Acţiune în constatare. Sentința nr. 324/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 324/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 125/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 125/2014
Ședința publică de la 01 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător C. Z.
Grefier N. C. B.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant P. V. împotriva sentinței civile nr.324/26.09.2013 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._, intimate pârâte fiind U. A. T. - Primăria B. reprezentată prin Primar V. Ohima M. și C. L. B., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează lipsa părților precum și faptul că prin serviciul registratură s-au depus la dosarul cauzei originalul chitanței de plată a taxei de timbru și concluzii scrise formulate de avocat T. L. pentru apelantul reclamant prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, după care, nemaifiind alte cereri, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A., sub nr._, reclamantul P. V. a chemat în judecată pe pârâții U. A. T. B. reprezentată prin primar și C. L. B., solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se constate că este proprietarul bunurilor moștenite de la autorii P. (P.) I.-mama sa, decedată în data de 19.09.1987 și P. V.-bunic, decedat în data de 02.02.1961.
În motivare acțiunii,reclamantul a arătat că bunurile care compun masa partajabilă sunt următoarele:
- teren situat în intravilanul satului B., în suprafață de 900 mp., din care 300 mp. curți construcții, cu următorii vecini: R-V. D., A-I. S., Mz-V. D., Mn-Râul Delureni;
- una casă de locuit situată pe terenul de la punctul 1, construită în anul 1972, compusă din patru camere,1 bucătărie, din cărămidă și acoperită cu țiglă, la care a efectuat îmbunătățiri în anul 1992, cu suprafața construibilă de 102 mp.;
- teren situat în extravilanul satului B., în punctul „În C.”, în suprafață de 2.000 mp., din care categoria de folosință fânețe 1000 mp., arabil 750 mp., iar 250 mp. degradat;
- teren situat în extravilanul satului B., în punctul numit „Cracul lui B.”, în suprafață de 500 mp., categoria de folosință pășune;
- teren situat în extravilanul satului B., în punctul „Cracul Cireșilor”, cu suprafața de 500 mp., categoria de folosință pășune;
- teren situat în extravilanul satului B., în punctul Buraica, cu suprafața de 2.500 mp., categoria de folosință pășune;
- teren situat în punctul „Poiana Țiganului” zis și „Inești” din extravilanul satului B., categoria de folosință fânețe, în suprafață de 640 mp., cu următorii vecini: N-moșt. lui S. G., S-P. V., E-moșt. lui S. S., V-moșt. lui Ș. G..
A precizat că este singurul moștenitor al lui P. I. și al lui P. V., decedat fără moștenitori.
În ședința publică din 26.09.2013, instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a celor două pârâte.
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, judecătoria Baia de A. a pronunțat sentința civilă nr.324/26.09.2013 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea civilă în constatare formulată de reclamantul P. V. în contradictoriu cu pârâții U. A. T. B. și C. L. B., ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul P. V. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții U. A. T. B. reprezentată prin primar și C. L. B., să se constate că este proprietarul bunurilor moștenite de la mama sa, P. (P.) I. decedată în data de 19.09.1987 și de la bunicul matern, P. V., decedat în data de 02.02.1961.
Potrivit art. 248 alin.l c.p.civ., „ instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac de inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei instanța a reținut că literatura juridică de specialitate este constantă în a afirma că pentru promovarea unei cereri de chemare în judecată se cer a fi întrunite, cumulativ, următoarele condiții: afirmarea unui drept, justificarea unui interes, calitate procesuala activa si pasiva si capacitate procesuala.
Calitatea procesuala pasivă presupune existenta unei identități între pârât si cel care este obligat în același raport juridic, definiție confirmată de jurisprudența actuală. Spre deosebire de capacitatea procesuala care se apreciază în general, pentru o anumita categorie de persoane, calitatea procesuala se determina în concret, în raport de litigiul dedus judecății, justificarea acesteia revenind reclamantului, potrivit art. 194 C.proc. civ., prin arătarea obiectului si a motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiază pretențiile sale.
Lipsa calității procesuale poate fi invocata pe cale de excepție, calificată drept o excepție de fond (pentru că este in legătură cu una din condițiile de exercițiu ale acțiunii), peremptorie sau dirimantă (pentru că se tinde la respingerea acțiunii) si absolută (pentru ca normele care reglementează aceasta condiție de exercițiu au caracter imperativ).
Prin promovarea acțiunii în constatarea calității de moștenitor se urmărește stabilirea persoanelor care urmează a culege efectiv bunurile ce ar forma masa succesorală astfel ca, în cadrul unui asemenea proces, calitate procesuala activa și pasivă o pot avea numai cei care au vocație succesorala concreta, utila, la moștenirea defuncților.
În speță, instanța constată că nu există identitate între subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecații și persoana chemată în judecată în calitate de pârâtă, întrucât U. A. T. B. și C. L. B., în mod evident nu sunt succesori ai celor doi defuncți, pe de o parte, iar pe de alta parte nu s-a făcut dovada ca bunurile menționate în cererea de chemare în judecată (sau o fracțiune din acestea) s-ar fi aflat in coproprietatea defuncților cu pârâta – pentru a se justifica o acțiune în constatarea calității de moștenitor în contradictoriu cu pârâții.
