Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 775/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 775/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 15-06-2012 în dosarul nr. 775/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 775/R
Ședința publică de la 15 Iunie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. C.
Judecător A. M.
Judecător M. C. O.
Grefier T. I.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenții pârâți M. E. D. și M. I. împotriva sentinței civile nr.107 din 05.03.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., în contradictoriu cu intimații-reclamanți S. D. și S. G., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta pârâtă M. E. D., personal și asistată de avocat L. D., care reprezintă și pe recurentul pârât M. I., lipsă fiind intimații reclamanți S. D. și S. G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.150 și următoarele cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat L. D., pentru recurenții pârâți, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a putea să-i cheme în garanție pe vânzătorii din contract. Arată că pârâții sunt cumpărători de bună credință ai terenului revendicat în prezenta cauză, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 37 din 23.02.2007, terenul fiind înscris în CF 114 N Isverna și nu au ocupat terenul reclamanților. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța reprezentând onorariu avocat.
Se ia act că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, din partea intimatului reclamant S. D., concluzii scrise, la care a anexat, în copie, raport de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert P. O., în dosarul nr._ și decizia civilă nr.186/R DIN 14.02.2011 pronunțată de Tribunalul M., în același dosar.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A., la data de 02.05.2011 sub nr._, reclamanții S. D. și S. G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. E. D. și M. I., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligați să lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul, în suprafață de 307 m.p., situat în punctul numit „Dealul I. – sub drum„ în intravilanul satului Seliștea, al comunei Isverna, având ca vecinii: R – C. D., MN- drum comunal, MZI – S. G. și S. D., A – proprietate pârâți.
De asemenea, reclamanții S. D. și S. G. au solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 37 din 23.02.2007, privind suprafața de 307 mp.
În motivare, susțin reclamanții S. D. și S. G. că sunt proprietarii terenului situat în punctul „ Dealul I. – sub drum”, teren ce a aparținut autoarei acestora, numita S. I. (bunica reclamanților), potrivit sentinței civile nr. 736/1957 pronunțată de Tribunalului Raional Baia de A., în dosarul nr.108/1957, terenul revendicat regăsindu-se în lotul nr. 6 atribuit acesteia.
Precizează reclamanții S. D. și S. G. că, prin Ordinul Prefectului nr. 57/F din 14.02.2005, terenul în suprafață de 307 mp a fost atribuit numiților T. C. și T. N. și inclus în suprafața totală de 5701 mp, iar ulterior în baza acestui înscris l-au înstrăinat pârâților M. E. D. și M. I., prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 7 din 23.02.2007, terenul aflându-se în posesia cumpărătorilor.
Arată în continuare reclamanții S. D. și S. G. că prin sentința civilă nr.538 din 4.10.2010 a Judecătoriei Baia de A., s-a constat nulitatea absolută parțială a Ordinului Prefectului nr. 57/F din 14.02.2005, cu privire la terenul în suprafață de 307 mp, situat în punctul numit „ Dealul I. – sub drum”.
Concluzionează reclamanții S. D. și S. G. că au adus la cunoștință pârâților că, Ordinul Prefectului nr. 57/F din 14.02.2005 a fost anulat solicitându-le să le lase terenul în deplină proprietate și pașnică folosință, însă aceștia au refuzat, motiv pentru care au formulat prezenta acțiune.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe disp. art. 480 și urm. C.civ.
Cererea este legal timbrată.
În dovedire reclamanții S. D. și S. G. au depus la dosarul cauzei xerocopia raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în dosarul nr._ , sentinței civile nr. 538 din 04.10.2010, contractului de vânzare – cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 37 din 23.02.2007 și au solicitat încuviințarea probei cu interogatoriu pârâților, cu înscrisuri și cu expertiză.
Pârâții nu au formulat întâmpinare, însă în apărare, pârâta M. E. D. a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri depunând în acest sens xerocopia contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 37 din 23.02.2007, extrasului de carte funciară, sentinței civile nr. 538 din 04.10.2010 și planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, fișei corpului de proprietate, Ordinului Prefectului Județului M., cărții de identitate a numitului T. C., precum și a probei testimoniale solicitând audierea numitei R. D. .
La termen din data de 21.09.2012, în cauză a fost numit expert Raciov A. I., acesta urmând să identifice prin punct, suprafață și vecinătăți terenul revendicat de reclamanți, situat în punctul „Dealul I.” în suprafață de 307 m.p., să precizeze dacă este același cu cel din Ordinul Prefectului nr. 57/F/14.02.2005 și cu privire la care instanța, prin s.c. nr. 538/04.10.2010 a dispus anularea parțială a acestuia, dacă terenul revendicat a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 37 din 23.02.2007 ( fila 9 dosar) . De asemenea, s-a solicitat expertului să comunice dacă terenul revendicat este încadrat în cartea funciară a comunei Isverna nr. 114/N sau în cartea funciară nr. 155/N, dacă acesta a format obiectul vreunui partaj succesoral respectiv, dacă este cuprins în procesul-verbal de punere în posesie nr. 2/24.03.2004 și să concluzioneze în posesia cărei persoane se găsește terenul revendicat și dacă acesta este îngrădit.
