Uzucapiune. Decizia nr. 1064/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1064/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 28-09-2012 în dosarul nr. 1064/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR.1064/R
Ședința publică de la 28 Septembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. C.
Judecător A. M.
Judecător M. C. O.
Grefier T. I.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul-pârât M. Dr.Tr.S. - P. P. împotriva sentinței civile nr. 3540 din 18 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. M. și intimatul pârât C. L. Dr. Tr. S., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă, personal și asistată de avocat B. R., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar prin serviciul registratură din partea recurentului pârât dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei.
Avocat B. R., pentru intimata reclamantă, arată că taxa judiciară de timbru calculată și achitată în recurs nu este apreciată la valoarea stabilită prin raportul de expertiză și solicită ca instanța să calculeze în mod corect această taxă .
Instanța apreciază că taxa judiciară de timbru este corect calculată, astfel că respinge cererea formulată în cauză.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.150 și următoarele cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat B. R., pentru intimata reclamantă, solicită recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față;
P. cererea înregistrată la Judecătoria Drobeta Turnu Severin la data de 04.04.2011 sub nr._, reclamanta B. M. a chemat în judecată pe pârâții M. Drobeta Turnu Severin - P. P. și C. L. Drobeta Turnu Severin, solicitând instanței ca prin hotărâre judecătorească să constate că a operat uzucapiunea de peste 30 de ani privind un imobil și terenul aferent cu o suprafață de teren de 920 mp pe care îl deține de la autorii săi și îl stăpânește neîntrerupt de peste 30 de ani.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că are în posesie prin joncțiunea posesiilor, sub nume de proprietar imobilul teren situat în Drumul Cernețului nr. 38 care a fost mai înainte stăpânit de autorii săi. A arătat că de-a lungul posesiei acestui imobil s-a comportat ca un adevărat proprietar, neviciat, în mod continuu și netulburat, l-a înscris în evidențele cadastrale și de fond funciar și i-a deschis poziție de rol la Direcția de Taxe și Impozit și nu a existat nici o acțiune care să întrerupă termenul de prescripție achizitivă. În prezent imobilul este grănițuit pe toate laturile și de-a lungul anilor pe acest teren au fost edificate construcții. A arătat că în evidențele Primăriei Dr.Tr.S. a fost înregistrată o suprafață mai mică decât este în realitate.
P. precizarea la acțiune depusă ulterior a evaluat terenul la valoarea de 5000 lei.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar adeverința emisă de Primăria Dr.Tr.S. nr. 5070 /15.03.2011, și a solicitat proba cu doi martori, G. D. și Buțoi N., pentu a arăta că vecinătățile nu s-au schimbat, precum și proba cu expertiza topografică pentru a identifica și măsura amplasamentul.
Pârâtele, prin reprezentanți convenționali, în apărare, au solicitat proba cu înscrisurile comunicate.
Instanța a solicitat relații la Primăria Municipiului Dr.Tr.S. privind situația juridică a terenului precum și la Direcția de taxe și Impozite Dr.Tr.S. și Șimian, la CLFF Dr. Tr. S. și CLFF Șimian, fiind comunicate la dosar adresa nr._/22.06.2011, nr._/16.09.2011 și adresa nr._/20.06.2011. De asemenea s-a pus în discuție aflarea persoanei care a deținut terenul înainte de anul 1970.
P. adresa_/28.09.2011 Primăria Comunei Șimian a comunicat faptul că terenul se află pe raza municipiului Dr.Tr.S..
În cauză a fost efectuată o expertiză topografică de expertul Biteș Ș., fiind atașat la dosar raportul de expertiză și schițele anexă, având ca obiective identificarea terenului în cauză, amplasamentul, stabilirea vecinătăților, dimensiunilor loturilor și a suprafeței.
În urma stabiliri de către expert a valorii imobilelor, s-a calculat taxă timbru judiciar în valoare de 3093 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei, iar reclamanta a solicitat acordarea ajutorului public judiciar, cererea fiind admisă prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 14.11.2011.
Față de obiectul cauzei, instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor.
P. sentința civilă nr.5557/11.11.2011 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor M. Drobeta Turnu Severin - P. P. și C. L. Drobeta Turnu Severin, ambele cu sediul în Dr. Tr. S., jud. M. și pe cale de consecință s-a respins acțiunea reclamantei B. M., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
Cheltuielile procesuale avansate de stat în sumă de 3.104 lei reprezentând ajutor public judiciar au rămas în sarcina acestuia.
