Fond funciar. Decizia nr. 1356/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1356/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 22-11-2012 în dosarul nr. 1356/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1356/R
Ședința publică de la 22 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător C. P.
Judecător C. M.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea asupra recursului civil formulat de recurentul-reclamant B. N. I. împotriva sentinței civile nr.6135/24.09.2012 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimații-pârâți B. A. M., T. A., C. D., CLFF Dr.Tr.S., CJFF M. și intimații-intervenienți B. V.N., B. V.A., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se ia act că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 15.11.2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art.260 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, o reține pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea depusă în dosarul nr._ pe cale reconvențională, s-a solicitat de către pârâtul reclamant B. I. să se constate nulitatea absolută parțială a titlului definitiv de proprietate nr._ din 11.03.2009, în contradictoriu cu pârâții B. A. M., T. A., C. D., C. locală de fond funciar D. T. S. și C. județeană de fond funciar M., în sensul radierii din titlu a numiților B. A. M. și C. D..
Cererea a fost disjunsă fiind constituit dosarul nr._ .
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că se impune radierea din titlul de proprietate a numiților B. A. M. și C. D., deoarece aceștia nu au acceptat succesiunea autorilor lor, fiind declarați străini de succesiune.
Pârâții B. A. M., T. A. și C. D. au formulat întâmpinare prin care au susținut că terenurile înscrise în titlul de proprietate provin de la B. D., fratele mamei lor, iar ei nu sunt renunțători la moștenirea acestuia, ci doar la moștenirea tatălui lor C. P., cumnatul numitului B. D.. Au mai susținut că autorul B. D. prin testament a dispus ca în cazul în care vreunul din beneficiarii legatelor va predeceda, partea acestuia o vor primi moștenitorii săi, situație în care pârâții se află deoarece mama lor C. A. a murit înaintea testatorului. Au arătat că acțiunea este lipsită de interes deoarece trei fii ai numitei C. A. culeg împreună aceeași cotă, iar îndepărtarea a doi dintre ei din titlu nu ar profita reclamantului. S-a susținut totodată că pârâții au și calitatea de moștenitori legali ai unchiului lor. Au precizat că titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită a se constata a fost eliberat în baza sentinței civile nr.2171/2008 a Judecătoriei D. T. S..
Potrivit art.137 c.pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor ce va fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Asupra excepției calității procesuale active a reclamantului, instanța a reținut că prin titlul de proprietate nr._ din 11.03.2009 s-a reconstituit dreptul de proprietate de pe urma autorului B. D., numiților B. I., C. D., T. A. și B. A. M..
Pârâții în cauză au înțeles să valorifice calitatea de moștenitor legal venit prin reprezentare în numele mamei lor C. A., soră cu autorul B. D., predecedată, iar reclamantul în numele tatălui său B. N..
Deși la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri doveditoare pârâții au susținut și dreptul lor de a-l moșteni pe același autor, în baza unui testament ce conferea un drept mamei lor și cuprindea o clauză potrivit căreia predecedarea acesteia ar conduce la același efect ca moștenitorii ei să culeagă dreptul cuvenit acesteia.
Chiar dacă s-ar fi exclus una dintre calitățile pârâților, respectiv de moștenitor legal sau moștenitor testamentar, instanța a constatat că împărțirea se face pe două tulpini, respectiv cea reprezentată de B. N., tatăl reclamantului și cea reprezentată de C. A., mama pârâților, iar prin cererea dedusă judecății în cauza de față se cere a se înlătura din titlul de proprietate numiții B. A. M. și C. D..
De remarcat că prin cererea soluționată prin sentința civilă nr.7252/22. 12.2010 se solicita îndepărtarea din titlu și a numitei T. A..
Față de cele expuse, finalitatea cererii promovată de reclamantul B. I. nu i-ar profita acestuia întrucât dreptul cuvenit asupra terenurilor înscrise în titlul a cărui nulitate se solicită ar profita doar numitei T. A. și nicidecum sieși, astfel că reclamantul nu poate justifica nici interes și nici drept ocrotit de lege.
