arătat că prin acțiunea civilă formulată, au invocat o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și anume sentința civilă nr. 3135 din 07 06 2011 a Judecătoriei Drobeta T. S., definitivă și irevocabilă prin decizia civila nr. 1456/R din 24 11 2011 a Tribunalului M., prin care au fost instituite în sarcina Comisiei Județene de Fond Funciar M. și Comisiei Locale de Fond Funciar Breznița de Ocol, obligația de a face, constând în întocmirea documentației și înaintarea ei în vederea validării și emiterii titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole extravilane, în favoarea petenților.
Intimatele nu au făcut dovada îndeplinirii acestor obligații și nu poate fi reținută nici buna lor credință în încercarea de îndeplinire întrucât, dacă documentația a fost returnată în mod nejustificat de către ADS București, așa cum susțin acestea, intimatele aveau posibilitatea să o acționeze în judecată, iar dacă în mod justificat a fost returnată documentația, culpa evident le aparține. Aceasta constatare a fost făcuta de către instanța de judecata prin decizia civila nr. 251/R din 25 02 2013, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului M., definitivă și irevocabilă, prin care intimatele au fost obligate la plata în favoarea statului a amenzii civile in cuantum de 20 lei/zi de întârziere, până la îndeplinirea obligației înscrise în titlu executoriu, respectiv în sentința civilă nr. 3135/07 06 2011 a Judecătoriei Drobeta T. S., definitivă și irevocabilă prin decizia civila nr. 1456/R din 24 11 2011 a Tribunalului M..
Cu privire la daunele interese pe care le-au cerut prin acțiunea civilă formulată, acestea sunt solicitate în mod legal, așa cum prevăd și disp. art. 580 ind.3 cpc..
La data de 06.02.2014 apărătorul petenților, av. F. E., a formulat precizare de acțiune prin care a arătat că petentul D. A. S. a decedat și a solicitat introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia, respectiv a numiților G. G. E. V., G. P. F. și P. A. M.. De asemenea, a precizat și domiciliile acestora și a depus la dosar, în copie, certificatul de deces al defunctului G. A. S..
La data de 07.02.2014 apărătorul petenților a depus la dosar acte de stare civilă și acte de filiație privind moștenitorii legali ai defunctului G. A. S.. Astfel a depus la dosar, în copie, certificatul de căsătoriei . nr._, al defunctului cu numita G. G. E. V. și certificatul de naștere al soției, născută Barbaveche, certificatul de naștere al fiului G. F., certificatul de căsătoriei al fiicei P. A. M. și cel de naștere G. A. M..
La data de 10.02.2014 av. F. E. a formulat precizare prin care a arătat petenții pe care îi reprezintă în cauza de față și a precizat că nu reprezintă pe petenta B. D., care a decedat.
La data de 10.02.2014 numitul B. C., moștenitor al autorului B. D., a solicitat introducerea în cauză a sa, fiind unicul moștenitor al acesteia. A depus la dosar, în copie certificatul de deces al autorului B. D., certificatul de moștenitor nr. 50 din 15.05.2013 și certificatul de moștenitor nr. 76 din 09.07.2013.
Prin încheierea din 10.02.2014 instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de petenți, a numiților G. G. E. V., G. P. F., P. A. M. și B. C..
La data de 20.02.2014 petentul B. C. a formulat cerere de modificare a cererii introductive în sensul că înțelege să solicite a se dispune obligarea fiecărei intimate la plata unor daune cominatorii în cuantum de 0,15 lei/m.p. pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr.3135/07.06.2011 și până la îndeplinirea efectivă a obligației.
În motivarea cererii a arătat că deși au trecut cca trei ani de la data obligării intimatelor la îndeplinirea cererilor, concretizată prin sentința civilă nr. 3135/07.06.2011, definitivă și irevocabilă, nici în acest moment intimatele nu au binevoit să pună în aplicare sentința judecătorească, invocând diverse pretexte, inclusiv un proces cu ADS.
Consideră că instituția daunelor interese este singurul mijloc de constrângere împotriva intimatelor, pentru a putea duce la îndeplinire hotărârile definitive, irevocabile și executorii ale instanței de judecată.
În drept a invocat disp. art. 64 al. 2 din Legea nr. 18/1991, art. 1516, art. 1528 din Noul Cod Civil, art. 18 al. 5 din Legea nr. 554/2004.
În dovedirea cererii a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar, în copie: sentința civilă nr. 3135/07.06.2011 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Dr. Tr. S., decizia nr. 1456/R/24.11.2011 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul M., decizia ÎCCJ nr. XX din 12.12.2005, copie pagină de pe site-ul Judecătoriei Dr. Tr. S. cu privire la suspendarea procesului dintre C. Breznița de Ocol și ADS.
La data de 03.03.2014 petentul B. C. a formulat cerere de modificare a cererii introductive prin care a solicitat obligarea fiecărei dintre intimate la plata unor penalități, în cuantum de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 3135/07.06.2011 și până la îndeplinirea efectivă a obligației.
