Revendicare imobiliară. Sentința nr. 6340/2013. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 6340/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 14-01-2013 în dosarul nr. 38/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA NR. 38/R

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE S. C.

Judecător O. M. C.

Judecător M. A.

Grefier T. I.

Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentele pârâte A. E. și Ț. A. M. împotriva sentinței civile nr.6340 din 28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata-reclamantă M. V. V., având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă A. E., personal și asistată de avocat M. I., care o reprezintă și pe recurenta pârâtă Ț. A. M. și intimata-reclamantă M. V. V., personal și asistată de avocat D. D..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Instanța pune în discuție cererea de suspendare a prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr._/225/2012 aflat în curs de soluționare pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, ce are ca obiect fond funciar, respectiv nulitatea parțială a titlului de proprietate nr._/23.03.2009, cerere ce a fost solicitată de avocat M. I., pentru recurentele pârâte, la termenul anterior.

Avocat M. I., pentru recurentele pârâte, arată că se impune suspendarea prezentei cauze întrucât dezlegarea acestei pricinii atârnă de existența unui drept ce face obiectul acelei cauze.

Avocat D. D., pentru intimata reclamantă, arată că nu se impune suspendarea cauzei, întrucât a observat conținutul cererii de chemare în judecară ce formează obiectul dosarului nr._/225/2012 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin și că ei nu sunt parte, nu îi privește.

Instanța respinge cererea de suspendare, ca nefondată și acordă cuvântul asupra recursului formulat.

Avocat M. I., pentru recurentele pârâte, solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței recurate cu trimitere sau cu reținere spre rejudecare. Arată că singurul obiectiv al expertizei a fost să se identifice dacă terenul în litigiu ocupat de pârâte, dar obiectivele pârâtelor au fost ignorate, expertizele contrazise de acte. Terenul este în titlul reclamantei după planul parcelar. Hotarul trebuie să fie drept. Arată că terenul pârâtelor nu a fost identificat. Cu cheltuieli de judecată constând în onorarii de experți și avocat.

Avocat D. D., pentru intimata reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală. Arată că în prezenta cauză nu discutăm de planul parcelar ci de titlul de proprietate intabulat. Nu s-a solicitat anularea cărții funciare. Cu cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL,

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, la data de 18.03.2010, sub nr._, reclamanta M. V. V. a chemat în judecată pe pârâta A. E. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să-i lase în liniștită proprietate și deplină posesie suprafața de 67 m.p., să-și mute semnele de hotar și să-și retragă gardul, iar dacă refuză să fie autorizată să facă aceasta pe cheltuiala pârâtei, să i se permită accesul în proprietatea sa respectiv T. 98, P. 49/1 ,T. 22, P. 241/1, având nr. cadastral_ fiind înscrisă în Cartea Funciară cu același număr a . suprafață de 1387 m.p. fiind singura cale de acces pe ..

In motivarea acțiunii a arătat că pârâta a mutat cu rea credință semele de hotar edificând un gard din sârmă ghimpată și plasă prin ocuparea acestei suprafețe de 67 m.p. și nu i se permite nici accesul la calea de acces către cealaltă proprietate a sa.

Mai arată reclamanta că a dobândit bunul prin contractul de vânzare cumpărare nr. 103/30.06.2009, iar pârâta i-a ocupat abuziv proprietatea și nu-i permite accesul la calea de acces.

În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 480 și 483 c.civ.

În dovedirea acțiunii a depus la dosar în copie: titlul de proprietate nr._/23.03.2009, titlul de proprietate nr._/27.12.2009, raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert I. C., raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul S. G., încheierea nr. 2662/15.02.2010, extras de carte funciară, încheierea nr. 2664/15.02.2010 .

În scop probator au fost efectuate expertize de către expertul Biteș Ș. și expertul I. M. și s-au audiat martorii O. D., A. C., E. M. și M. G. sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind atașate la dosarul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 1277/09.03.2011, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta M. V. V. împotriva pârâtei A. E. și a fost obligată pârâta să îi lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 61,46 m.p. situat în intravilanul satului Răscolești, . 98, . vecini: Nord - A. G. (E.), Est- Drum Acces (folosință comună), Sud-rest proprietate M. V. V. și Vest -Drum Comunal, identificat prin schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert I. M., prin punctele 2-3-6-7-2, raport pe care îl omologhează, schița făcând parte integrantă din raportul de expertiză, să-și ridice gardul de hotar situat între punctele 2 și 3 pe latura de Vest către Drumul Comunal și între punctele 3 și 6 pe latura de Sud către rest proprietate Magadalin V. V., gard amplasat pe terenul cu suprafața de 61,46 m.p.,situat în intravilanul satului Răscolești, . 98, . vecini: N- A. G. (E.), E - Drum Acces (folosință comună), Sud - rest proprietate M. V. V. și Vest - Drum Comunal, identificat prin schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert I. M., prin punctele 2-3-6-7-2, iar în caz de refuz autorizează reclamanta să-l ridice pe cheltuiala pârâtei și să-i permită reclamantei accesul pe Drumul de Acces Folosință Comună în suprafață de 190 m.p. situat în intravilanul satului Răscolești, . ca vecini: Nord - A. G. (E.) și M. V. V., Sud -S. D., E-A. E.,Vest-M. V. V., identificat prin schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert I. M., prin punctele 6-7-8-11-13-12-6, schița făcând parte integrantă a raportului de expertiză.