În cauză a fost audiată sub prestare de jurământ martora L. I., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, s-a administrat proba cu interogatoriul pârâților, iar la dosar a fost înaintat raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar Raciov A. I.
Judecătoria Baia de A. prin sentința supusă recursului a admis acțiunea, a fost constatată nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr.37 din 23.02.2007 cu privire la suprafața de 307 mp situată în pct."Dealul I. - sub drum", au fost obligați pârâții M. E. D. și M. I. să lase reclamanților S. D. și S. G. în deplină proprietate și pașnică folosință terenul situat în pct."Dealul I. - sub drum" în suprafață de 307 mp, identificat de expert pe schița anexă a raportului de expertiză între pct. 1-2-3-4-5-1 și au fost obligați pârâții M. E. D. și M. I. să plătească reclamantului S. D. cheltuieli de judecată în cuantum de 1831 lei.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că la data de 14.02.2005 Instituția Prefectului Județului M. a emis Ordinul Prefect ului nr. 57/F /2005 prin care s-a atribuit, în proprietatea numiților T. C. și T. N., moștenitorii autoarei V. S., teren agricol în suprafață totală de 256421mp, terenul situat în punctul „ Dealul I. – sub drum” fiind în suprafață de 5701 mp.
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr.37 din 23.02.2007, pârâtul – autor T. C. a înstrăinat dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5701 mp situat în punctul „ Dealul I. – Sub drum”, cumpărătoarei M. E. D. căsătorită cu M. I., plătindu-se drept preț suma de 3500 lei.
Prin sentința civilă nr.538 din 04.10.2010 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Baia de A. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția lipsei calității procesuale active și a admis în parte acțiunea constatând nulitatea absolută parțială a Ordinului Prefectului nr. 57/F/14.02.2005 cu privire la terenul situat în punctul „ Dealul I. – sub drum”, în suprafață de 307 mp. De asemenea, a respins petitul privind revendicarea imobiliară, capătul de cerere privind anularea parțială a Ordinului Prefectului nr.57/F/14.02.2005, precum și acțiunea formulată de reclamanții S. D. și S. G. în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar Isverna și Comisia Județeană de Fond Funciar M..
Se reține că prin cererea formulată reclamanții S. D. și S. G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. E. D. și M. I., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr.37 din 23.02.2007, cu privire la suprafața de 307 mp urmând ca pe cale de consecință să fie obligați să lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 307 m.p., situată în punctul numit „ Dealul I. – sub drum „ în intravilanul satului Seliștea, al comunei Isverna.
Acțiunea este întemeiată și urmează a fi admisă.
Referitor la petitul privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare – cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr.37 din 23.02.2007, cu privire la suprafața de 307 mp, instanța constată incidența regulii anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial.
Astfel, regula anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), deși fără o consacrare legală cu titlul general, are caracterul unui principiu care guvernează efectele nulităților – retroactivitatea și repunerea în situația anterioară, dar și a principiului potrivit căruia nimeni nu poate transmite altuia un drept pe care nu îl are, în sensul că, dacă prin anularea actului juridic inițial se desființează dreptul transmițătorului din actul juridic subsecvent, înseamnă că acesta a transmis un drept pe care nu îl avea, deci nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept.
Principiul presupune două sau mai multe acte succesive prin care s-au transmis aceleași drepturi ori s-au constituit sau transmis drepturi aflate în strânsă legătură.
În speță, instanța reține că prin sentința civilă nr. nr.538 din 04.10.2010 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Baia de A. a constat nulitatea absolută parțială a Ordinului Prefectului nr. 57/F din 14.02.2005 cu privire la terenul situat în punctul „ Dealul I. – sub drum”, în suprafață de 307 mp, înscris în baza căruia, ulterior, la data de 23.02.2007 vânzătorul – autor T. C. a vândut pârâtei M. E. D. terenul arabil în suprafață 5701 mp, situat în punctul „Dealul I. – sub drum” în extravilanul satului Seliștea, ..
De aceea, reținând anularea actului inițial (Ordinul Prefectului nr.57/F din 14.02. 2005) instanța constată incidentă regula anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, astfel că, va dispune constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare – cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 37 din 23.02.2007 cu privire la suprafața de 307 mp, situată în punctul „ Dealul I. – sub drum”.
Potrivit art.480 C.civ. „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, în limitele determinate de lege”.
Astfel, acțiunea în revendicare este o acțiune reală, petitorie, prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului cere recunoașterea dreptului de proprietate asupra lucrului și restituirea acestuia de la acela la care se găsește, fiind astfel, acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Așadar, potrivit regulii „actori incubit probatio”, înscrisă în dispozițiile art.1169 c.civ. (cel ce face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească) pentru ca acțiunea în revendicare să fie admisibilă, reclamantul trebuie să facă dovada că este proprietarul bunului revendicat, iar pârâtul îi nesocotește dreptul, prin exercitarea asupra acestuia a unei posesii nelegitime.