A depus la dosar și înscrisuri certificate „conform cu originalul”, respectiv decizia nr. 1456/R/24.11.2011 pronunțată de Tribunalul M., sentința civilă nr. 3135/07.06.2011 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S., decizia nr. XX din 12.12.2005 a ÎCCJ, extras portal Judecătoria Dr. Tr. S..
La data de 10.03.2014 apărătorul petenților, exclusiv petentul B. C., av. F. E., a formulat cerere de probatoriu prin care a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în hotărâri judecătorești, definitive, irevocabile și executorii.
De asemenea, a solicitat și acvirarea dosarelor nr._ și nr._ .
La data de 12.03.2014 numita M. I. a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat obligarea intimatelor la plata daunelor cominatorii începând cu data de 27.05.2011 până la executarea efectivă a dispozițiilor sentinței civile nr. 3393/27.05.2010.
A depus la dosar sentințele civile nr. 3393/27.05.2010 și nr.1270 din 17.03.2005 pronunțate de Judecătoria Dr. Tr. S..
Prin sentința civilă nr. 1358/31.03.2014 Judecătoria Drobeta T. S. a respins acțiunea formulată de petenții A. T., F. D., F. C., B. V., C. C., B. G., G. G. E. V., G. P. F., P. A. M., A. I. și B. C. și intervenienta M. I., în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală de Fond Funciar Breznița de Ocol și Comisia Județeană de Fond Funciar M..
Împotriva acestei sentințe au declarat apel petenții și intervenienta în nume propriu, M. I. iar prin Decizia nr. 430/A/16.09.2014, Tribunalul M. –Secția I Civilă pronunțată în dosarul nr._/225/2013 a admis apelurile formulate de petenții A. T., F. D., F. C., B. V., C. C., B. G., G. G. E. V., G. P. F., P. A. M., A. I. și B. C. și intervenienta M. I., a anulat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Cu ocazia rejudecării instanța va examina și va soluționa toate cererile părților, va stabili corect dispozițiile legale incidente în cauză în raport de data introducerii acțiunii, va analiza elementele răspunderii civile a pârâtelor în raport cu probatoriul administrat în cauză și va administra și alte probe pe care instanța la va găsi necesare, în vederea soluționării cât mai judicioase a cauzei.
La data de 13.10.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. cauza nr._/225/2013*.
La data de 17.11.2014, prin serviciul registratură al instanței, petentul B. C. a depus la dosarul cauzei o cerere de modificare a precedentelor cereri introductive în sensul că înțelege să completeze obiectul acțiunii și solicită instanței, numai în ceea ce privește persoana sa să se dispună obligarea fiecăruia dintre pârâți la plata unor daune cominatorii către el, în cuantum de 0,15 lei/mp pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 3135/07.06.2011 și până la îndeplinirea efectivă a obligației.
Având în vedere îndrumările Deciziei nr. 430/A/16.09.2014 pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă în dosarul nr._/225/2013, prin încheierea de ședință din data 18.11.2014, s-a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile din Vechiul Cod de procedură civilă. De altfel și prin acțiunea introductivă reclamanții au invocat disp.art. 580 ind. 3 alin. 2 VCpc.
Referitor la obiectul cererii s-a constatat de către instanță că prin cele două dosare conexate s-a solicitat în temeiul disp. art. 580 indice 3 alin.2 codul de procedură civilă de la 1865, fixarea cuantumului sumei datorată statului cu titlu de amendă civilă și obligarea pârâtelor la plata daunelor interese reprezentând lipsa de folosință a terenului, adică venitul nerealizat pe ultimii trei ani, potrivit disp.art. 580 ind. 3 alin.2 Teza finală din Vechiul Cod de procedură civilă.
Intervenienta M. I. a precizat la interogatoriul luat din oficiu de către instanță(f.266) că prin cererea de intervenție pe care a formulat-o în prezenta cauză a înțeles să solicite obligarea pârâtelor la plata de daune interese reprezentând lipsa de lipsa de folosință (venitul nerealizat) pentru terenul pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Sentința civilă nr. 1270/17.03.2005 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/2004 și pentru care, prin sentința civilă nr.3393/2010 acestea au fost obligate să o pună în posesie sub sancțiunea daunelor cominatorii de 5 lei pe zi de întârziere.
