Pretenţii. Decizia nr. 917/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 917/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 917/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 917/A
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. Z.
Judecător C. P.
Grefier A. M. M.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta-pârâtă P. G. V. împotriva s.c.nr.1292/31.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimata-reclamantă Asociația de P. 25 Kiseleff, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. M., pentru apelanta-pârâtă și avocat N. A. pentru intimata-reclamantă..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 392 C.proc.civ., declară deschise dezbaterile, acordând cuvântul asupra apelului.
Avocat M. M., pentru apelanta-pârâtă, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile criticate și, rejudecând, constatarea că din probele administrate în cauză, respectiv din raportul de expertiză, datoria este în sumă de 3.601,1 lei pentru perioada februarie 2013-martie 2014, iar această sumă să fie plătită eșalonat, în cel puțin două rate, având în vedere că apelanta nu are loc de muncă și nu realizează venituri, cu cheltuieli de judecată.
Avocat N. A., pentru intimată solicită omologarea raportului de expertiză și obligarea apelantei la suma stabilită, cu cheltuieli de judecată, depunând și chitanța privind onorariul de avocat în acest sens.
Apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 alin. (1) C.proc.civ, instanța declară închise dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
La data de 16.05.2015, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR.25 KISELEFF a chemat în judecată pe pârâta P. G. V., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la achitarea sumei de 9917.89 lei reprezentând regie restantă și neachitată pe perioada februarie 2013 - martie 2014 și soldul, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, a arătat că pârâta este proprietarul imobilului situat în Drobeta T. S., ., nr.l, .. . și din anul 2013 și până în prezent a acumulat datorii restante la Asociația de P. nr. 25 Kiseleff în cuantum total de 9917,89 lei, potrivit expertizei extrajudiciare și listelor de plată.
Deși reprezentanții Asociației de proprietari au încercat pe cale amiabilă recuperarea acestei sume, pârâții au refuzat să achite debitul ( regia restantă ).
Aceste datorii sunt dovedite și justificate potrivit listei de apartament a pârâtei și listelor de plată pe perioada menționată.
De asemenea, pârâta a fost înștiințată în vederea medierii, dar aceasta nu s-a prezentat, dovada fiind procesul verbal de informare.
A mai arătat că datorită acestor debite restante, asociația de proprietari riscă să fie debranșată de la apă caldă și de asemenea, riscă să-i fie întreruptă apa curentă fiind în urmă cu furnizorii de servicii.
A mai arătat că în temeiul dispozițiilor Legii nr.230/2007, pârâta are obligația să achite la zi c/valoarea serviciilor prestate și, în general, c/valoarea regiei, care potrivit legii, le este adusă la cunoștință lunar prin afișare la casa scării.
În acest sens, a motivat că sunt incidente dispozițiile art.46, art.49 (2) art. 50 (1) din Legea nr.230/2007.
Cum în speță pârâta nu a achitat regia restantă nici până în prezent, consideră că se justifică acest litigiu.
În concluzie, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei la achitarea sumei de 9917.89 lei reprezentând c/valoare regie restanta, cu cheltuieli de judecată.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu: expertiza extrajudiciara, listele lunare de plată, procedura de informare, încheierea Oficiului de cadastru privind intabularea ipotecii.
A mai arătat că este scutită de la plata taxei de timbru.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 194, 197 Cod.pr.civ raportat la art. 50 alin 1 si 2 Legea nr.230/2007 coroborat cu prevederile HG nr. 1588/2007 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007.
Pârâta G. V. a formulat întâmpinare prin care a arătat că acțiunea reclamantei este neîntemeiată și nelegală.
A arătat că suma de 9917,89 lei solicitată de Asociație cu titlu de regie restantă, pe perioada sold februarie 2013- aprilie 2014 nu este calculată corect. Arată că debitul solicitat pornește de la un sold pe care nu îl dovedește, iar listele lunare de regie pentru perioada sold februarie 2013- aprilie 2014 nu au nici o fundamentare și explicație față de listele de regie din urmă.
