Contestaţie la executare. Decizia nr. 885/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 885/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 06-07-2012 în dosarul nr. 885/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 885/R
Ședința publică de la 06 Iulie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător S. C.
Judecător M. C. O.
Grefier T. I.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul contestator Președintele C. Județean M. împotriva sentinței nr.2786 din 18.04.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul T. I., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat D. S. T., pentru intimat, cu împuternicire avocațială depusă în ședință publică, lipsă fiind recurentul contestator.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, din partea intimatului întâmpinare, într-un singur exemplar, iar din partea recurentului contestator răspuns la întâmpinare, depus prin fax.
Avocat D. S. T., pentru intimat, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.150 și următoarele cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat D. S. T., pentru intimat, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală. Arată că din fișa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii pentru anul 2009, a intimatului, rezultă faptul că în luna martie 2009 aceasta a încasat numai drepturile salariale lunare cuvenite, drepturi care au fost impozitate potrivit normelor legale în vigoare la a ea dată, iar în luna mai se poate observa că intimatului i-au fost achitate și alte drepturi salariale așa cum reiese din expertiza contabilă efectuată în cadrul dosarului de executare. Potrivit notei din capitolul 5 al Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 2293/2007 - „ În fișa fiscală se înscriu sumele cuprinse în statele de salarii sau alte documente prevăzute de lege aferente perioadei impozabile și plătite angajaților până la data limită de depunere a fișelor fiscale”, în cazul de față luna februarie 2010, așa cum este prevăzut la punctul 2 din anexa 3 a ordinului. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar precizări având mențiunea conform cu originalul, ce au fost depuse în dosarul nr._, concluzii scrise și chitanța reprezentând onorariu avocat.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, sub nr._ contestatorul Președintele C. Județean M. a chemat în judecată pe intimatul T. I., formulând contestație la executare împotriva actelor de executare care formează obiectul dosarului de executare nr. 255/E/2011 și anularea tuturor formelor de executare.
În motivarea cererii a arătat că prin Sentința nr.143/26.01.2009 a Tribunalului M., Președintele C. Județean M. a fost obligat să plătească funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază pentru fiecare, începând cu data de 01.01.2004 până la încetarea raporturilor de serviciu, iar pentru funcționarii publici angajați după această dată, începând cu data numirii fiecăruia pe o funcție publică din cadrul aparatului de specialitate al C. Județean M., raportat la timpul efectiv lucrat, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Contestatorul menționează faptul că împotriva Sentinței nr. 143/26.01.2009 a Tribunalului M. a fost declarat recurs, iar Curtea de Apel C. a pronunțat Decizia nr.2740/28.05.2009, prin care a admis recursul declarat de către Președintele C. Județean M. și a modificat în parte sentința, în sensul că pentru perioada 01.01._05 a constatat prescris dreptul la acțiune al reclamanților și după învestirea hotărârii judecătorești, toți funcționarii publici din cadrul aparatului de specialitate al C. Județean M., au primit sumele restante actualizate cu indicele de inflație, până la data plății efective.
Mai învederează că domnului T. I. i se cuvenea pentru perioada 04.12._08 suma netă de 35.110 lei, actualizată cu indicele de inflație, conform hotărârii judecătorești ce constituie titlu executoriu, sumă ce i-a fost achitată în două tranșe.
În ceea ce privește debitul stabilit prin raportul de expertiză contabilă, acesta provine din erori ale expertizei și anume expertul contabil nu a luat în calcul și nu a recunoscut suma de 17.432 lei, achitată în data de 6 martie 2009 și a actualizat sumele cuvenite creditorului cu indicele prețului de consum, deși obiectivul expertizei contabile era actualizarea sumei cu coeficientul ratei de inflație.
Contestatorul solicită admiterea contestației, anularea actelor de executare silită împotriva Președintelui C. Județean M., precum și dispunerea încetării executării silite, având în vedere că debitul a fost stins prin executare de bună voie.
În drept, contestatorul își întemeiază cererea pe prevederile art. 399-400 C.pr.civ.
În dovedirea cererii depune copii certificate conform cu originalul, respectiv somație, proces-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, raport de expertiză contabilă din cadrul dosarului de executare nr. 255/E/2011, convenția nr._/04.02.2009, interogare fișă cont 04.06._09, interogare fișă cont 03.03._09, calculul sumei privind suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare ce i se cuvine lui T. I., adeverință nr.2464/28.03.2012 stat de salarii privind acordarea diferențelor salariale din anii 2004 și 2005, stat de retribuție pe luna mai 2009.