Sub aspectul materialului probator, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile de la dosar, iar în temeiul rolului activ prev. de disp.art. 129 alin.5 VCpc instanța a dispus emiterea unor adrese către C. Breznița Ocol și C. M. pentru a comunica instanței dacă au îndeplinit obligațiile stabilite prin titlul executoriu reprezentat de sentința civilă 3135/07.06.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._, eventual să comunice motivul pentru care nu s-au conformat executării sentinței civile și efectuarea unei expertize specialitatea agricolă care să stabilească cuantumul lipsei de folosință (venitul nerealizat) pentru terenurile enumerate în Sentința civilă nr. 3135/07.06.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._, pe perioada 2011-2014 și a dispus efectuarea unei expertize specialitatea agricolă, având ca obiective: să se stabilească cuantumul lipsei de folosință (venitul nerealizat) pentru terenurile enumerate în Sentința civilă nr. 3135/07.06.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._, pe perioada 2011-2014, respectiv: suprafața de 88 514 m.p. teren, pentru F. L. și B. V.-plan Anexa nr. 1-situat în T 44, p 6183,6175,6179,6135, 6173, 6171 și 6169, având ca vecini la Nord - propr. L., Est - fost drum acces( fost ogaș), Sud - popr. Cămuiescu, Vest - propr. I.( ogaș);
- suprafața de 24 998 m.p. teren pentru C. C.-plan Anexa nr.2-situat în T.44, p. 6165, 6167 și 6161, având ca vecini la Nord - popr. Cămuiescu, Est - propr. I. I., Sud - propr. P., Vest - propr. P. B.( ogaș);
- suprafața de 67 500 m.p. în indiviziune din totalul de 80 000 m.p. teren pentru G. A., din care 2500 m.p. este teren aferent casei-plan Anexa nr. 3- și suprafața de 12 500 mp pentru A. I. ce formează un corp comun din cei 80 000 mp situate în T 44, p 5985, 5984, 5983, 5977, 5974, 5971 și 5970, având ca vecini la Nord - R. P., A. Z., Est - propr. col. A., propr. Navrea, propr. M-șal. A., Sud - propr. Prof. G.( drum), Vest - drum acces av. J.;
- suprafața de 38 982 m.p. teren pentru B. D. - plan Anexa nr.4- din care 2120 m.p. teren aferent casei, T 44, p 5943 și diferența de_ m.p. teren arabil T 44, p 5942, 5930, 5940 și 5933, având ca vecini la Nord - E. Parscoveanu (actual drum), Est - A. P., Sud - C. G. - actual drum, Vest - propr. Stinghie și propr. A.;
- suprafața de 53 600 m.p. teren pentru B. G. - plan Anexa nr. 5- din care 6157 m.p. pădure stejar T 40, p 5651 și diferența de 47 443 m.p. teren cu vie degradată T 44, p 5666, 5669, 5689 și 6006, având ca vecini la Nord - pădure de stat (fosta pădure D.), Est - propr. A., Sud - propr. av. L., Vest - propr. Navrea.
La interpelarea instanței, av. F. E. a precizat că Focuc L. a decedat iar moștenitorii acesteia sunt A. T., F. D. și F. C.; B. V. trăiește și îl reprezintă în cauză, C. C. trăiește și îl reprezintă în cauza de față, G. A. este decedat și are ca moștenitori pe G. G. E. V., P. A. M. și G. P. F., A. I. trăiește și îl reprezeintă în cauza de față, B. D. este decedat și are ca moștenitor pe B. C., B. G. este în viață și îl reprezintă în cauza de față.
Raportul de expertiză a fost întocmit și depus la dosarul cauzei de către dl. exp. G. C. (f. 218-248), la care au fost formulate obiecțiuni de către petentul B. C. iar prin încheierea de ședință din data de 24.02.2015 instanța, față de precizările intervenientei (f. 266) a dispus ca expertul să completeze raportul de expertiză, în sensul de a stabili și pentru intervenienta M. I. lipsa de folosință (venitul nerealizat) pentru terenul pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Sentința civilă nr. 1270/17.03.2005 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/2004.
La data de 16.03.2015, prin serviciul registratură al instanței, dl. exp. G. C. a depus la dosarul cauzei completare la raportul de expertiză și răspuns la obiecțiuni (f.279-283).