A mai arătat că reclamanta a anexat la cererea de chemare în judecată liste de regie pentru perioada noiembrie 2009-aprilie 2014 inclusiv, însă în perioada noiembrie 2009-martie 2013 nu figurează cu debite restante. Totodată, în lista de regie din luna aprilie 2013 inclusiv, figurează cu o regie totală de 851,19 lei, adică regie curentă aprilie 2013 în sumă de 170,16 lei și restanțe regie 681,031ei. Dacă se ia în calcul solicitarea reclamantei, documentele prezentate de aceasta, calculele efectuate, constată că susținerile prezentate de reclamantă sunt nefundamentate, nedovedite pentru situația reală de fapt în sensul că aceasta depune niște liste de plată începând cu noiembrie 2009, dar în care nu se face referire că ar înregistra restante de plată anterior lunii martie 2013.
De reținut că în lista de regie pe luna aprilie 2013, reclamanta Asociația de P. 25 Kiseleff arată subliniat cu marcherul un total regie în suma de 851,19 lei, compusă din 170,16 lei regia curentă a lunii aprilie 2013 și restanțe regie în sumă de 681,13 lei, iar această listă este certificată conform cu originalul. A menționat faptul că nu a fost prezentă la mediere întrucât nu a primit nici un document în acest sens.
În dovedirea susținerilor a solicitat proba cu martori, cu înscrisuri, precum și o expertiză. În ceea ce privește expertiza extrajudiciară de la pagina 10, arată că nu este însoțită de documente justificative, precum și obligarea reclamantei să depună la dosar listele de regie întocmite pe perioada decembrie 2008-martie 2014 pentru tot blocul CI, nu numai pentru etajul 8, pentru a clarifica repartizarea cheltuielilor.
În ceea ce privește raportul de expertiză extrajudiciară, arătă că la „ capitolul III CONCLUZII la Obiectivul 1 „expertiza a fost efectuată având la bază reconstituirea contabilității asociației situație în care nu se poate stabili dacă regia lunară a fost calculată corect și nici valoarea totală a diferențelor,, ,situație față de care susținerile reclamantei nu pot fi fondate.
De asemenea, a arătat că în raportul de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de expert contabil B. A. M. se observă la aproape toate obiectivele și concluziile date, că expertul menționează că, datorită lipsei documentelor „nu se poate stabili dacă regia a fost calculată corect”, ,,nu se poate stabili dacă sumele achitate de proprietari au fost înregistrate in fișă”.
Pârâta arată că, având în vedere raportul de expertiză întocmit de B. A. M. la fila 14, la apartamentul său (103), soldul la 01.12.2008 se menționează a fi de 611,06 lei iar la 28.02.2013 de 6761,66 lei, deci în 4 ani și două luni este calculată regie de 6761,66 lei adică aproximativ 1700 lei pe an, iar din februarie 2013 până în martie 2014 adică l an și o lună reclamanta a mai adăugat suma de 3156,23 lei. Consideră că expertul B. A. M. se dezice de propriul calcul în sensul că în listele de regie pe perioada noiembrie 2009- martie 2013 nu figurează cu restanțe, iar în lista de pe luna aprilie 2013 soldul total este de 851,19 lei compus din 170,16 lei regia curentă a lunii aprilie 2014 plus restanțe regie în sumă de 681,13 lei.
Ulterior, pârâta a formulat completare la întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale a Asociației de proprietari 25 Kiseleff, arătând că reclamanta nu are calitate procesuală activă. În motivarea excepției, a arătat că la data când s-a formulat prima întâmpinare nu era încă ales președinte Asociației, doamna V. V., iar persoana care a semnat la președinte, nu mai era în această funcție de cca un an. A arătat că la Asociația de proprietari 25 Kiseleff a avut loc o adunare general în data de 27.02.2013 conform procesului verbal întocmit cu această ocazie.
A arătat că din acest proces verbal rezultă că președintele Asociației de proprietari 25 Kiseleff este Sisu I., iar V. V. este membru al comitetului executiv.
