Revendicare imobiliară. Sentința nr. 3169/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3169/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 206/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 206
Ședința publică de la 27 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelanții-reclamanți G. M., G. V. împotriva sentinței civile nr.3169/27.10.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimații-pârâți L. G., L. Z., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se ia act că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 13.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art.396 alin.1 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, o reține pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 04.10.2013 sub nr._, reclamanții G. M. și G. V. au chemat în judecată pe pârâții L. G. și L. Z., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de aproximativ de 31,8 m.p. pe care îl ocupă fără drept, să demoleze construcția aflată pe acest teren sau să fie autorizați ei să demoleze construcția pe cheltuiala pârâților, să se stabilească linia de hotar dintre imobilele părților.
În fapt, s-a susținut că prin sentința civila nr.1044 pronunțata la data de 25.02.2011, în dosarul civil cu numărul_/225/2009 al Judecătoriei Drobeta T. S., a fost admisă acțiunea, constatându-se că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S., Calea Targu-Jiului, numărul 51, județul M., în suprafața totala de 230,05 mp. Prin sentința civila nr.2480 pronunțata la data de 22.05.2013, în dosarul civil cu numărul_/225/2012 al Judecătoriei Drobeta T. S., a fost admisa acțiunea, constatându-se că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S., Calea Targu-Jiului, numărul 51. județul M., în suprafața totala de 40,8 mp., ambele hotărâri fiind definitive și irevocabile.
Reclamanții au arătat că pârâții le ocupă fără drept o suprafața din terenul lor, pe o lungime de aproximativ 5,30 m si o lățime de aproximativ 6,30 m, edificând, fără a deține autorizație de construcție si fără drept, o construcție.
Deși au încercat rezolvarea litigiului pe cale amiabilă, pârâții refuză să le lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul și refuză să își demoleze construcția pe care au edificat-o fără drept.
În drept și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 560-563 si urm.; art. 662; art. 1528 din codul civil si art. 451 si urm. din codul de procedura civila.
În probațiune, reclamanții au solicitat audierea martorilor S. I. si G. I. și efectuarea unei expertize specialitatea topografie. Au depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: cărți de identitate proprii, supliment la raportul de expertiză întocmit de expert I. M. în dosarul nr._/225/2009, certificat de atestare fiscală, sentințele civile nr.1044 din 25.02.2011, nr._/225/2012 pronunțate de Judecătoria Drobeta T. S., procură, rapoarte de expertiză întocmite de expert P. V. în dosarul nr._/225/2012 și de expert I. M. în dosarul nr._/225/2009, proces verbal de informare privind avantajele medierii.
Prin rezoluția din 22.10.2013 s-a pus în vedere reclamanților să depună la dosar documentația tehnică cadastrală a imobilului, extrasul de carte funciară pentru informare, iar dacă nu este înscris în cartea funciară să depună certificat din care să rezulte dacă imobilul este grevat sau nu de sarcini și să precizeze valoarea obiectului cererii,, modul de calcul, precum și înscrisurile corespunzătoare raportat la valoarea de impozitare.
La data de 08.11.2013, reclamanții au depus la dosar o precizare prin care au arătat că terenul și construcția nu sunt înscrise în cartea funciară, valoarea de impozitare a terenului este de 6.080 lei, iar cea a construcției este de 3.824 lei. A atașat certificat de sarcini nr._ din 30.10.2013 eliberat de BCPI Drobeta T. S..
Acțiunea a fost timbrată cu 601 lei taxă de timbru.
La data de 10.01.2014 pârâții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă, întrucât procedura de informare privind medierea a fost viciată, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.43 din legea nr. 192/2006, în sensul că nu au primit vreo o invitație din partea mediatorului în vederea informării și acceptării medierii.
Pe fond, pârâții au arătat că prin sentința civila nr.2414/29.04.2011 pronunțată de către Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/2010, rămasă definitivă prin nerecurare, la data de 01.07.2011, s-a constatat ca au dobândit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 193 mp și pentru suprafața de 156 m.p. teren aflat în indiviziune cu reclamanta G. M.. Conform raportului de expertiză întocmit de expert tehnic I. C., omologat prin sentința civilă mai sus menționată, a rezultat faptul că suprafața totală a imobilului situat în Calea Tg-Jiului este de 525 m.p., din care pârâții au în posesie terenul arabil de 113 m.p. și terenul pe care se află construcțiile edificate încă din anul 1976 de către părinții lui L. Z., respectiv locuința, în suprafața de 57 m.p., pătul în suprafața de 11 m.p. si bucătărie în suprafața de 12 m.p., deci în total 193 mp.