Față de cele reținute, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, această soluție făcând de prisos analiza celorlalte excepții invocate de pârâți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A arătat că instanța de fond a încălcat dispozițiile art.304 pct.5 cod procedură civilă în sensul că nu a respectat formele de procedură civilă prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 cod procedură civilă. Pârâții nu au fost reprezentați legal de avocat P. Teluța, nefiind depusă la dosar împuternicirea avocațială, iar lipsa calității de reprezentare a avocatului echivalează cu neregulata citare a uneia dintre părți, cu consecințele legale ce decurg din acest fapt.
Dispozițiile art.105 alin.2 cod procedură civilă includ în conținutul lor, atât nesocotirea normelor procedurale de ordine publică, cât și a celor stabilite în interesul exclusiv al uneia dintre părți, casarea hotărârii judecătorești din acest motiv putând fi obținută în mod diferit în funcție de natura imperativă sau dispozitivă a normelor procedurale încălcate.
Instanța de fond a eludat adevărul și normele de procedură pronunțând o soluție greșită, nelegală, manifestând bunăvoință față de interesele pârâților și prin încălcarea dispozițiilor imperative ale art.128 pct.2 cod procedură civilă.
Mai mult, neanalizarea înscrisurilor depuse au condus la pronunțarea unei soluții eronate ce a vătămat drepturile reclamantului și face dovada desfășurării unui proces inechitabil.
Învederează că în neconcordanță cu art.128 alin.2 C.pr.civ.,a dat cuvântul în primul rând pârâților.
Reclamantul a susținut de asemenea că, pârâții nu au invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității sale procesuale, ci au invocat faptul că acțiunea sa este lipsită de interes, astfel că instanța de fond s-a pronunțat asupra ceea ce nu s-a cerut, cu încălcarea dispozițiilor art.304 pct.6 cod procedură civilă.
Intimații-pârâți au depus la dosar întâmpinare prin care s-a susținut că în cadrul procesului de partaj apărătorul avea calitate de reprezentant, iar în cazul disjungerii nu își pierde această calitate, excepția lipsei calității de reprezentant este o excepție relativă, de ordin privat ce se poate acoperi la primul termen după invocarea neregularității.
În ceea ce privește susținerile reclamantului în sensul că instanța de fond ar fi nesocotit apărările și probele administrate și ar fi încălcat normele de procedură, acestea nu pot fi reținute întrucât cauza a fost soluționată pe excepție, nefiind făcută o apreciere a fondului care să necesite analiza înscrisurilor.
Analizele recurentului cu privire la calitatea de moștenitori a pârâților, exced limitelor în care s-a pronunțat instanța de fond și nu sunt de natură să constituie o argumentație pentru a motiva pretinsa nelegalitate a hotărârii pronunțate.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Recurentul reclamant a solicitat prin cererea formulată să se constate nulitatea absolută parțială a titlului definitiv de proprietate nr._ din 11.03.2009 și radierea din titlul de proprietate a numiților B. A. M. și C. D., deoarece aceștia nu au acceptat succesiunea autorilor lor, fiind declarați străini de succesiune.
Asupra primului motiv de recurs.
Așa cum rezultă din cuprinsul înscrisului aflat la fil.11 dosar de fond intimații pârâți au împuternicit pe av.P. Teluța să-i reprezinte în prezenta cauză astfel că nu poate fi primită susținerea recurentului că lipsește calitatea de a reprezenta a avocatului ,aceasta echivalând cu neregulata citare a uneia dintre părți.
În ceea ce privește ordinea acordării cuvântului la instanța de fond tribunalul constată că nu a fost încălcat dreptul reclamantului decurgând din art.128 alin.2 C.pr.civ.
Astfel în fața instanței de fond așa cum rezultă din practicaua sentinței a fost acordat prima dată cuvântul intimaților pârâți asupra excepțiilor invocate.Or în condițiile în care aceste excepții au fost invocate de către aceștia în mod corect s-a dar cuvântul celor ce le-au invocat,tocmai pentru a respecta dreptul la apărare al reclamantului care trebuia să ia la cunoștință de argumentele pârâților privind temeinicia excepțiilor.