Având ca dovadă acest proces verbal, solicită obligarea Asociației de proprietari 25 Kiseleff să facă dovada președintelui Asociației la data de 27.02.2013, la data depunerii acestei cereri de chemare în judecată, după această data, cine este în prezent președinte, de către cine a fost numit și cine a numit o pe avocatul N. A. să reprezinte asociația în acest dosar. Consideră că avocatul N. A. trebuia să depună o delegație care are semnătura și numele președintelui pentru a reprezenta reclamanta așa cum prevede art.18, pct. 3 din HOTĂRÂREA nr. 1588 din 19 decembrie 2007.
De asemenea, pentru a reprezenta Asociația de proprietari 25 Kiseleff avocatul N. A. trebuia să dețină o delegație semnată de președintele în exercițiul funcției la data introducerii acestei acțiuni adică 16.05.2014 așa cum prevede art.18, pct. 3 din HOTĂRÂREA nr. 1.588 din 19 decembrie 2007 în cazul acestui dosar, V. V. neavând calitatea de președinte.
În dovedirea excepției invocată, a depus la dosar documente cu data de înregistrare 61/24.02.2014, 221/14.07.2014, 261/01:09.2014 care au numele si semnătura lui V. V. care își arogă funcția de președinte, deși procesul verbal al adunării generale paginile 6 și 7 menționează că Sișu I. este președinte ales și V. V. membru în comitetul executiv.
Cum în cauză, V. V. nu este președintele asociației 25 Kiseleff nefiind numită de adunarea generală, arată că nu sunt aplicabile disp. art.18, pct. 3 din HOTĂRÂREA nr. 1.588 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
A arătat că V. V. se substituie calității de președinte al asociației fără a fi numită corespunzător, iar Sișu I. nu mai era în funcția de președinte al asociației, iar la data introducerii acestei acțiuni adică 16.05.2014 Asociația de proprietari 25 Kiseleff nu avea și nu a avut până în prezent un președinte, Sișu I. plecând din această funcție în anul 2013.
În data de 20.11.2014, Asociația de proprietari 25 Kiseleff a făcut o adunare generală pentru a alege un președinte cu aproximativ 20 de proprietari prezenți din cei 132 ai asociației, iar V. V. a fost aleasă președinte.
A arătat că reclamanta nu are nici calitatea procesuală activă, fapt care ar presupune existența unei identități între reclamantă și V. V. cea care își zice președinte și este reprezentată de avocatul N. A., care se pretind titularul dreptului afirmat în raportul juridic dedus judecății.
A solicitat respingerea acțiunii față de reclamantă întrucât aceasta nu avea calitate procesuală activă la data introducerii acțiunii.
În drept și-a motivat cererea cu disp. art.22, pct. 2 și 3 din Legea 134/2010 privind codul de procedură civilă republicat.
A mai depus la dosar procesul verbal din 27.02. 2014, documentele având numerele de înregistrare 61/24.02.2014, 221/14. 07. 2014, 261/01.09.2014, Legea 230/2007 și Hotărârea nr. 1588 cu articolele de care a făcut vorbire în acest memoriu.
Totodată, a indicat că domiciliul său procedural este la procuratorul său I. L., care prezentându-se în instanță a arătat că contestă debitul și a solicitat efectuarea unei expertize care să-l lămurească.
Instanța, la termenul de judecată din 25.11.2014 a respins excepțiile invocate prin completarea la întâmpinare, respectiv excepția lipsei calității de reprezentant invocată de pârâtă având în vedere împuternicirea avocaților din dosar, care atestă calitatea părților din dosar și răspunde în acest sens, precum și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului față de raporturile acesteia cu pârâta proprietară.
A admis proba cu înscrisurile depuse de ambele părți precum și proba cu expertiza contabilă, având ca obiectiv să calculeze debitul datorat de pârâtă și din ce se compune acesta, defalcat pe luni.
Expertiza contabilă a fost efectuată de expert O. N. M. care a întocmit un raport de expertiză contabilă la data de 02.02.2015, la care ambele părți au formulat obiecțiuni, care au fost lămurite ulterior prin răspunsul expertului.