Pârâții au în posesie terenul arabil de 108 mp și terenul pe care se află construcțiile edificate de ei, respectiv locuința în suprafața de 42 m.p., șopru în suprafață de 26 m.p., deci în total suprafața de 176 m.p., terenuri pe care le-au folosit nefiind tulburați de terțe persoane.
Restul de teren până la 525 m.p., respectiv 156 m.p. care se află în posesia ambelor familii L. si G..
Au menționat faptul că locuiesc la această adresă încă din anul 1976, mutându-se în casa părinților lui L. Z., care la rândul lor au cumpărat acest teren, pe care l-au îngrădit și nu au avut litigii cu vecinii în ceea ce privește delimitarea dreptului de proprietate.
De asemenea, terenul în suprafața de 31,8 mp solicitat de către reclamanți nu este în niciun fel identificat. Au considerat că delimitarea dreptului de proprietate între pârâți si reclamanți a fost stabilită prin sentința civilă mai sus menționată.
În probațiune pârâții au solicitat audierea martorilor N. L., L. A., D. A. și proba cu înscrisuri.
Pârâții au depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: cărți de identitate proprii, sentința civilă nr.2414/29.04.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., raport de expertiză și raport suplimentar întocmite de expert I. C. în dosarul nr._/225/2010.
La data de 27.01.2014 reclamanții au depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâți, întrucât nu au formulat o cerere către mediator de a adresa pârâților o invitație scrisă, deoarece după ce au fost informați cu privire la avantajele medierii au considerat că nu pot ajunge la o înțelegere în fața mediatorului, ci doar pe calea unei acțiuni în instanță.
Reclamanții au precizat că pârâții recunosc, prin întâmpinare, că prin sentința civilă nr.2414 din 29.04.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. s-a constatat că au dobândit drept de proprietate asupra terenului de 156 m.p. curți construcții, în indiviziune cu G. M., reluând susținerile din cererea introductivă.
La data de 06.03.2014 reclamanții au depus cerere de completare a acțiunii, în sensul că mai solicită și sistarea stării de indiviziune asupra terenului în suprafață de 156 m.p., așa cum s-a stabilit prin sentința civilă nr.2414 din 29.04.2011 pronunțată în dosarul nr._/225/2010.
Reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.667-686 Cod civil.
Reclamanții au depus la dosar proces verbal de informare privind avantajele medierii, invitație la mediere din 03.03.2014, proces verbal privind prezența părților la ședința de informare privind avantajele medierii din 07.03.2014.
La data de 07.04.2014 pârâții au depus la dosar răspuns la cererea de completare a acțiunii, prin care solicită respingerea petitului privind sistarea stării de indiviziune întrucât imobilul nu este comod partajabil în natură, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expert I. C..
La cererea instanței, reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că din suprafața de 189,55 m.p. teren arabil pârâții le ocupă fără drept o suprafață de teren de aproximativ 5,30 m lungime și 5,30 m lățime pe care au edificat o construcție, iar din suprafața de 40,8 m.p. pârâții le ocupă o fâșie de teren de aproximativ 5,30 m lungime și 1 m lățime.
Sub aspect probator, instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri, cu martorii S. I. și G. I. și cu expertiză tehnică specialitatea topografie, iar pentru pârâți proba cu înscrisuri și martorii N. Lucreția și L. A., fiind desemnat expert G. A..
Expertul G. A. a stabilit că terenul revendicat are suprafața de 16,83 m.p., pe acesta se află edificat un pătul, proprietatea pârâților, a apreciat că terenul de sub construcție aparține reclamanților, a identificat suprafețele de teren aflate în proprietatea părților și a evidențiat în planul de situație anexa nr.1 posesia lor diferențiată pe culoare.
Martorul S. I. a susținut că părțile s-au partajat, iar în prezent se judecă pentru un teren pe care pârâții au construit în urmă cu 10-15 ani o încăpere dintr-un material de tip placaj, acest teren fiind al reclamanților. A declarat că are cunoștință despre situația relatată de circa 25 ani.
Martora L. A. a declarat că atât reclamanții, cât și pârâții locuiesc în aceeași curte de peste 40 ani, având case și anexe gospodărești proprii. Terenul s-a cumpărat împreună de familia G. și familia L..