Legal citată, intimatul depune întâmpinare prin care solicită respingerea contestației la executare pentru următoarele:
În fapt, intimatul arată că prin Sentința civilă nr.143/26.01.2009 a Tribunalului M., Președintele C. Județean M. a fost obligat să plătească funcționarilor publici din aparatul de specialitate suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază pentru fiecare, începând cu data de 01.01.2004 până la încetarea raporturilor de serviciu, iar pentru funcționarii publici angajați după această dată, începând cu data numirii fiecăruia pe o funcție publică din cadrul aparatului de specialitate al C. Județean M., raportat la timpul efectiv lucrat, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Mai menționează că, așa cum se poate observa din actele aflate la dosarul cauzei, contestatorul cu rea – credință face vorbire și fără să facă dovada prin documente contabile întemeiate, adică actul prin care s-a efectuat regularizarea sumelor acordate la data de 05.03.2009 și la data de 05.06.2009, acesta limitându-se numai la calcule contabile fără valoare.
Mai învederează faptul că din fișa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii pentru anul 2009 rezultă că în luna martie 2009, aceasta a încasat numai drepturile salariale lunare cuvenite, iar în luna mai intimatului i-au fost achitate și alte drepturi salariale, așa cum reiese din expertiza contabilă efectuată în cadrul dosarului de executare, considerând că expertiza contabilă efectuată este legală.
De asemenea, intimatul solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea ca legale și temeinice a formelor de executare contestate.
În drept, intimatul își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 115 și următoarele din C.P.C.
În dovedirea acțiunii intimata a depus în copie înscrisuri: sentința civilă nr.2217/18.04.2011 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, Decizia nr. 1161/R/22.09.2011 a Tribunalului M., fișa fiscală pentru anul 2009, fișa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii, extras de pe portalul instanțelor de judecată privind dosarul_ .
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința supusă recursului a respins ca neîntemeiată contestația la executare, a fost admis capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, a fost obligat contestatorul să plătească intimatului 700 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, creditorul T. I. a solicitat B.E.J. C. G., executarea silită a debitorului Președintele Consiliul Județean M. în virtutea titlurilor executorii, respectiv sentința nr.143/26.01.2009 a Tribunalului M., definitivă și irevocabilă prin decizia nr.2740/28 mai 2009 Curții de Apel C..
Prin sentința. nr.143/2009 a Tribunalului M., pârâtul Președintele C. Județean M., fost obligat să plătească funcționarilor publici din aparatul de specialitate suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, începând cu data de 01.01.2004, până la încetarea raporturilor de serviciu, corespunzător numirii fiecărui funcționar în aparatul de specialitate și timpul efectiv lucrat.
Ulterior, prin decizia nr.2740 din 28 mai 2009 a Curții de Apel C. s-a admis recursul și a fost modificată parțial sentința recurată, în sensul acordării sumelor începând cu data de 04.12.2005, constatându-se că pentru intervalul 01.01._05 dreptul este prescris.
În baza acestui titlu executoriu, la solicitarea intimatului T. I., s-a format dosarul de executare nr.255/E/2011 de Biroul Executorului Judecătoresc C. G., emițându-se somația cu nr.255/E/2011 din data de 21.02.2012.
Împotriva executării silite pornite de B. C. G. la solicitarea creditorului T. I., a formulat contestație la executare debitorul, Președintele C. Județean M..
Pe fondul cauzei, instanța reține că, în cadrul contestației formulate, s-a susținut că debitorul Președintele C.J. M. nu mai poate fi obligat la plata acestei sume de bani, deoarece ea a fost achitată de bună voie în două tranșe, respectiv martie 2009 -_ lei și iunie 2009 –_ lei, din care 3897 reprezenta salariul aferent lunii mai 2009, iar_ lei reprezentând a doua tranșă din diferențele salariale.
Din raportul de expertiză contabilă întocmit de expert P. I., la solicitarea organului de executare, rezultă că din drepturile salariale ce i se cuveneau intimatului, aferente suplimentului postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul dreptului de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază începând cu 04.12.2005, debitorul Președintele C. Județean M. a achitat suma de_ lei, cu titlu de diferențe salariale brute, respectiv_ lei diferențe salariale nete (fila 8 verso).