Prin sentința civilă nr.1283/31.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosar nr._/225/2013* a fost admisă acțiunea precizată de petenții A. T., F. D., F. C., B. V., C. C., B. G., G. G. E. V., G. P. F., P. A. M., A. I., B. C., în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală de Fond Funciar Breznița Ocol și Comisia Județeană de Fond Funciar M., a fost admisă cererea de intervenție precizată de intervenienta în nume propriu M. I.; în temeiul art. 580 ind.3 alin. 2 C.p.c., obligă pe fiecare debitoare pârâtă la plata sumei de_ lei în favoarea statului român, reprezentând amendă civilă începând cu data de 25.08.2013 până astăzi, data de 24.03.2015; au fost obligate pârâtele să achite reclamanților A. T., F. D., F. C. L., B. V. suma de 26.767 lei, reclamantului C. C. suma de 7559 lei, reclamanților G. G. E. V., P. A. M., G. P. F. suma de 19.656 lei, reclamantului A. I. suma de 3780 lei, reclamantului B. G. suma de 14.347 lei, reclamantului B. C. suma de_ lei, intervenientei în nume propriu M. I. suma de 18.144 lei, reprezentând lipsa de folosință a terenurilor, au fost obligate pârâtele să plătească reclamanților suma de 4665 lei și intervenientei suma de 375 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3135/07.06.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._, modificată prin decizia civilă nr.1456/R/2011 a Tribunalului M., s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 88 514 m.p. teren, pentru F. L. și B. V.-plan Anexa nr. 1-situat în T 44, p 6183, 6175, 6179, 6135, 6173, 6171 și 6169, având ca vecini la Nord - propr. L., Est - fost drum acces( fost ogaș), Sud - popr. Cămuiescu, Vest - propr. I.( ogaș); suprafața de 24 998 m.p. teren pentru C. C.-plan Anexa nr.2-situat în T.44, p. 6165, 6167 și 6161, având ca vecini la Nord - popr. Cămuiescu, Est - propr. I. I., Sud - propr. P., Vest - propr. P. B.( ogaș); suprafața de 67 500 m.p. în indiviziune din totalul de 80 000 m.p. teren pentru G. A., din care 2500 m.p. este teren aferent casei-plan Anexa nr. 3- și suprafața de 12 500 mp pentru A. I. ce formează un corp comun din cei 80 000 mp situate în T 44, p 5985, 5984, 5983, 5977, 5974, 5971 și 5970, având ca vecini la Nord - R. P., A. Z., Est - propr. col. A., propr. Navrea, propr. M-șal. A., Sud - propr. Prof. G.( drum), Vest - drum acces av. J.; suprafața de 38 982 m.p. teren pentru B. D. - plan Anexa nr.4- din care 2120 m.p. teren aferent casei, T 44, p 5943 și diferența de_ m.p. teren arabil T 44, p 5942, 5930, 5940 și 5933, având ca vecini la Nord - E. Parscoveanu (actual drum), Est - A. P., Sud - C. G. - actual drum, Vest - propr. Stinghie și propr. A.; suprafața de 53 600 m.p. teren pentru B. G. - plan Anexa nr. 5- din care 6157 m.p. pădure stejar T 40, p 5651 și diferența de 47 443 m.p. teren cu vie degradată T 44, p 5666, 5669, 5689 și 6006, având ca vecini la Nord - pădure de stat (fosta pădure D.), Est - propr. A., Sud - propr. av. L., Vest - propr. Navrea. De asemenea a fost obligată Comisia Locală de Fond Funciar Breznița Ocol să întocmească documentația pe care să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar M. în vederea validării și eliberării titlurilor definitive de proprietate pentru suprafețele de mai sus, iar Comisia Județeană de Fond Funciar M. a fost obligată să emită titlurile de proprietate pentru terenurile respective.
Potrivit art. 572 C.p.c., dacă debitorul nu execută de bună voie obligația în termenul prevăzut în somație, executorul sau după caz creditorul, in raport de împrejurările cauzei și natura obligației ce se executa va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanța de executare în vederea aplicării unei amenzi civile.
Prin decizia civilă nr.251/R/2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ a fost obligată fiecare debitoare, respectiv, Comisia Locală de Fond Funciar Breznița Ocol și Comisia Județeană de Fond Funciar M. la plata în favoarea statului a unei amenzi civile de 20 lei/zi de întârziere, până la îndeplinirea obligației înscrise în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 3135/07.06.2011 a Judecătoriei Drobeta T. S., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.1456/R/2011 a Tribunalului M.
Instanța a mai reținut că prin sentința civilă nr.3393/27.05.2010 a Judecătoriei Dr.Tr.S., irevocabilă prin decizia civilă nr.1611/R/26.11.2010 a Tribunalului M. Comisia Locală de Fond Funciar Breznița Ocol a fost obligată să o pună în posesie pe intervenienta M. I. cu terenul din s.c.1270/2005 și să întocmească documentația în vederea eliberării titlului definitiv de proprietate pe care să o înainteze C. M. sub sancțiunea daunelor cominatorii de 5 lei pe zi de întârziere, iar Comisia Județeană de Fond Funciar M. a fost obligată să îi elibereze titlul de proprietate definitiv sub sancțiunea daunelor cominatorii de 5 lei pe zi de întârziere.
În conformitate cu disp. art. 5803 alin. 2 C.p.c. dacă, în termen de 6 luni, debitorul nu va executa obligația prevăzută în titlul executoriu, la cererea creditorului, instanța care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu, prin încheierea irevocabilă, dată cu citarea părților, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației prevăzute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; în acest din urmă caz, dispozițiile art. 574 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Ori, din probele administrate a rezultat că pârâtele debitoare nici până în prezent nu și-au îndeplinit obligația prevăzută în titlul executoriu, respectiv sentința civilă nr. 3135/07.06.2011 a Judecătoriei Dr.Tr.S., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.1456/R/2011 a Tribunalului M., ceea ce are ca efect lipsirea de proprietate a reclamanților, în sensul art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, iar reclamanții pierd orice posibilitate de folosință și de posesiune asupra proprietății lor.
Curtea europeană a drepturilor omului a reamintit în mod constant că executarea unei sentințe sau a unei hotărâri pronunțate de orice instanță trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces", în sensul art. 6 din Convenție. Dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână neexecutată în detrimentul unei părți.