În cauză, instanța reține că reclamanții S. D. și S. G. au făcut dovada că sunt proprietarii terenului în suprafață de 307 mp, situat în punctul „ Dealul I. – sub drum”, potrivit sentinței civile nr. 538 din 4 octombrie 2010 a Judecătoriei Baia de A., prin care s-a constatat nulitatea absolută parțială a Ordinului Prefectului nr. 57/F din 14.02.2005 . De asemenea, în cauză s-a făcut dovada posesiei nelegitime exercitată de pârâții M. E. D. și M. I., aceștia prin răspunsul la interogatoriu susținând că terenul situat în punctul „ Dealul I. – sub drum” se află în folosința acestora, aspect confirmat, de altfel, de martora L. I..
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză expertul Raciov A. I. a identificat prin punct, suprafață și vecinătăți terenul situat în punctul „ Dealul I. – sub drum”, în suprafață de 307 mp, susținând că terenul revendicat face parte din suprafața de 5701 mp atribuită numiților T. C și T. N conform Ordinului Prefectului nr. 57/F/14.02.2005, întreaga suprafață formând obiectul contractului de vânzare – cumpărare nr. 37 din 23.02.2007 intervenit între autorul T. C. și pârâta M. E. D..
De asemenea, a concluzionat expertul Raciov A. I. că terenul revendicat a fost încadrat în cartea funciară a comunei Isverna nr.114/N având ca proprietari pe T. C. și T. N., în urma ieșirii din indiviziune terenul rămânând în proprietatea lui T. C. care ulterior a vândut terenul pârâților M. E. D. și M. I., terenul revendicat aflându-se în posesia pârâților, fiind împrejmuit cu gard de lemn între punctele 5-1-2-3-4.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs pârâții M. E. D. și M. I. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de recurs pârâții au relatat faptul că au fost cumpărători de bună credință ai terenului revendicat în prezenta cauză conform contractului de vânzare cumpărare nr.37 din 23.02.2007, terenul fiind înscris în CF 114/N Isverna și nu au ocupat terenul reclamanților.
Instanța a reținut în motivarea acțiunii că, prin sentința civilă nr.538/04.10.2010 a fost anulat în parte Ordinul prefectului, act în baza căruia pârâții au cumpărat terenul din litigiu.
Pârâții relatează faptul că erau proprietari în momentul în care reclamantul s-a judecat cu pârâții, dar aceștia nu au fost chemați în instanță sentința nefiindu-le opozabilă.
Arată că în procesul în care s-a anulat Ordinul Prefectului moștenitorii vânzătorului lor nu au avut interes să se apere și că îi cheamă în garanție pe aceștia .
De asemenea, pârâții consideră că, în mod nelegal și netemeinic instanța de fond i-a obligat la plata cheltuielilor de judecată atâta timp cât nu aveau nici o culpă în ocuparea vreunui teren al reclamanților.
Analizând recursul conform motivelor invocate și în raport cu prevederile art. 304, 3041 cod procedură civilă tribunalul constată că acesta este nefondat .
Cât privește chemarea în garanție, aceasta se poate face potrivit art. 61 alin. 1 cod procedură civilă: „cererea făcută de pârât se va depune odată cu întâmpinarea; când întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de înfățișare”.
Deci norma juridică enunțată exclude formularea unei cereri de chemare în garanție pentru prima dată în recurs .
Cât privește buna-credință invocată de pârâți nu are relevanță în speță, instanța de fond reținând în mod corect că anularea actului inițial induce anularea actelor subsecvente .
Buna credință nu este suficientă pentru a consacra dreptul de proprietate al pârâților, ea trebuie completată cu posesia îndelungată .
În privința pretinsei inopozabilități a hotărârii prin care a fost anulat Ordinul Prefectului tribunalul observă că actele prin care se recunosc drepturi reale sunt opozabile erga omnes .
În mod corect au fost obligați pârâții și la plata cheltuielilor de judecată, întrucât sentința civilă recurată s-a pronunțat împotriva lor .
Față de aceste considerente tribunalul în conformitate cu prevederile art. 312 cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenții pârâți M. E. D. și M. I. împotriva sentinței civile nr.107 din 05.03.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurenții pârâți M. E. D. și M. I. împotriva sentinței civile nr.107 din 05.03.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., în contradictoriu cu intimații-reclamanți S. D. și S. G., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.06.2012.
Președinte, S. C. | Judecător, A. M. | Judecător, M. C. O. |
Grefier, T. I. |
CS/LI/2 ex.
Jud.fond Bajmatară C.
Confidențial cod.op.2626
| ← Fond funciar. Decizia nr. 778/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 829/2012. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