Mai mult, reclamantul, prin cererea introductivă, a menționat că el este singurul moștenitor al celor doi defuncți în calitate de nepot de fiică, ori o asemenea acțiune nu ar putea fi opusa decât acelor persoane care ar putea ridica pretenții la succesiunea defuncților în calitate de moștenitori – ceea ce, în speță, U. A. T. B. și C. L. B. nu au.
Potrivit Deciziei nr.2/2011 dată de ÎCCJ într-un recurs în interesul legii, s-a stabilit că, în situația acțiunilor având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuală pasivă decât în ipoteza în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanță succesorală, situație nedovedită de reclamant.
Față de toate acestea, instanța a considerat că pârâtele chemate în judecată în cauza de față nu au calitate procesuală pasivă, situație în care a admis excepția și în consecință a respins acțiunea pentru lipsă calitate procesuală pasivă.
Împotriva sentinței civile nr.324/26.09.2013, în termen legal a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
În mod eronat instanța a făcut aplicarea Deciziei nr.2/2011 a ÎCCJ, acestea fiind incidente doar în situația acțiunii în constatare pentru calitatea de moștenitor.
Calitatea procesuală pasivă a celor două pârâte este conferită de dispozițiile art.19, art.21 alin1, art.36 alin.2 și art.67 alin.1 și 2 din Legea nr.215/2001, dispoziții care prevăd că primarul reprezintă . cu alte persoane fizice și juridice și că, titular al dreptului de administrare este C. L..
Nu s-au aplicat prevederile art.35 c.pr.civ., neținându-se cont de faptul că acțiunea în constatare este o acțiune pozitivă, declarativă și interogativă iar autorii având ultimul domiciliu în . situate și bunurile, ambele pârâte au capacitate procesuală pasivă de a fi parte în proces.
Instanța nu a avut rol activ în dezbaterea pricinii deduse judecății, pronunțându-se pe ceea ce nu s-a cerut, în acest mod fiindu-i încălcat accesul la justiție iar prin admiterea excepției nu mai are altă posibilitate de realizare a dreptului său.
Prevederile Legii nr.215/2001 actualizată nu au fost coroborate cu prevederile art.4 și 6 din Legeanr.213/1998 actualizată.
Nu s-a avut în vedere jurisprudența pentru cazuri asemănătoare respectiv Decizia nr.1079 a Curții de Apel C., Decizia nr.1956/2002 a ÎCCJ.
Intimatele nu au formulat întâmpinare în cauză.
Examinând sentința apelată, în limitele criticilor aduse conform art.479 alin.1 c.pr.civ., tribunalul constată că soluția adoptată de instanța de fond este corectă.
Întrucât reclamantul este cel care declanșează procedura judiciară, el trebuie să demonstreze atât legitimarea sa procesuală, cât și pe aceea a pârâtului, respectiv faptul că transpunerea pe plan procesual se face în legătură cu un raport juridic de drept material în care părțile litigiului au calitatea de titular al dreptului și, în mod corespunzător, al obligației corelative.
Instanța are obligația verificării din oficiu a cadrului procesual determinat de prezența părților în proces.
Soluționarea cu precădere a excepției este o obligație a instanței iar in cazul în care se găsește întemeiată excepția, prin soluționarea acesteia nu se poate susține că instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a solicitat, astfel cum invocă apelanta.
Sub aspectul soluției de respingere a acțiunii promovată de reclamant pentru lipsă calitate procesuală pasivă a celor două pârâte, hotărârea este temeinică și legală întrucât în speță își găsește incidența decizia nr.2/2011 a ÎCCJ întrucât pârâtelor nu le este justificată calitatea procesuală în lipsa unui certificat de vacanță succesorală, decizie care are caracter obligatoriu pentru instanțe de la momentul adoptării. Deciziile de speță la care face referire apelanta, nu pot fi luate în considerare indiferent de soluția pe care o privesc pentru că acestea nu au caracter obligatoriu în raport cu o decizie da6tă în interesul legii.
Constatarea drepturilor pe care le solicită în cauza pendinte apelantul, se poate obține prin procedura succesorală ci nu pe calea unei acțiuni promovată în contradictoriu cu cele două pârâte care pentru considerentele de mai nu pot sta în proces în această calitate.
Celelalte critici aduse de apelant privitoare la interpretarea disp. Legii nr.215/2001 ;i 213/1998 exced considerentelor sentinței .
Față de cele expuse, în temeiul art.480 c.pr.civ., tribunalul va pronunța o decizie prin care va respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul civil declarat de apelantul reclamant P. V. împotriva sentinței civile nr.324/26.09.2013 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._, intimate pârâte fiind U. A. T. - Primăria B. reprezentată prin Primar V. Ohima M. și C. L. B., având ca obiect acțiune în constatare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2014
Președinte, C. P. | Judecător, C. Z. | |
Grefier, N. C. B. |
Red. CVP
Dact. CNB
Ex.5/30 Aprilie 2014
Cod operator 2626
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 102/2014.... | Anulare act. Sentința nr. 31/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