Dreptul la un tribunal garantat de articolul 6 al Convenției protejează, de asemenea, punerea în practică a hotărârilor judiciare definitive și obligatorii care, într-un stat care respectă supremația dreptului, nu pot rămâne fără urmare în detrimentul unei părți (a se vedea, între altele, Hornsby împotriva Greciei, hotărârea din 19 martie 1997, Culegere 1997-II, pag. 510-511, §§ 40, Burdov împotriva Rusiei, nr._/00, § 34, 7 mai 2002, și Ruianu împotriva României, nr._/97, 7 iunie 2003).
Fiecare stat contractant trebuie să se doteze cu arsenalul juridic adecvat și suficient pentru a asigura respectarea obligațiilor pozitive care îi revin. Sarcina Curții constă numai în a examina dacă în cauză măsurile adoptate de autoritățile române au fost adecvate și suficiente (Cauza Ruianu împotriva României, nr. 34.647/1997, paragraful 66, 17 iunie 2003).
Statul, în calitate de depozitar al forței publice, este chemat să manifeste un comportament diligent și să-l asiste pe creditor în executarea hotărârii care îi este favorabilă.
În plus, Curtea a considerat că dacă se poate admite că statele intervin într-o procedură de executare a unei hotărâri judiciare, o asemenea intervenție nu poate avea drept consecință împiedicarea, invalidarea sau chiar întârzierea în mod excesiv a executării (a se vedea Immobiliare Saffi împotriva Italiei, 28 iulie 1999, Culegere 1999-V §§ 63 și 66 și Satka și alții împotriva Greciei, nr._/00, § 57, 27 martie 2003).
De asemenea, o dată ce o hotărâre internă definitivă este pronunțată de instanțele naționale, ea trebuie să fie pusă în practică de autoritățile publice cu o claritate și o coerență rezonabile, pentru a evita pe cât posibil nesiguranța juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de aplicarea sa.
În cauza N. c. României (cererea nr._/03, hotărârea din 21 aprilie 2009), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art. 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, ca urmare a neexecutării unei hotărâri judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea în funcție a reclamantului și plata salariilor până la reintegrarea sa în funcție, apreciind că nu este acceptabil ca autoritățile obligate să execute hotărârea să poată crea ele însele situații de natură să facă imposibilă executarea.
În cauza civilă dedusă judecații s-a constatat că obligația executării silite a titlului executoriu revine, în ultimă instanță, statului, printr-un organ al său, care nu a oferit nici un motiv întemeiat pentru refuzul de a executa sentința civilă nr. 3135/07.06.2011 a Judecătoriei Dr.Tr.S., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.1456/R/2011 a Tribunalului M.
Pentru toate aceste aspecte, în temeiul dispozițiilor art. 5803 alin. 2 C.p.c. și ale art. 6 par. 1 CEDO, instanța a admis cererea formulată de creditori și în temeiul art. 580 ind.3 alin. 2 C.p.c. și a obligat pe fiecare debitoare pârâtă la plata sumei de_ lei în favoarea statului român, reprezentând amendă civilă începând cu data de 25.08.2013 până astăzi, data de 24.03.2015.
Cu privire la daunele interese ce constau în lipsa de folosință a terenului, instanța a constatat că textul legal prevede alături de aplicarea amenzii si posibilitatea acordării daunelor interese, potrivit regulilor de drept comun, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
Potrivit disp. art. 998, 999 cod civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, omul fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijență sau prin imprudența sa.
Din înscrisurile depuse la dosar, s-a observat că pârâții nu și-au îndeplinit obligația stipulată în sarcina lor, iar orice întârziere generează daune în ceea ce îi privește pe reclamanți și intervenientă, aceștia fiind privați de posibilitatea de a dispune și de a se folosi de bunurile proprietatea lor, potrivit art.1, Prot.1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului și art.44 din Constituția României.
În concluzie, instanța a constatat ca fiind îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților, respectiv existența unei fapte ilicite care constă în neluarea măsurilor pentru a întocmi documentația pe care să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar ,de a o pune în posesie pe intervenientă, respectiv pentru a emite titlurile de proprietate pentru terenurile respective, existența unui prejudiciu și existența legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită a pârâților și prejudiciul suferit de reclamanți și intervenientă prin lipsirea de folosința, precum si a dreptului de a dispune de imobile.
În ceea ce privește cuantumul prejudiciului, instanța a constatat că în cauză a fost efectuată o expertiză și un supliment la raport de către expertul tehnic judiciar G. C., care a prezentat două modalități de evaluare a prejudiciului.
Instanța a apreciat că reală valoarea a prejudiciului este cea din varianta a doua, care ține seama nu de stadiul actual al viței de vie ci de faptul că, dacă pârâtele ar fi restituit reclamanților și intervenientei terenurile înainte de anul 2011, respectiv, înainte ca aceștia să apeleze la instanță, când plantațiile erau întreținute, exploatate, deci în producție se puteau obține veniturile calculate în această variantă.