Pentru toate acestea primele două motive de recurs sunt nefondate.
Nefondat este și motivul privind faptul că instanța nu a fost investită cu excepția lipsei calității procesual active ci cu lipsa de interes.
Este adevărat în fața instanței de fond s-a invocat prin întâmpinare excepția lipsei de interes a acțiunii formulate de către reclamant însă la termenul din 24.09.2012 instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale iar apărătorul recurentului reclamant a formulat concluzii asupra acestei excepții fără a se opune discutării excepției puse în discuție.
Calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau obligației unei persoane de a participa ca parte în procesul civil cu precizarea că această justificare nu presupune existența cu necesitate a unui drept substanțial, reprezentând în esență interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției. Calitatea procesuală este determinabilă în funcție de fiecare raport juridic dedus judecății și în esență aceasta presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății(calitate procesuală activă) și existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic(calitate procesual pasivă).
Chiar dacă instanța de fond a motivat mai mult cu privire la interes cum prin calitate procesuală se înțelege și interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției,ce izvorăște din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport,recunoscut de lege,de conexitate cu acel drept tribunalul nu poate primi nici acest motiv de recurs.
În ceea ce privește temeinicia sentinței de fond.
Așa cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei numitul B. D. a fost tatăl numiților B. N.,autorul recurentului reclamant și al numitei C. A.,autoarea intimaților pârâții. Cum titlul de proprietate este eliberat ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma autorului Băbăiceanu D. este evident că în conformitate cu disp.art.667 din Vechiul C.civ.,cum părțile vin la moștenire prin reprezentare,împărțirea se va face pe tulpină astfel că descendenții de pe o tulpină pot culege întreaga moștenire a autorului comun numai dacă pe cealaltă tulpină descendenții nu pot urca în locul celui reprezentat.
Mai mult intimații vin la moștenire și în temeiul unui legat astfel că în funcție de întinderea acestuia ,universal sau cu titlu,universal, va profita ,în cazul în care legatul este ineficace față de unul sau mai mulți legatari,celorlalți legatari față de care legatul este valabil. Numai în cazul în care legatul ar fi ineficace față de toți legatarii s-ar discuta ca moștenirea să fie culeasă de o altă persoană.
Față de acestea chiar dacă legatul ar fi ineficace față de numiții B. A. M. și C. D. și aceștia nu ar fi acceptat moștenirea mamei lor aceasta poate profita numai numitei T. A..
Lucrurile sunt mai simple în situația în care toți sau numi o parte din moștenitori au renunțat la moștenirea cuvenită după tatăl lor întrucât terenurile nu vin de la acesta ci din partea mamei lor,astfel că nu pot fi înlăturați de la moștenirea maternă.
Deși prezenta cauza nu are ca obiect partajul succesiunii autorului comun această precizare este necesară întrucât se pune în discuție interesul recurentului de a cere anularea titlului de proprietate și care este strâns legat de modul în care se vine la moștenire.
Pentru toate aceste motive apreciind că recursul în ansamblul lui este nefondat iar sentința instanței de fond este legală și temeinică în baza art.312 alin.1 și 2 C.pr.civ.,va fi respins.
În baza art.274 C.pr.civ.,întrucât recurentul este în culpă procesuală,va fi obligat către intimata B. A. M. la 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant B. N. I. împotriva sentinței civile nr.6135/24.09.2012 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimații-pârâți B. A. M., T. A., C. D., CLFF Dr.Tr.S., CJFF M. și intimații-intervenienți B. V.N., B. V.A., având ca obiect fond funciar.
Obligă recurentul către intimata B. A. M. la 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Noiembrie 2012.
Președinte, V. R. | Judecător, C. P. | Judecător, C. M. |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.30.11.2012
tehnoredactat M.B., Ex.2/4 pag,
jud.fond G.
Cod operator 2626
| ← Fond funciar. Sentința nr. 300/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 226/2012.... → |
|---|