Martorul D. I. a susținut că în urmă cu 15 ani a vrut să cumpere parte din imobil, dar văzând că terenul era ocupat de construcții stăpânite de alte persoane a renunțat.
Martora N. Lucreția a declarat că pârâții folosesc bucătăria veche de peste 40 ani, aceasta era construită când părțile s-au împărțit pe teren.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.3169/27.10.2014 Judecătoria Drobeta T. S., a respins acțiunea, pentru următoarele considerente:
Potrivit cererii introductive, reclamanții au revendicat suprafața de 31,8 m.p., pe care pârâții și-ar fi edificat o construcție, au solicitat obligarea pârâților la demolarea respectivei construcții și au cerut să se stabilească linia de hotar dintre proprietatea lor și a pârâților.
Potrivit înscrisului intitulat precizare de acțiune existent la fila 132 dosar, reclamanții au susținut că terenul revendicat pe care pârâții au edificat o construcție face parte din suprafața de 189,55 m.p. teren arabil, recunoscut ca proprietatea lor prin sentința civilă nr.1044 din 25.02.2011 a Judecătoriei Drobeta T. S. și totodată au susținut că pârâții le ocupă o fâșie de teren lungă de 5,30 m și lată de 1 m, din suprafața de teren de 40,8 m.p., recunoscută ca fiind proprietatea lor prin sentința civilă nr.2480 din 22.05.2013 a Judecătoriei Drobeta T. S..
Prin expertiza efectuată în cauza de față a fost identificată construcția în cauză, care are suprafața de 16,83 m.p. cu destinația de pătul.
În baza hotărârilor judecătorești depuse la dosar, s-a reținut că prin sentința civilă nr.1044 din 25.02.2011 G. V. și G. M. au dobândit drept de proprietate asupra unui teren de 40,50 m.p. pe care este edificată locuința denumită pe schiță C1, asupra unui teren în suprafață de 189,55 m.p. arabil, delimitat pe schița anexă 1 prin punctele 8,9,10,20,19,8 și în indiviziune cu pârâtul L. Z. asupra unui teren de 37 m.p.
Observând anexa nr.1 la raportul de expertiză întocmit de expert I. M. în dosarul nr._/225/2009 în care a fost pronunțată sentința civilă nr.1044/2011, s-a constatat că imobilul ce se cere demolat se află în afara suprafeței atribuite reclamanților, în proprietate exclusivă.
La inițiativa numiților L. Z., pârât în cauza de față, și a numitei L. P. s-a format dosarul nr._/225/2010 în care a fost pronunțată sentința civilă nr.2414 din 29.04.2011, prin care s-a constatat că reclamanții din respectiva cauză au dobândit drept de proprietate exclusiv pentru 113 m.p. teren arabil, 57 m.p. curți construcții, 11 m.p. pătul, 12 m.p. bucătărie și un drept de proprietate în indiviziune cu pârâta G. M. pentru 156 m.p. curți construcții.
În raport de cele expuse, s-a apreciat că terenul în suprafață de 31,8 m.p. revendicat prin cererea introductivă aparține în proprietate exclusivă pârâtului L. Z., nu a fost atribuit vreodată în proprietatea reclamantei G. M., astfel că atât petitul privind revendicarea, cât și cel referitor la demolarea construcției sunt nefondate, astfel că au fost respinse.
Cât privește petitul privind stabilirea liniei de hotar dintre cele două imobile, s-a apreciat că în cadrul dosarului nr._/225/2010 a fost stabilită linia de hotar dintre imobilele părților, chiar dacă acestea, ulterior, au respectat-o sau nu.
Referitor la petitul privind ieșirea din indiviziune cu motivarea că prin sentința civilă nr.2480 din 22.05.2013 reclamanții au dobândit un drept de proprietate exclusiv pentru 40,8 m.p. teren intravilan, instanța a constatat că respectiva sentință nu s-a pronunțat în contradictoriu cu pârâții din cauza de față și este de neconceput ca la 29.04.2011 să se stabilească starea de indiviziune a părților pentru 156 m.p. curți construcții, iar pentru 40,8 m.p. teren ce se include în cei 156 m.p. să se stabilească dobândirea proprietății exclusive în baza posesiei sub nume de proprietate a reclamanților, statutul juridic al respectivului teren fiind stabilit la 29.04.2011 prin sentința civilă nr.2414/2011 cu puterea lucrului judecat.