Prin urmare, instanța a apreciat că prejudiciul suferit de reclamanții A. T., F. D., F. C. L., B. V. este de 26.767 lei, cel suferit de reclamantul C. C. este de 7559 lei, prejudiciul suferit de reclamanții G. G. E. V., P. A. M., G. P. F. este de 19.656 lei, cel suferit de reclamantul A. I. este de 3780 lei, de reclamantul B. G. este de 14.347 lei, prejudiciul suferit de intervenienta în nume propriu M. I. este de 18.144 lei, reprezentând lipsa de folosință a terenurilor pe perioada_, iar cel suferit de reclamantul B. C. este de_ lei și reprezintă lipsa de folosință a terenurilor pe perioada_ - 2014.
Instanța nu a acordat reclamanților și intervenientei subvențiile calculate de expert reținând că acest prejudiciu nu este cert. Astfel, pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare este necesară îndeplinirea mai multor condiții. În principiu, pentru a putea fi solicitată reparația, prejudiciul trebuie să fie cert, direct, personal, să rezulte din încălcarea sau lezarea unui drept sau interes legitim.
Prejudiciul cert presupune atât existenta lui sigură cât și posibilitatea evaluării lui în prezent. Daca prejudiciul nu este sigur, nu se poate știi dacă s-a născut dreptul la reparație, iar dacă incertitudinea privește întinderea lui, obiectul creanței în despăgubire nu poate fi stabilit.
Prejudiciul cert este întotdeauna actual, adică cel produs. Este cert și prejudiciul viitor, care este sigur că se va produce și este susceptibil de evaluare.
Prin urmare, în ceea ce privește certitudinea unui prejudiciu viitor, trebuie să ne raportăm la posibilitatea reala a evaluării probabilității producerii, precum și a întinderii daunei.
Or, nu este sigur că acest prejudiciu se va produce, instanța nu are certitudinea că, în situația în care reclamanților și intervenientei le era restituit terenul, aceștia nu înstrăinau terenurile sau o parte din ele, situație în care neputându-se anticipa o evaluare obiectivă, instanța s-a limitat la acordarea reparației asupra prejudiciului evaluat cu certitudine.
În baza art.274 c.p.civ. pârâtele au fost obligate să plătească reclamanților suma de 4665 lei și intervenientei suma de 375 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de expert.
Împotriva hotărârii mai sus menționate au declarat recurs intimate C. M. și C. Breznița Ocol, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
C. M. a susținut că este minimă culpa sa, aproape neexistentă în acest proces de retrocedare a terenului de către ADS, reclamanților, deoarece potrivit Legii 268/2001 și H.G. 626/2001, atribuțiile ADS sunt stabilite în mod imperativ prin textul acestor acte normative.
Astfel potrivit art.3 alin.(3 ) si art. 7 alin.(7) din Legea 268/2001, precum și ale art.9 din HG 626/2001, terenurile din domeniul privat al statului se transmit de către ADS, comisiilor locale, pe bază de protocol la cererea Comisiilor județene în vederea punerii în posesie și a eliberării titlurilor de proprietate celor îndreptăți.
A arătat că și-a îndeplinit sarcina de a solicita ADS-ului încheierea protocolului cu C. Breznița Ocol. Cum de fiecare dată returnarea documentelor s-a făcut către C. și cum protocolul de predare-primire al terenului urma să se încheie între ADS și C. Breznița-Ocol, raportul juridic obligațional exista între aceste două entități.
A menționat că ADS-ul având prima obligația de a preda terenul către C., iar cea de-a doua, C. Breznița-Ocol de a primi terenul în baza protocolului încheiat cu ADS și ulterior de a pune în posesie titularii drepturilor de proprietate, potrivit art. 5 din Regulamentul 890/2005, coroborat cu art.27 din Legea 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
A susținut că tot ce a întreprins C. M. este în conformitate cu legislația in vigoare, iar faptele sale, (în speță validarea procesului-verbal de delimitare și înaintarea documentației către A.D.S. cu solicitarea de încheiere a protocolului de predare a terenului ) nu sunt de natură a proba producerea vreunui prejudiciu reclamanților, neexistând nici un raport de cauzalitate între fapte și prejudiciu sau existența vreunei culpe.
Astfel, nu din culpa C. M., ADS- ul nu întocmește protocolul de predare a terenului către C. Breznița-Ocol, deși această instituție are o obligație legală . De altfel, la instanța de fond reclamanții nu au făcut nici măcar dovada faptului ca C. M. nu si-ar fi făcut datoria de validare a documentelor, de înaintare a acestora către ADS și de a solicita către ADS încheierea protocolului.
În consecință, cum predarea terenului către Comisiile locale de fond funciar este un atribut exclusiv recunoscut de lege în sarcina ADS, apreciază că, C. M. nu poate fi sancționată cu plata lipsei de folosință a terenului de către reclamanți.
De altfel din informațiile primite de la U.A.T. Breznița-Ocol rezultă că adresele de restituire ale A.D.S.-ului se refereau la faptul că încheierea protocolului de predare-primire a terenurilor către reclamanți ar fi fost posibilă doar în urma încheierii unor acorduri între investitori și proprietari, deoarece terenul revendicat era ocupat cu plantație de vită- de- vie, aceasta fiind o investiție .