Din fișa fiscală anexată la dosar (fila 42), rezultă faptul că în luna martie 2009, intimatul a încasat doar drepturi salariale cuvenite, drepturi care au fost impozitate conform normelor în vigoare.
Cu privire la suma de_ lei achitată intimatului în luna martie 2009 se constată de instanță că, la data de 05.06.2009 s-au regularizat sumele acordate pe data de 05.03.2009 inflaționate, astfel că această sumă nu reprezintă plată parțială a drepturilor salariale ce i s-ar fi cuvenit intimatului, ci doar regularizarea acestor drepturi cu rata inflației, fapt care rezultă în mod evident din înscrisurile depuse la dosar.
Cu privire la susținerile contestatorului din concluziile scrise, respectiv la instituția compensației, instanța observă că acesta nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor acestei instituții, iar în ceea ce privește susținerea că raportul expertului contabil este total neconcludent, instanța reține că, din analiza cuprinsului acestui înscris, rezultă date certe, care ajută în mod direct la soluționarea cauzei, după cum se poate observa din cele reținute de instanță.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs recurentul contestator Președintele C. Județean M.,criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de recurs contestatorul relatează faptul că prima instanță în considerentele hotărârii și-a însușit în totalitate aspectele menționate de expertul contabil în raportul de expertiză contabilă efectuat în dosarul de executare nr.255/E/ 2011 interpretând greșit înscrisurile depuse de Președintele C. Județean M..
In mod nelegal prima instanță nu a avut în vedere toate înscrisurile depuse la dosar, nu a acordat atenție și nu a luat în considerare probele administrate, ori le-a interpretat în mod greșit considerând că suma de 17.432 lei achitată intimatului în luna martie 2009 nu reprezintă plata parțială a drepturilor salariale ce i se cuveneau intimatului, ci doar regularizarea acestor drepturi cu rata inflației, fapt total neadevărat având în vedere că la data plății, sumele reprezentând drepturi salariale privind cele două suplimente erau deja actualizate cu indicele de inflație, fapt care rezultă în mod evident din înscrisurile depuse la dosar.
Având în vedere că la data plății, sumele erau deja actualizate cu indicele de inflație, nu se poate reține sub nici o formă că suma de 17.432 lei achitată intimatului la data de 06.03.2009 nu ar reprezenta o plată parțială a drepturilor salariale ce i se cuveneau acestuia întrucât nu ar fi fost actualizată cu indicele de inflație.
În ceea ce privește faptul că în fișa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii pentru anul 2009 nu se evidențiază suma de 17.432 lei achitată în luna martie 2009, arată că acest fapt nu aduce nici o vătămare intimatului și nu combate în nici un fel proba cu înscrisurile care dovedesc plata sumei de 17.432 lei la data de 06.03.2009. Neevidențierea acestei sume în fișa fiscală provine dintr-o eroare materială apărută în momentul completării fișei fiscale
Potrivit art. 59 alin.1 din legea nr.571/2003, fișa fiscală cuprinde informațiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii, fiind un document fiscal informativ și nu un document contabil justificativ, cum este statul de salarii.
Intimatul T. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.
Contestatorul cu rea credință face vorbire, fără a face dovada prin documente contabile întemeiate, adică actul prin care s-a efectuat regularizarea sumelor acordate la data de 05.03.2009 și la data de 05.06.2009, acesta limitându-se numai la calculele contabile fără valoare, încercând să inducă în eroare instanța.
Din fișa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii pentru anul 2009, a intimatului, rezultă faptul că în luna martie 2009 aceasta a încasat numai drepturile salariale lunare cuvenite, drepturi care au fost impozitate potrivit normelor legale în vigoare la acea dată, iar în luna mai se poate observa că intimatului i-au fost achitate și alte drepturi salariale așa cum reiese din expertiza contabilă efectuată în cadrul dosarului de executare. Rezultă că expertiza contabilă efectuată în carul dosarului de executare, este legală, din aceasta rezultă faptul că în luna iunie 2009 a fost achitată numai o parte din suma cuvenită, reprezentând drepturi salariale cuvenite pentru fiecare funcționar în parte.
Recurentul contestator Președintele C. Județean M. a depus răspuns la întâmpinare prin care arată că intimata recunoaște prin întâmpinare acordarea sumelor la data de 06.03.2009 și 05.06.2009, contestând doar modul în care a operat compensația.
Cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 20 alin.1 din Decretul nr.167/1958 (la care face referire apărătorul intimatei) este întemeiată, întrucât în speță este vorba despre executarea unei obligații civile perfecte și nu despre executarea unei obligații imperfecte (naturale) în cazul căreia, potrivit art. 1092 din codul civil, repetițiunea nu este admisă dacă a fost achitată de bună voie.
Faptul că sentința civilă nr.143/2009 (executorie de drept) a fost pusă în executare de bună voie și nu ca urmare a executării silite, nu conduce la pierderea dreptului de a cere restituirea prestației în cazul în care ulterior s-a constatat că prestația nu era datorată.
Recurentul contestator, în concluzie consideră că, art. 20 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 ar fi fost incident în această cauză numai în cazul în care plata diferențelor salariale reprezentând cele două suplimente pentru anii 2004-2005, ar fi fost efectuată de bunăvoie, fără a exista un titlu executoriu, cum este sentința nr. 143/2009 sau în cazul în care plata ar fi fost efectuată după pronunțarea deciziei Curții de Apel C. nr. 2740/28.05.2009, deci după constatarea prescrierii dreptului la acțiune.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la disp. art. 304 c.pr.civ. tribunalul constată că în cauză este incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct 9 c.pr.civ astfel că va fi admis pentru următoarele considerente:
Intimatul creditor pretinde că plata făcută de contestatoare în cursul lunii martie 2009 ar reprezenta o plată benevolă făcută în considerarea perioadei 01.01._05, întrucât la acea dată sentința civilă nr. 146/26.01.2009 a Tribunalului M. nu era irevocabilă .
Este adevărat că art. 20 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 (art. 2506, alin. 3 din NCC) prevede că „cel care a executat de bunăvoie obligația după ce termenul de prescripție s-a împlinit nu are dreptul să ceară restituirea prestației, chiar dacă la data executării nu știa că termenul prescripției era împlinit” însă în speță nu se poate reține că suntem în fața unei plăți de bunăvoie atâta vreme cât pentru executarea obligației a fost nevoie de intervenția instanței de judecată iar conform legislației muncii (art. 274 Legea nr. 53/2003) „hotărârile pronunțate în fond sunt definitive și executorii de drept” așa încât plata făcută de contestatoare reprezintă punerea în executarea a unui titlu .
Pe de altă parte din înscrisurile prezentate de contestatoare reiese că aceasta a achitat integral sumele reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 04.12.2005 - până la încetarea raporturilor de muncă, prevăzută în decizia civilă nr. 2740/28.05.2009 a Curții de Apel C. respectiv suma de 35.110 lei .
Suma de 17.432 lei achitată în data de 06.03.2009 nu a fost avută în vedere de expert, întrucât acesta a apreciat în mod eronat, că a fost achitată pentru perioada 01.01._05 .
Tribunalul constată că obligația conținută în titlul executoriu sentința civilă nr. 146/26.01.2009 a Tribunalului M. rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2740/28.05.2009 a Curții de Apel C. a fost executată integral la data de 05.06.2009 deci înainte de începerea executării silite prin emiterea somației în dosarul nr. 255/E/2011 din 21.02.2012 B. C. G. .
Față de aceste considerente tribunalul în conformitate cu prevederile art. 312 cod procedură civilă va admite recursul formulat de recurentul contestator Președintele C. Județean M. împotriva sentinței nr.2786 din 18.04.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, va modifica sentința în sensul că va admite contestația la executare și în conformitate cu prevederile art. 404, alin. 1 cod procedură civilă va dispune anularea formelor de executare silită îndeplinite de B. C. G. în dosarul nr. 255/E/2011.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurentul contestator Președintele C. Județean M. împotriva sentinței nr. 2786 din 18.04.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul T. I..
Modifică sentința.
Admite contestația la executare.
Dispune anularea formelor de executare silită îndeplinite de B. C. G. în dosarul nr. 255/E/2011.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Iulie 2012, la sediul Tribunalului M..
Președinte, A. M. | Judecător, S. C. | Judecător, M. C. O. |
Grefier, T. I. |
CS/LI/2 ex.
Jud. fond D. C.
Confidențial cod.op.2626
| ← Pretenţii. Decizia nr. 72/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 901/2012. Tribunalul... → |
|---|