La această sentință a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
P. decizia 376/R/2012 Tribunalul M. a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza pentru rejudecare Judecătoriei Dr.Tr.S., unde a fost înregistrată la data de 23.04.2012 sub nr._ .
În această fază de rejudecare părțile nu au mai solicitat alte probe.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentința supusă recursului a admis acțiunea, a constatat că reclamanta a dobândit un drept de proprietate asupra suprafeței de 933 mp teren intravilan situat în Drobeta Turnu Severin, ..38, cu vecinii: N-Drumul Cernețiului, S-ogaș (domeniu public), E-T. V., V-C. E., prin uzucapiune și a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul Biteș Ș., aflat la filele 35-37din dosar.
Pentru a hotărî astfel, prima instanța a reținut că din probatoriul administrat in cauza respectiv adeverința de răspuns sosită (filele 18,19) precum si raportul de expertiză întocmit în cauză de expert Biteș Ș. (filele 35-37), reiese cu elocventa faptul că, reclamanta a stăpânit neîntrerupt atât ea, cât si autorii săi, suprafața de 933 mp teren intravilan situat în Drobeta Turnu Severin, ..38, cu vecinii: N-Drumul Cernețiului, S-ogaș (domeniu public), E-T. V., V-C. E., dobândind un drept de proprietate asupra acestui imobil, prin uzucapiune urmare a jonctiunii posesiilor, fiind îndeplinite cerințele prev. în art. 1847 C.civ.
S-a arătat și că, apariția Legilor nr.58/1974 și nr.59/1974 nu a dus la pierderea simultană a celor două elemente ale posesiei (și nici măcar a unuia dintre ele) fiindcă posesorii terenurilor nu au pierdut folosința acestor bunuri, iar pe tot intervalul de timp cât cele două legi au fost în vigoare, terenurile și-au păstrat calitatea de obiecte ale dreptului de proprietate privată, conform art.36 alin.9 și art.11 din Constituția din anul 1965, rămânând în fapt la aceiași posesori care le-au stăpânit pentru sine, nu pentru alții.
Între anii 1974-1989, statul nu a dispus luarea unor măsuri concrete, pentru a împiedica posesorii să exercite actele de folosință asupra terenurilor în nume propriu, deoarece nu exista un interes, în acest sens, avându-se în vedere că aceste stări de fapt nu puteau fi transformate în stări de drept, dreptul de proprietate asupra terenurilor putând fi dobândit, în acea perioadă, numai prin moștenire legală.
Pe de altă parte, posesorii de terenuri au beneficiat și de prevederile art.1854 Cod civil, care instituiau o prezumție de neprecaritate, cât și de prevederile art.1858, relative la prezumția de neintervertire de titlu, astfel încât, pe tot timpul cât Legile nr.58/1974 și nr.59/1974 au fost în vigoare, posesorii și-au conservat această calitate, în sensul că nu au devenit niște simpli detentori precari.
După abrogarea Legilor nr.58/1974 și nr.59/1974, dispărând interdicția legală a dobândirii terenurilor prin uzucapiune, posesorii acestor bunuri, aflate, în continuare, în stăpânirea lor, la data împlinirii duratei legale, pentru prescripția achizitivă, pot să ceară recunoașterea dreptului de proprietate respectiv.
Aceste concluzii se desprind și din principiul aplicării imediate a legii civile noi, aceasta aplicându-se și situațiilor juridice în curs de constituire (facta pendentia).
Or, posesiunea bunului imobil în toată această perioadă a avut un caracter durabil în timp, atât înainte, cât și pe durata cât Legile nr.58/1974 și nr.59/1974 au fost în vigoare, precum și după abrogarea acestora, iar dobândirea terenurilor prin uzucapiune este un fapt juridic complex, compus din mai multe fapte juridice, concomitente sau succesive, respectiv, începerea stăpânirii terenului de către uzucapant, exercitarea materială a actelor de folosință pe întreaga durată a uzucapiunii (care se întinde și după abrogarea Legilor nr.58/1974 și 59/1974), pasivitatea și neglijența gravă a proprietarului pe întreaga perioadă de timp, ce a permis unui străin să ocupe imobilul și să-l stăpânească.
Toate aceste fapte juridice au concurat, concomitent sau succesiv, la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, de către uzucapant.