Față de cele expuse anterior, s-a apreciat că și petitul privind revendicarea din acest teren a unei fâșii lată de 1 m și lungă de 5,30 m este neîntemeiat, reținându-se că terenul se află în indiviziune, atât față de reclamanți, cât și față de pârâți.
În concluzie, acțiunea, așa cum a fost formulată și precizată ulterior, s-a apreciat a fi nefondată și a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, au formulat cerere de chemare în judecată a celor doi pârâți pentru ca prin hotărâre judecătorească, instanța să oblige pârâții să le lase în deplina proprietate și pașnica folosință, terenul în suprafața de aproximativ 31,8 mp. ( aproximativ 6,30 m. lungime / 5,30 m. lățime). teren proprietatea lor, pe care pârâții îl ocupa fără drept;să oblige pârâții să demoleze construcția aflată pe terenul proprietatea noastră sau instanța să le încuviințeze să demoleze construcția pe cheltuiala pârâților;să stabilească linia de hotar dintre imobilele lor și imobilele ce aparțin pârâților;să sisteze starea de indiviziune (ieșirea din indiviziune) asupra terenului în suprafața de 156 mp. teren, așa cum a fost stabilit prin hotărârea judecătorească, respectiv sentința civila cu numărul 2414 pronunțată la data de 29.04.2011, în dosarul civil cu numărul_/225/2010.
Arată că prin sentința civilă cu numărul 1044 pronunțată la data de 25.02.2011 în dosarul civil cu numărul_/225/2009 al Judecătoriei Drobeta T. S.. a fost admisă acțiunea constatându-se că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S., Calea Târgu-Jiului, numărul 51, județul M., în suprafața totala de 230.05 mp., după cum urmează: suprafața de 40,5 mp. cu vecinii: N - L. Z.; E - alee comună în indiviziune în suprafața de 37 mp.: S - rest proprietate; V - Ulceluse A.; suprafața de 189,55 mp.- teren arabil, cu vecinii: N - drum exploatare; E - L. C.; S - L. Z.; V - L. Z.:
Prin aceeași sentință, s-a stabilit că terenul in suprafața de 37 mp., este alee comună și este teren în indiviziune cu pârâtul L. Z..
Prin sentința civilă cu numărul 2480 pronunțată la data de 22.05.2013 în dosarul civil cu numărul_/225/2012 al Judecătoriei Drobeta T. S. a fost admisă acțiunea lor constatându-se că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S.., Calea Targu-Jiului, numărul 51, județul M., în suprafață totală de 40,8 mp., cu vecinii: N - rest proprietate; S - L. Z.: L - alee comună în indiviziune în suprafața de 37 mp.;V - U. A..
Ambele hotărâri au rămas definitive și irevocabile.
Din suprafața de 189,55 mp. - teren arabil (conform sentinței civile nr. 1044/25.02.2011), pârâții ocupă fără drept o suprafața de teren de aproximativ 5,30 m lungime și 5,30 m lățime, suprafață pe care, au edificat, fără a deține autorizație de construcție și fără drept, o construcție.
Din suprafața de 40,8 mp (conform sentinței civile nr. 2480/22.05.2013), pârâții ocupă fără drept o fâșie de teren de aproximativ 5,30 m lungime și 1 m lățime.
Chiar pârâții, prin întâmpinare, au recunoscut că prin sentința civilă cu numărul 1044 pronunțată la data de 25.02.2011, în dosarul civil cu numărul_/225/2009 al Judecătoriei Drobeta T. S.. a fost admisă acțiunea reclamanților constatându-se că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S., Calea Targu-Jiului, numărul 51, județul M., în suprafața totală de 230.05 mp.
Cu ocazia depunerii întâmpinării, pârâții au învederat faptul că, prin sentința civilă cu numărul 2414 pronunțată la data de 29.04.2011, de către Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul civil cu nr._/225/2010, a fost admisă acțiunea pârâților, constatându-se printre altele și faptul că au dobândit drept de proprietate asupra terenului de 156 mp teren curți construcții în indiviziune cu G. M., terenuri situate în intravilanul Drobeta T. S., ., nr.51, județul M., cu vecinii la N: teren Primărie, la S: Calea Tg.-Jiului. la E: L. C., la V: U. C..