În concluziile pe fondul cauzei, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii conform concluziilor expertului, iar pârâtul a solicitat admiterea doar în parte a acțiunii, să se constate prescrise sumele calculate anterior ultimilor 3 ani de la data introducerii acțiunii, precum și eșalonarea la plată pe o perioadă de 12 luni.
Prin sentința civilă nr.1292/31.03.2015, Judecătoria Drobeta T. S. a admis acțiunea precizată formulată de reclamantă, a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul O. N. M. (filele 196-207), a obligat pârâta la plata sumei de 10.446,89 lei reprezentând regie restantă pe perioada de până la data de 30 noiembrie 2014 și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei reprezentând onorariu de expert (400 lei) și onorariu de avocat (600 lei).
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Pârâta P. G. V. este proprietarul apartamentului nr. 103 situat în Drobeta T. S., ., nr.l, ..
În conformitate cu dispozițiile art. 46 din Legea nr.230/2007 toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari; potrivit 49 alin.2 din același act normativ și art. 25 din HG nr.1588/2007, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice, iar potrivit art. 50 alin.1 din aceeași lege, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Mai mult, potrivit art. 49 alin.1 din același act normativ, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, penalizări ce nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză, de expertul O. N. M. (filele 196-207), instanța a reținut că apartamentul nr.103 aparținând proprietarului G. V. înregistrează la data de 30 noiembrie 2014 un sold de_,89 lei, față de care nu s-a reținut că a operat prescripția având în vedere natura debitului. În ceea ce privește cererea de eșalonare, aceasta de asemenea nu a putut fi primită, reaua sa credință fiind dovedită de refuzul pe un interval mare de timp de a achita obligațiile pe care le avea către asociație.
Prin urmare, instanța a apreciat că sunt îndeplinite dispozițiile menționate, motiv pentru care a admis acțiunea astfel cum a fost precizată și a obligat pârâta la plata sumei de_,89 lei reprezentând regie restantă pe perioada 1 noiembrie 2009- 30 noiembrie 2014.
Văzând și disp. art. 451-453 C.p.c., a obligat pârâta și la plata cheltuielilor de judecată constând în sumă de 1000 lei reprezentând onorariu expert (400 lei) și onorariu de avocat (600 lei).
Împotriva sentinței civile nr.1292/31.03.2015 a formulat apel pârâta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prima critică a sentinței apelate vizează nemotivarea de către judecătorul fondului a soluției de respingere a excepției prescripției dreptului la acțiune privitor la sumele pe care reclamanta le pretinde pentru perioada ce excede ultimilor 3 ani de la data introducerii acțiunii.
Cea de-a doua critică vizează faptul că instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut, întrucât, așa cum rezultă din acțiunea reclamantei, cuantumul pretențiilor deduse judecății îl constituie suma de 9917,89 lei, instanța fiind învestită să se pronunțe cu privire la suma reprezentând regie restantă pe perioada februarie 2013-martie 2014, iar instanța și-a însușit concluziile expertului, extinzând calculele pe perioada noiembrie 2009-noiembrie 2014, fără a i se solicita acest lucru.
Cea de-a treia critică vizează nemotivarea de către prima instanță a soluției de respingere a cererii de eșalonare la plată a debitului restant, din actele dosarului nerezultând reaua-credință a apelantei, așa cum a reținut judecătorului fondului.
Față de motivele invocate, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțate de instanța de fond și rejudecarea fondului cauzei de către instanța de apel.
În motivarea apelului a solicitat proba cu înscrisuri și o nouă expertiză de specialitate.
Intimata-reclamantă nu a depus întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 15.09.2015 s-a încuviințat proba cu expertiza contabilă pentru apelantă, fiind numită în cauză expert Saman E. L..
La data de 4.11.2015 s-a depus la dosar raportul de expertiză, niciuna dintre părți neformulând obiecțiuni la acesta.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata regiei restante menționând că perioada este sold februarie 2013- martie 2014.Prin urmare, instanța de apel a dispus ca obiectiv al expertizei calcularea regiei pe perioada febr. 2013- martie 2014, fără a avea în vedere soldul pentru că nu s-a precizat pe ce perioadă se solicită această sumă pentru a putea fi calculată de expert și a se stabili dacă s-au efectuat sau nu plăți în această perioadă.
