Acţiune în constatare. Decizia nr. 829/2012. Tribunalul MEHEDINŢI

Decizia nr. 829/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 28-06-2012 în dosarul nr. 829/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 829/R

Ședința publică de la 28 Iunie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. R.

Judecător C. P.

Judecător C. M.

Grefier M. B.

Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul-intervenient C. I. împotriva sentinței civile nr.1766/15.09.2011 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. C. și intimații-pârâți U. A. T. L., C. L. al comunei L., N. G., I. T., având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat act că s-a depus la dosar prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimatei-reclamante C. C..

Deși la termenul anterior i s-a pus în vedere recurentului-intervenient să depună la dosar dovada de achitare a taxei judiciare de timbru, acesta nu si-a îndeplinit obligația impusă, motiv pentru care instanța, potrivit dispozițiilor art.104 alin.12 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești, a dispus reapelarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.

La al doilea apel nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța a invocat excepția netimbrării recursului și față de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 cod procedură civilă, potrivit dispozițiilor art.150 cod procedură civilă, a constatat încheiate dezbaterile și a reținut-o pentru soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Vânju M. sub nr._, si precizată ulterior, reclamanta C. C. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții U. A. T. L., C. L. Al C. L., N. G. și I. T., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 5000 mp dobândit prin efectul uzucapiunii de 30 de ani situat pe raza comunei L., . vecinii: N-drum comunal, V-moștenitor C. I., S-moștenitori I. V., E-moștenitor S. G..

In fapt, a arătat că terenul în cauză l-a folosit din anul 1965, de la momentul când a intrat în posesia acestuia, ca și curtea casei și grădina, este îngrădit și nu se află în domeniul public, nu a fost expropriat și se află înscris în registrul agricol al comunei L., la poziția de rol, achitând la zi taxele și impozitele aferente acestuia. A arătat că, asupra acestei parcele de teren a exercitat o posesie publică, continuă, netulburată, neîntreruptă, neechivocă și sub nume de proprietar, fiind îndeplinite condițiile cerute de art.1847, 1890 C.civ.privind uzucapiunea imobiliară. Menționează că limitele curții, îngrădită cu gard, sunt astfel neschimbate din anul 1965, vecinii din momentul preluării terenului fiind aceiași, ca și în prezent, adică la N-drum comunal, la V- moștenitor C. I., S-moștenitori I. V., E-moștenitor S. G.. Terenul menționat asupra căruia a solicitat să se constate uzucapiunea de 30 de ani este extratabular, nu a fost vreodată înregistrat în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni, nu face parte din domeniul public și nici nu a fost revendicat de-a lungul timpului de nici o persoană.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp.art.111 C.proc.civ., disp.art.1847 și 1890 C.civ.

În dovedire, reclamanta a depus la dosar împuternicirea avocațială nr._, certificatul de atestare fiscală nr.20/25.03.2011, chitanța privind taxa de timbru și timbrul judiciar.

La data de 17.02.2011, reclamanta a depus la dosar o precizare de acțiune prin care arată că înțelege să cheme în judecată și pe pârâții N. G. și I. T..

La termenul din data de 24.03.2011, pârâtul N. G. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat admiterea ca fondată a cererii formulată de reclamantă, pentru faptul că anterior anului 1970, părinții reclamantei împreună cu aceasta au efectuat lucrări la terenul din acest punct, l-au împrejmuit, netrecând niciodată limita gardului despărțitor aflat între proprietățile lor.

La termenul din 24.03.2011, apărătorul reclamantei a solicitat efectuarea unei expertize topo având ca obiective: să se identifice terenul cu vecinătăți, dacă a mai suferit modificări și dacă terenul în litigiu este împrejmuit.

Astfel, în cauză a fost numit expert I. M., reclamanta depunând la dosar chitanța privind dovada achitării onorariului de expert în sumă de 400 lei.

La termenul de judecată din 15.09.2011, s-a luat act că la dosar a fost depus raportul de expertiză efectuat de expert I. M., în care se concluzionează faptul că terenul identificat și măsurat în suprafață totală de 4988,4 este cel pentru care reclamanta a solicitat să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, se află în posesia și folosința autorilor și respectiv reclamantei din anul 1965. Terenul curți construcții în suprafață de 540 mp este împrejmuit cu garduri pe toate laturile. Suprafața de 4988,4 mp nu face parte din domeniul public al localității sau statului, nu a fost expropriat, nu a fost revendicat de alte persoane și n-a fost emis titlul de proprietate altor persoane.

La data de 13.09.2011 s-a depus prin serviciul registratură, cerere de intervenție in interes propriu formulată de C. I. cerere care însă nu a fost timbrată.

Prin sentința civilă nr.1766/15.09.2011 Judecătoria Vânju M., a admis acțiunea, pentru următoarele considerente:

Conform art.20 alin 1 din Legea nr.146/1996, republicată taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, văzând si dispozițiile art.137 C.pr. civ. care prevăd obligația instanței de a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii, instanța a anulat ca netimbrată cererea de intervenție interes propriu formulată de C. I..

Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietății unui bun imobil, ca efect al posesiei utile asupra acelui bun un interval de timp determinat de lege.

Articolul 1890 C.civ., prevede ca regulă specială, dobândirea dreptului de proprietate prin simpla exercitare a posesiei utile timp de 30 de ani, fără ca persoana care posedă să fie ținută a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua credință.

Singurele condiții necesare și suficiente pentru a uzucapa sunt exercitarea unei posesii utile timp de 30 de ani, fie aceasta chiar și de rea credință și fără vreun titlu.

Prescripția achizitivă este efectul unui posesii utile ce presupun ca posesia să fie continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar.

Din probatoriul administrat a rezultat faptul că reclamanta a posedat continuu, neîntrerupt și sub nume de proprietar.

Prin cererea formulată de reclamantă, s-a solicitat să se constate faptul că a dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 5000 mp situat pe raza comunei L., . vecinii: N-drum comunal, V-moștenitor C. I., S-moștenitori I. V., E-moștenitor S. G..

Uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății asupra unui imobil, prin simpla posesie exercitată asupra imobilului în tot timpul și în condițiile prevăzute de lege, reprezintă în același timp o sancțiune ce se aplică proprietarului imobilului nediligent cu bunul său în tot timpul prevăzut de lege.

În speța dedusă judecații, sunt întrunite condițiile prescripției achizitive (uzucapiunii) de 30 de ani ca mod originar de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil.

Din analiza art. 1890 C.civ., rezultă cele două condiții ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ: existența unei posesii pe tot timpul defipt de lege și posesia să fie utilă.

Cu privire la prima condiție„să existe o posesie de 30 de ani”: instanța având în vedere disp.art. 1889 C.civ (cu privire la calculul termenului) a constatat condiția îndeplinită, reclamanta stăpânind imobilul de peste 30 de ani.

Cu privire la cea de-a doua condiție „posesia sa fie utilă, neviciată” instanța a apreciat că reclamanta a făcut dovada existentei unei posesii - având atât corpus cât si annimus. Potrivit art.1847 pentru ca posesia să fie utilă trebuie sa aibă anumite calități și anume să fie: continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar.

Din înscrisurile depuse și față de disp.art. 1854 C.civ. potrivit cu care posesorul este presupus că posedă pentru sine sub nume de proprietar, nefiind probat că a început a poseda pentru altul, instanța a apreciat că este îndeplinită și cea de-a doua condiție a uzucapiunii de 30 ani, respectiv posesia reclamantei a fost și este o posesie utilă, neviciată.

Față de aceste considerente, instanța a apreciat acțiunea formulată de reclamant ca fiind întemeiată și în consecință a fost admisă ca atare constatându-se că reclamanta a dobândit prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor, dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafață de 4988,4 mp situat în intravilanul comunei L., județul M. situată în T14, P325 cu vecinii: N-Ds116, E-S. G., S-I. T., V-C. I..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intervenientul C. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

A susținut că, instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității și al apărării întrucât nu i s-a adus la cunoștință cuantumul taxelor de timbru aferente cererii de intervenție, fiind soluționată pe excepția netimbrării.

La termenul de judecată din 14.06.2012 i s-a pus în vedere recurentului-intervenient să achite taxa de timbru aferentă cererii de recurs în cuantum de 4 lei și 0,3 lei timbru judiciar mobil, sub sancțiunea prevăzută de art.20 alin.3 din Legea 146/1997.

Potrivit art. 137 alin.1 cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Față de aceste dispoziții, apreciind că excepția netimbrării cererii de chemare în judecată este o excepție de procedură ce trebuie soluționată înainte de cercetare în fond a cauzei, apreciind că este întemeiată instanța o va admite pentru următoarele considerente.

Potrivit art.11 alin.1 din legea nr.146/1997 cu modificările și completările ulterioare, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din:

- taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță;

- taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.

De asemenea art. 20 alin.1 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, alin.2 din același act normativ stabilind că dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată iar potrivit alin.(3) neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

În aceste condiții constatând că deși recurentului-intervenient i s-a pus în vedere pentru termenul din 28.06.2012 să achite taxa de timbru în cuantum de 4 lei și 0,3 lei timbru judiciar mobil, corespunzătoare cererii de recurs sub sancțiunea anulării cererii acesta nu și-a îndeplinit obligația, în temeiul art.312 alin.1 cod procedură civilă și art. 20 alin.2 din Legea nr.146/ 1997 va anula cererea de recurs ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbrat recursul formulat de recurentul-intervenient C. I. împotriva sentinței civile nr.1766/15.09.2011 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. C. și intimații-pârâți U. A. T. L., C. L. al comunei L., N. G., I. T., având ca obiect acțiune în constatare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Iunie 2012.

Președinte,

V. R.

Judecător,

C. P.

Judecător,

C. M.

Grefier,

M. B.

Redactat V.R.07.07.2012

tehnoredactat M.B., Ex.2/4 pag,

jud.fond C. A.D.

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Decizia nr. 829/2012. Tribunalul MEHEDINŢI