Acțiunea promovata de către pârâți, ulterior promovării de către reclamanți a unei alte acțiuni având același obiect și care a făcut obiectul dosarului civil cu nr._/225/2010 al Judecătoriei Drobeta T. S. nu este opozabilă reclamantului G. V., întrucât nu s-a judecat și în contradictoriu cu acesta. Pe de altă parte, hotărârea prin care reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S., Calea Targu-Jiului, numărul 51, județul M., în suprafața totală de 230,05 mp. este anterioară hotărârii prin care pârâții au dobândit drept de proprietate asupra terenului de 156 mp teren curți construcții în indiviziune cu reclamanta G. M..
Ulterior, prin sentința civilă cu numărul 2480 pronunțata la data de 22.05.2013 în dosarul civil cu numărul_/225/2012 al Judecătoriei Drobeta T. S. a fost admisă acțiunea reclamanților constatându-se că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S., Calea Targu-Jiului, numărul 51, județul M., În suprafața totala de 40.8 mp.
Deși prin aceasta sentință, s-a stabilit că terenul în suprafața de 156 mp. este în indiviziunea pârâților și a reclamantei G., prin sentința cu numărul 1044 pronunțată la data de 25.02.2011 (anterioară hotărârii menționate mai sus), în dosarul civil cu numărul_/225/2009 al Judecătoriei Drobeta T. S.. a fost admisă acțiunea reclamanților, constatându-se că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S., Calea Targu-Jiului, numărul 51, județul M., în suprafața totala de 230.05 mp., teren identificat prin expertiză.
Din probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri, declarațiile martorilor și expertiză, rezultă următoarea stare de fapt:
Întreg terenul a fost cumpărat în urmă cu mai mulți ani, împreună, de către familiile G. și L..
La momentul cumpărării, ambele familii s-au înțeles asupra modului de împărțire a terenului pe care îl cumpăraseră în indiviziune.
În anul 1990. L. I.. tatăl pârâtului L., a construit fără autorizație, o bucătărie pe terenul reclamantului G. V.. Între G. V. și tatăl pârâtului L. Z. s-a încheiat o "înțelegere"" concretizata într-un înscris sub semnătură privată, prin care cei doi s-au înțeles ca reclamantul G. să-i permită lui L. I. să lase construcția pe terenul lui G. până după moartea lui L. I., tatăl paratului L. Z..
Referitor la acest înscris pârâții s-au înscris în fals, însă instanța de fond a omis să se mai pronunțe cu privire la aceasta cerere.
Prin expertiza efectuată în cauză, expertul a concluzionat că terenul revendicat se regăsește atât în actul de proprietate al reclamanților, conform sentinței civile cu numărul 1044 pronunțată la data de 25.02.2011, în dosarul civil cu numărul_/225/2009 al Judecătoriei Drobeta T. S. dar și în actul pârâților, care, așa cum au arătat este ulterior actului de proprietate al reclamanților.
Mai mult, în anexa 3 la raportul de expertiză este redată corect situația terenului revendicat.
Tot în raportul de expertiză, expertul arată că, a identificat suprafața revendicată ca fiind de 16,83 mp., care le aparține și pe care se găsește o construcție proprietatea pârâților.
Atât ei cât și pârâții au formulat obiecțiuni la raportul de expertiza, obiecțiuni care au fost respinse de instanța de fond fără nici un fel de motivare.
Instanța de fond a respins acțiunea având în vedere doar sentința civilă cu numărul 2414 pronunțată la data de 29.04.2011. de către Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul civil cu nr._/225/2010.
Referitor la sentința civilă cu numărul 1044 pronunțată la data de 25.02.2011 în dosarul civil cu numărul_/225/2009 al Judecătoriei Drobeta T. S.. anterioară hotărârii de mai sus, instanța de fond nu face nici un fel de referire.
Prin hotărârea 1044/25.02.2011, s-a stabilit că doar terenul în suprafața de 37 mp., este alee comună și este teren în indiviziune cu pârâtul L. Z..
Terenul la care face referire hotărârea 2414/29.04.2011 prin care pârâții au dobândit drept de proprietate asupra terenului de 156 mp teren curți construcții în indiviziune cu reclamanta G. M., nu este opozabila reclamantului G. V. și este ulterioară hotărârii 1044/25.02.2011.
Consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegala, încălcând dispoz. art. 1143 C. civ. "(1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.": dispoz. art. 561 C. civ. "Orice proprietar poate să își îngrădească proprietatea, suportând în condițiile legii, cheltuielile ocazionate" și dispoz. art. 563 C. civ."( 1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. (2) Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel. (3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut."
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului și într-o teză principală schimbarea în tot a hotărârii atacate cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și precizată. Într-o teză subsidiară, solicită admiterea apelului, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar cu ocazia rejudecării instanța de fond să se pronunțe cu privire la cererea de înscriere în fals, cu privire la înscrisul depus, cu privire la expertiza efectuată, precum și la orice alte probleme de drept sau necesitatea administrării unor probe noi.
Cererea de apel se întemeiază pe dispozițiile art.466 și următoarele cod procedură civilă.
În dovedirea cererii de apel, solicită proba cu martorii S. I. și G. I. și expertiză topo.
Intimații-pârâți au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Hotărârea instanței de fond este legală și temeinică deoarece a avut în vedere sentința civilă cu numărul 2414 pronunțată la data de 29.04.2011. de către Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul civil cu nr._/225/2010 prin care s-a constatat că pârâții au dobândit drept de proprietate exclusiv pentru 113 m.p. teren arabil, 57 m.p. teren curți construcții, 11 m.p. pătul, 12 m.p. bucătărie și un drept de proprietate în indiviziune cu pârâta Gradoe M. pentru terenul de 156 m.p. curți construcții.
În consecință, terenul în suprafață de 31,8 m.p. revendicat de apelanți aparține în proprietate exclusivă lui L. Z. și nu a fost atribuit vreodată în proprietatea apelantei Gradoe M., astfel că, atât capătul de cerere privind revendicarea cât și cel referitor la demolarea construcției sunt nefondate.
În ceea ce privește grănițuirea în dosarul nr._/225/2010, a fost stabilită linia de hotar dintre imobilele părților.
Referitor la petitul privind ieșirea din indiviziune, statutul juridic al terenului respectiv a fost stabilit la 29.04.2011 prin sentința civilă nr.2414/2011 având autoritate de lucru judecat.
În consecință și petitul privind revendicarea din acest teren a unei fășii lată de un metru și lungă de 5,30 m este neîntemeiat deoarece terenul se află în indiviziune atât față de reclamanți cât și față de pârâți.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl apreciază întemeiat pentru următoarele considerente:
Apelanții reclamanți au chemat în judecată pe pârâții L. G. și L. Z., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de aproximativ de 31,8 m.p. pe care îl ocupă fără drept, să demoleze construcția aflată pe acest teren sau să fie autorizați ei să demoleze construcția pe cheltuiala pârâților, să se stabilească linia de hotar dintre imobilele părților .În dovedirea dreptului de proprietate au depus la dosar sentința civila nr.1044/25.02.2011 pronunțata în dosar nr._/225/2009 al Judecătoriei Drobeta T. S., prin care s-a constatat, în contradictoriu printre alții și cu L. Z., că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața totală de 230,05 mp situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S., Calea Targu-Jiului, numărul 51, județul M.. De asemenea au depus sentința civila nr.2480 / 22.05.2013, pronunțata în dosar nr._/225/2012 al Judecătoriei Drobeta T. S., prin care s-a constatat că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața totală de 40,8 mp la aceeași adresă, ambele hotărâri fiind definitive și irevocabile.
Pârâții au depus în dovedirea dreptului lor de proprietate sentința civila nr.2414/ 29.04.2011 pronunțată de către Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/ 2010, rămasă definitivă prin nerecurare, la data de 01.07.2011, prin care s-a constatat ca au dobândit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 193 mp compus din teren arabil de 113 m.p. și terenul pe care se află construcțiile edificate încă din anul 1976 de către părinții lui L. Z., respectiv locuința, în suprafața de 57 m.p., pătul în suprafața de 11 m.p. si bucătărie în suprafața de 12 m.p. și pentru suprafața de 156 m.p. teren aflat în indiviziune cu reclamanta G. M..
Tribunalul reține că terenul situat în intravilanul municipiului Drobeta T. S., Calea Targu-Jiului, numărul 51, județul M. are o suprafață totală de aproximativ 525 m.p. a fost dobândit în indiviziune și că până la acest moment nu s-a stabilit în mod individual drepturi de proprietate prin partajare.
Hotărârea instanței de fond este netemeinică.