Prima instanță a menționat și că, această soluție este în concordanță și cu alte prevederi legale adoptate după anul 199o. Astfel, potrivit prevederilor art.35 alin.3 din Legea nr.18/1991 (art.36 alin.3 din Legea nr.18/1991 republicată), privind fondul funciar, terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobândite, au trecut în proprietatea celor ce le aveau în folosință. Dacă simplilor detentori precari li s-a recunoscut un adevărat drept de proprietate asupra terenurilor aferente construcțiilor pe care le-au dobândit în perioada cât au fost în vigoare prevederile Legii nr.58/1974, cu atât mai mult trebuie să li se recunoască cel puțin calitatea de posesori, acelora care au stăpânit și folosit terenurile altor persoane fizice o perioadă îndelungată de timp, sancționându-se, astfel, pasivitatea și neglijența gravă a proprietarului imobilului respectiv.
S-a mai motivat că, în speță sunt aplicabile dispozitiile Deciziei nr. 4/16.01.2006 a I.C.C.J., potrivit căreia prescriptia achizitiva nu a fost intrerupta pentru posesiile incepute inainte de aparitia legilor nr. 58/1974 si 59/1979 iar dupa abrogarea acestora prin decretul lege nr. 1/1989 si decretul lege nr. 9/1989, posesorii se pot ardesa instatelor sa constate intervenita uzucapiunea.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs pârâtul M. Dr.Tr.S. - P. P., criticând sentința pentru nelegalitate și temeinicie.
În motivele de recurs arată că orice prescripție achizitivă este întemeiată pe faptul posesiunii. Potrivit art. 1846 cod civil, posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru.
Pentru a duce la dobândirea dreptului de proprietate, posesia trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art.1847 cod civil, respectiv posesia trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
În cazul de față, posesia nu avea cum să se exercite sub nume de proprietar în perioada de activitate a legilor care scoteau terenurile în afara circuitului civil, cu atât mai mult cu cât posesia a început în perioada de activitate a legilor nr. 58 și 59/1974 și ca atare, conform art. 1853 cod civil posesia exercitată de către reclamantă până la Decretul lege nr.1/1989 nu a fost posesie utilă, deoarece terenul l-a deținut fără posesie sub nume de proprietar.
În aceste condiții reclamanta a acceptat să dețină pentru altul, nu pentru sine sub nume de proprietar, prin urmare consideră că posesia nu a fost utilă până în anul 1989, deoarece din probele administrate nu rezultă data când autorii reclamantei au încetat să dețină pentru altul și a început să posede pentru sine suprafața de teren de face obiectul prezentului dosar.
Pentru a dobândi proprietatea prin uzucapiune se cere ca reclamantul să dovedească că a posedat imobilul în condițiile art.1846, 1847, 1890 și 1895 cod civil, adică a posedat cel puțin 30 de ani sau 10-20 ani, continuu, neîntrerupt, public și sub nume de proprietar, ceea ce însemnă că uzucapiunea trebuie invocată și dovedită.
Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor aduse și în raport de dispozițiile art.304 ind.1 c.pr.civ, se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
P. cererea de chemare în judecată cu care a investit instanța, reclamanta a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul, să se constatate că a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 920 mp situată în Tr.S., ..38, în motivare susținând că, inițial autorii săi, apoi ea, au exercitat o posesie publică, neîntreruptă și sub nume de proprietar asupra acestui teren.
Contrar susținerilor recurentului, se apreciază că reclamanta a făcut dovada că autorii săi, începând cu anul 1953, au început o posesie continuă, neîntreruptă și sub nume de proprietar asupra terenului de 933 mp identificat prin expertiza tehnică efectuată în cauză, posesie ce a fost continuată de reclamantă, aceasta fiind cunoscută de vecini ca proprietară a terenului și fără ca altcineva să-i fi tulburat această posesie prin invocarea vreunui drept asupra terenului, legile nr. 58 și 59 din 1974, invocate în prezenta cale de atac interzicând doar înstrăinarea terenurilor prin acte între vii, fără a întrerupe însă cursul prescripției achizitive începute anterior intrării lor în vigoare.
Critica privitoare pretinsa precaritate a posesiei exercitată de reclamantă și antecesorii săi nu a fost dovedită de către pârât, dimpotrivă, prezumția instituită de art.1854 cod civil se coroborează cu probatoriul administrat ce a relevat că aceștia au stăpânit terenul în litigiu sub nume de proprietar.
În temeiul considerentelor expuse, cum recursul este nefondat, acesta urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurentul - pârât M. Dr.Tr.S. - P. P. împotriva sentinței civile nr. 3540 din 18 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. M. și intimatul pârât C. L. Dr. Tr. S., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Septembrie 2012, la sediul Tribunalului M..
Președinte, S. C. | Judecător, A. M. | Judecător, M. C. O. |
Grefier, T. I. |
M.A/TI/2 ex/09.10.2012
Jud. fond P. I.
Cod operator 2626
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 139/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Partaj judiciar. Decizia nr. 138/2012. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