A precizat că aceste aspecte sunt menționate de A.D.S. în baza unor norme interne ale acestora. Deși U.A.T. Breznița-Ocol a înștiințat reclamanții cu adresa nr. 3276/2012 (F. L., B. D., C. C., M. I., A. I.. G. S.-A., G. Ș. I.) asupra necesității Încheierii unui acord Între aceștia și investitor în vederea încheierii protocolului de predare primire a terenului între ADS și Breznița-Ocol.
Necesitatea încheierii între aceștia și investitori a unor acorduri asupra investiției existențe pe terenul solicitat (deoarece în funcție de vechimea investiției reclamanții urmau să păstreze in ființă un anumit număr de ani cultura pana la acoperirea amortizării acesteia), reclamanții, din motive pe care nu le cunoaște nu au încheiat aceste acorduri, făcând astfel imposibilă încheierea protocolului de predare-primire a terenului in cauză.
În aceste condiții vina referitoare la lipa folosinței aparține in totalitate reclamanților.
Astfel, că din dorința de a dobândi anumite foloase materiale, fără a se putea ajunge la o finalitate a încheierii protocolului intre ADS și C. Breznița Ocol în lipsa acordului dintre proprietari și investitori), reclamanții au realizat mai degrabă un abuz de drept
Potrivit dispozițiile art. 14 din Noul cod civil „orice persoană fizică sau juridica trebuie sa-si exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu buna credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri.
Ori, în speță, cum vina aparține reclamanților prin refuzul de a încheia acele acorduri cu investitorul asupra plantației, apreciază că prin acțiunea promovata de aceștia nu se va ajunge la nici o finalitate (încheierea protocolului de predare-primire cu plantația de vie), scopul reclamanților fiind acela de a vătăma sau păgubi pârâtele.
A solicitat admiterea recursului și reținând cauza pentru o noua judecare asupra fondului schimbarea in tot a sentinței civile recurate, în sensul respingerii acțiunii promovate de reclamanți și să exonerarea C. M. de la plata sumelor reprezentând daune-interese pentru lipsa de folosință a terenurilor, precum și de la plata cheltuielilor de judecată.
Comisia Locală de Fond Funciar Breznița Ocol a motivat că din anul 2002, a întocmit și trimis C. M. spre analiză și soluționare documentația prin care a solicitat preluarea de la ADS București a suprafeței totale de 360,85 ha, teren cu destinație agricolă, de la fosta S.C.Hortiindustrială SA Dealul Viilor, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate persoanelor validate în baza Legii nr.l0/2000 nemodificata.
A precizat faptul că aceasta documentație a fost returnata de către ADS București, către Instituția Prefectului M., pentru completare de foarte multe ori, de fiecare data găsindu-se câte un motiv (de cele mai multe ori neîntemeiat), fără, ca aceasta să se pronunțe o singura data asupra tuturor observațiilor pe care le aveau cu privire la eventuale omisiuni din documentație, iar acest fapt a condus la tergiversarea neretrocedării terenului.
Aceasta tergiversare, nu îi este imputabila, întrucât din anul 2002 și până în anul 2007 ADS București nu a dorit sa retrocedeze acest teren pe motiv ca el este trecut în domeniul public al statului și era necesara emiterea unei hotărâri de guvern de trecere din domeniul public în domeniul privat.
A menționat că la insistențele sale și ale Comisiei Județene de fond funciar s-a cerut punctul de vedere al ANRP București, care, a comunicat o data cu validarea anexelor, în hotărârea de validare ( din anul 2002) trebuia înserat un articol distinct, în care să se facă trecerea din domeniul public în domeniul privat.
În aceste condiții, s-a emis hotărârea comisiei județene de trecere din domeniul public În domeniul privat abia În anul 2008. Mai mult decât atât, În luna februarie 2012, ADS București ( când documentația noastră era la ADS București) i-au comunicat ca au emis niște „Normele interne privind încheierea protocoalelor. . etc” în baza cărora Comisia Locală de Fond Funciar trebuie sa se conformeze și anume să invalideze documentația făcută în baza Legii nr. 1/2000 si sa o valideze în baza Legii nr.247/2005, documentație ce presupune în mod obligatoriu încheierea acordului dintre proprietarul investiției (vie) și proprietarul terenului, aspect ce îi determină să creadă ca există alte interese, contrare retrocedării acestor terenuri.
A arătat că potrivit art. 9 din H.G. nr.626/2001, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în conformitate cu dispozițiile alin. (3) al art. 3 din Legea nr. 268/2001, transmite terenurile agricole ce urmează a fi retrocedate în conformitate eu prevederile Legii nr. 18/1991, republicată, ale Legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare și ale Legii nr. 1/2000, la cererea comisiilor județene, comisiilor locale, urmând ca apoi, pe baza protocolului de predare a terenului, să fie eliberate titlurile de proprietate celor îndreptățiți.