Conform concluziilor raportului de expertiză (filele 38-49 dosar apel) în perioada februarie 2013- martie 2014 reclamanta are o datorie restantă la plata regiei în cuantum de 3601,1 lei.
Față de aceste probe, instanța de apel constată că în mod greșit prima instanță a obligat pârâta la plata sumei de_,89 lei, această sumă nefiind solicitată de către reclamantă. Mai mult, nici prin expertiza dispusă de prima instanță nu s-a precizat perioada pentru care s-a calculat această sumă, ci doar faptul că a fost calculată la zi, până în noiembrie 2014, iar reclamanta solicitase regia restantă până în luna martie 2014. Prin urmare, s-a acordat mai mult decât s-a cerut.
Față de aceste considerente, având în vedere și concluziile raportului de expertiză dispusă de instanța de apel, se va admite apelul și se va schimba sentința, reținându-se următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 46 din Legea nr.230/2007 toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietar, iar potrivit 49 alin.2 din același act normativ și art.25 din HG nr.1588/2007, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice,
Se mai retine ca potrivit art. 50 alin.1 din aceeași lege, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Potrivit art. 25 alin. 1 din H.G. nr. 1588/2007, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă. În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilități, administratorii au obligația de a afișa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat.
Art. 32 alin. 3 din H.G. nr. 1588/2007 stabilește că niciun proprietar de apartament sau de spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință nu va fi exceptat de la obligația de a contribui la plata cheltuielilor comune, ca urmare a renunțării la folosirea unei părți din proprietatea comună, a abandonării apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință ori în alte situații.
Față de dispozițiile legale menționate, reținând că pârâta nu a achitat debitul restant, instanța în conformitate cu dispozițiile art. 32 din HG nr. 1588/2007 va admite în parte acțiunea formulată de reclamantă și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3601,1 lei, reprezentând contravaloare debit restant aferent perioadei februarie 2013 - martie 2014, debit calculat de expertul desemnat în cauză.
Instanța nu va dispune eșalonarea acestei sume, având în vedere și reaua credință a pârâte care o perioadă lungă de timp nu a achitat regia. Nu se poate reține nici lipsa veniturilor pârâtei, aceasta dispunând de fonduri pentru a-și angaja apărător în cauză și pentru a achita expertiza pe care a solicitat-o.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată de la fond, acestea vor fi menținute, față de faptul că acțiunea este admisă în parte, acestea constând în onorariu de avocat și onorariul expertului, expertiza în această cauză fiind necesară și nefiind culpa reclamantei că aceasta nu a fost lămuritoare și neputând fi reduse.
În temeiul disp. art. 453 cod proced civ. va obliga intimata reclamantă la plata către apelanta pârâtă a sumei de 1925 lei cheltuieli de judecată în apel, constând în taxă de timbru, onorariu avocat și onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă P. G. V., C.N.P._, domiciliată în Drobeta T. S., ., nr.l, ., ., împotriva s.c.nr.1292/31.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimata-reclamantă Asociația de P. 25 Kiseleff, cu sediul în Drobeta T. S., ., nr. 1, ., uscătorie, județul M., cod fiscal_, având ca obiect pretenții.
Schimbă parțial sentința.
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.601,1 lei reprezentând regie restantă pe perioada februarie 2013-martie 2014.
Menține dispozițiile sentinței privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă intimata la plata către apelantă a sumei de 1925 lei cheltuieli de judecată în apel, constând în taxă de timbru, onorariu avocat și onorariu expert.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2015.
Președinte, C. Z. | Judecător, C. P. | |
Grefier, A. M. M. |
Red. C.Z./Tehnored. A.M.M.
4 ex./pag./3.12.2015
Jud fond P. I.
Cod op. 2626
| ← Pretenţii. Sentința nr. 641/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Sentința nr. 14/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