Astfel, în cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize în specialitatea topografie și prin care judecătorul fondului,ca urmare a obiectivelor formulate nu a lămurit aspectele legate de proprietatea dobândită de fiecare parte, de posesia exercitată, de modul în care fiecare parte exercită această posesie în conformitate cu limitele stabilite prin titlurile de proprietate dobândite de posibilitatea ieșirii din indiviziune asupra anumitor suprafețe de teren sau imposibilitatea partajării suprafețelor aflate în indiviziune și care sunt cauzelor acestei imposibilități.
Este adevărat că în cauzele ce au avut ca finalitate constituirea dreptului de proprietate prin uzucapiune au fost realizate expertize tehnice de specialitate care pot fi valorificate într-un nou litigiu ca înscrisuri însă, dată fiind starea de fapt expusă de reclamanți se impunea ca expertul desemnat în prezenta cauză să lămurească aspectele de mai sus și nu judecătorul să facă o coroborare între cuprinsul acestor expertize și expertiza întocmită de expert G. A. ,aceasta cu atât mai mult cu cât fiecare dintre părți formulase obiecțiuni cu privire la concluziile raportului de expertiză.
De altfel lămurirea situații generale asupra proprietății și posesiei suprafețelor menționate în titlurile de proprietate prin admiterea obiecțiunilor se impunea cu atât mai mult cu cât expertizele anterioare au fost făcute în cauze diferite și fără observarea titlurilor deja deținute de părți sau una dintre acestea.
Mai mult deși expertul desemnat în cauză stabilește că pârâții ocupă o suprafață de 16,83 m.p. judecătorul fondului după expunerea titlurilor invocate de către părți concluzionează că terenul revendicat nu a aparținut reclamanților fără a expune considerentele ce l-au determinat să stabilească acest aspect.
De asemenea judecătorul fondului nu arată de ce nu este relevant înscrisul depus de reclamanți și denumit „Act de înțelegere” și nu reține care sunt motivele contestării de către pârâți a acestui înscris.
Așadar cum instanța de fond nu a lămurit aspectele legate de proprietatea dobândită de fiecare parte, de posesia exercitată, de modul în care fiecare parte exercită această posesie în conformitate cu limitele stabilite prin titlurile de proprietate dobândite, de imposibilitatea partajării suprafețelor aflate în indiviziune și care sunt cauzelor acestei imposibilități tribunalul în temei art.480 alin.2 C.pr.civ.,va anula sentința apelată și va reține cauza spre rejudecare întrucât față de faptul că instanța de fond a cercetat fondu, chiar și sumar, în cauză nu sunt întrunite cerințe impuse de alin.3 al aceluiași articol pentru trimiterea spre rejudecare.
La rejudecarea cauzei se va pune în discuția părților necesitatea suplimentării probatoriului atât cu privire la efectuarea unei expertize în specialitatea topografie care să stabilească,cu întocmirea unei schițe topografice în care să fie evidențiate dimensiunile suprafețelor de teren dobândite/deținute de părți,care sunt suprafețele dobândite sau deținute de fiecare parte cu precizarea titlului de dobândire, să stabilească dacă vreuna din părți ocupă o suprafață de teren din terenul celeilalte, să stabilească care este suprafața dobândită în indiviziune și în posesia cui se află aceasta ,să stabilească dacă se poate realiza partajarea în natură a suprafețelor deținute de părți și care este modalitatea în care se poate realiza această partajarea astfel încât fiecare parte să se poată folosi de bunul său individual,cât și cu privire la alte mijloace de probă a căror necesitate ar reieși din dezbateri inclusiv înscrisurile necesare aplicării disp.art.301-302 C.pr.civ.
Se va stabili termen 24.04.2015 pentru când vor fi citate părțile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat apelul civil formulat de apelanții-reclamanți G. M. CNP_, G. V. CNP_ ambii având domiciliul în comuna G., ., împotriva sentinței civile nr.3169/27.10.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimații-pârâți L. G. CNP_, L. Z. CNP_ ambii cu domiciliul în Drobeta T. S., ., nr.51, județul M., având ca obiect revendicare imobiliară.
Anulează sentința.
Reține cauza spre rejudecare.
Fixează termen la 24.04.2015, cu citarea părților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Martie 2015.
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.22.04.2015
tehnoredactat M.B., Ex.6/8 pag.
jud.fond G. D.
Cod operator 2626
| ← Pretenţii. Hotărâre din 26-05-2015, Tribunalul MEHEDINŢI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