Astfel, potrivit prevederilor art. 5 lit. c) din H.G. nr. 890/2005 comisiile locale, orășenești și municipale etc.) stabilesc mărimea și amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente și consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane.
A susținut că nu sunt îndeplinite condițiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale în ceea ce privește C.L.F.F. Breznița Ocol, respectiv, C.J.F.F. M., deoarece prin procesul verbal de delimitare nr.2802 din 03.06.2011, semnat și de reprezentantul teritorial A.D.S. M., rezultă că suprafețele de teren menționate în titlurile executorii, reprezentate de sentința civila, respectiv, decizie, au fost identificate ca fiind în administrarea S.C. Hortiindustrială Dealul Viilor, aparținând domeniului privat al statului, aflate pe teritoriul administrativ al comunei Breznița Ocol și fac parte din cele 360.85 ha, validate conform H.C.J.F.F. M., nr. 219/13.06.2002. Prin urmare acest amplasament a fost a fost semnat de un reprezentant A.D.S. pe care trebuie puși în posesie reclamanții, astfel încât raportul obligațional ce constituie cerința pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a fost antrenat între A.D.S. și reclamanți și nu între reclamanți și cele doua comisii de fond funciar așa cum greșit s-a reținut în sentința civila nr.1283 din 31.03.2015.
Apreciază că prejudiciul solicitat cu titlu de lipsa de folosința a terenului are un caracter profund speculativ, drept pentru care susține că pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, este necesar ca prejudiciul sa fie cert, condiție care nu este îndeplinita. Posibilitatea de a obține venituri de pe suprafețe de teren cu categoria de folosința arabil depinde de mai multe variabile, cum ar fi: condițiile meteorologice, accesul la resursele de apa, calitatea solului, cheltuielile de exploatare, preturile de valorificare ale produselor care sunt variabile de la un an la altul etc. De altfel în acest sens al caracterului speculativ al daunelor pentru lipsa de folosința a terenurilor, este și jurisprudența CEDO.
A menționat că și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin titlurile executorii, însa A.D.S C. prin pasivitatea demonstrata față de obligațiile stabilite în sarcina sa prin sentințele judecătorești, este vinovata de crearea acestui prejudiciu generat de lipsa dreptului de folosința, terenul aflându-se în administrarea sa și nu la dispoziția C.L.F.F Breznița Ocol.
A solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată.
Prin decizia civilă nr.108//8 iunie 2015,pronunțată de Tribunalul M. au fost respinse ca inadmisibile recursurile formulate de recurentele-intimate C. M. și
C. Breznița Ocol, împotriva sentinței civile nr.1283/31.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimata-intervenientă în nume propriu M. I., intimații–petenți A. T., F. D., F. C., B. V., C. C., B. G., A. I., B. C., G. G. E. V., G. P. F. și P. A. M., având ca obiect fond funciar.
Pentru a pronunța această decizia s-a reținut că,c onform disp. art. 457 alin. 1 cod proced civ hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Dispozițiile alin. 2 ale aceluiași articol prevăd că mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac nu are nici un efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.
Instanța de recurs constată că acțiunea a fost înregistrată la data de 30.09.2013, după . codului de procedură civilă, judecătorul fondului a stabilit drept cale de atac recursul, însă conform disp. art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 76/2011 hotărârea judecătorească este suspusă numai apelului.
Împotriva acestei decizii 108/R/2015 pronunțată de Tribunalul M. contestatorii au formulat contestație în anulare, prin care au solicitat admiterea contestației în anulare, judecarea cauzei și anularea hotărârii atacate.
In ședința publică din 22 .09.2015, contestatorul B. C. a depus o cerere de renunțare la judecata contestației, cerere pe care a susținut-o și verbal.
De asemenea, la data de 25.09.2015, respectiv 02.10.2015, prin serviciul registratură contestatorii G. G. E. V., G. P. F. ,G. A. M., C. C., B. G., B. V., F. D., A. T. S., F. C. A., au depus la dosar cerere prin care au precizat că înțeleg să renunțe la judecarea prezentei cauze.
Instanța, văzând manifestarea de voință exprimată în scris de către contestatori, făcând aplicarea dispozițiilor art.463 alin.1 c.pr.civ, va lua act de renunțarea acestora la judecata prezentei contestații în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de renunțarea la judecată a contestatorilor A. T., F. D., F. C., B. V., C. C., BALEANNU G., A. I., B. C., G. G. E. V., G. P. F., P. ,G. A. M., împotriva deciziei civile nr. 108/R/2015 pronunțată de Tribunalul M., intimați fiind C. B. OCOL, C. M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2015.
Președinte, A. M. | Judecător, V. N. | Judecător, C. E. C. |
Grefier, Lucreția I. |
CC/LI/7 ex.
Data 21.10.2015
Confidebnția cod.op.2626
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 65/2015. Tribunalul... | Servitute. Hotărâre din 14-09-2015, Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