Împotriva acestei sentințe pârâta A. E. a formula recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie .

Prin decizia nr.1141/R/20.09.2011 s-a admis recursul declarat de pârâta A. E., s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a se pronunța astfel instanța de recurs a reținut următoarele:

Acțiunea formulată de reclamantă are trei petite: revendicare, obligație de a face și servitute de trecere.

Instanța de recurs a constatat că reclamanta nu a precizat obiectul revendicării, nearătând unde se află terenul revendicat, instanța de fond prezumând că acesta este în T 98 P 42.

Prin cererea formulată la data de 27.04.2010 (fila 32) avocatul pârâtei a învederat instanței că pârâta se numește A. E., iar nu G. și a solicitat ca reclamantei să i se pună în vedere să-și precizez acțiunea, și anume să identifice terenul revendicat pentru a putea să-și pregătească apărarea.

La termenul din 12.01.2011 instanța a constatat că din eroare a fost conceptată ca pârâtă A. G., iar nu E..

De asemenea, deși din actele de filiație, certificatul de moștenitor și întâmpinarea depuse de pârâtă la data de 12.05.2010 (filele 50-56) rezulta clar că A. G. este decedată, moștenitorul acesteia – fiul - A. G. este și el decedat, moștenitorii acestuia, deci persoanele care trebuiau să aibă calitatea de pârâte fiind A. E. –soție și S. M. –fiică, instanța nu a pus în discuția părților introducerea în cauză și citarea în calitate de pârâtă a numitei S. M..

În ceea ce privește expertizele efectuate în cauză, instanța de recurs a constatat că ambele rapoarte sunt neconcludente, neputând să conducă la pronunțarea unei soluții legale și temeinice. Astfel, prima expertiză întocmită de către expertul Biteș Ș., care de altfel nu a fost avută în vedere de instanță, nu a precizat cine ocupă terenul în litigiu, fiind neclară și sub alte aspecte. Cea de-a doua expertiză întocmită de expert I. M. menționează că terenul în litigiu face parte din T 98 P 42/1, situație de fapt imposibilă față de schița efectuată și arată că din T 98 P 42 lipsesc doar 6,5 mp, iar instanța de fond obligă pârâta să lase liber reclamantei un teren de 61,46 mp din această .>

Instanța de recurs a mai reținut că în mod greșit prima instanță nu a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 244 pct. 1 c.p.civ. până la soluționarea irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea titlului pârâtei (dosar_ ).

În consecință, față de aspectele menționate, instanța de recurs a constatat că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, probele administrate nefiind concludente pentru soluționarea litigiului, iar administrarea lor direct în recurs ar duce la încălcarea principiului dublului grad de jurisdicție.

În temeiul art. 312 alin. 6 c.p.civ. a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu ocazia rejudecării prima instanță urmând să pună în vedere reclamantei să precizeze acțiunea, identificând terenul revendicat, va verifica stadiul dosarului nr._, având ca obiect anularea titlului pârâtei și va dispune efectuarea unei noi expertize specialitatea topografie care să aibă în vedere și sentința irevocabilă pronunțată în cauza de anulare a titlului pârâtei.

Dosarul a fost înaintat la Judecătoria Dr. Tr. S. la data de 03.10.2011 și a fost înregistrat sub nr._, cu termen la 19.10.2011.

La termenul de judecată din 19.10.2011 președintele completului de judecată C 9, judecător P. S. a formulat cerere de abținere, aceasta fiind admisă, dosarul primind termen la data de 15.11.2012 .

La data de 15.11.2011, având în vedere dispozițiile decizie de casare, instanța a pus în vedere apărătorului reclamantei – pârâte să depună la dosar acte de stare civilă, respectiv certificat de naștere A. G. - fiul lui A. G., certificat de căsătorie A. E. – soția lui A. G., certificat de naștere și căsătorie A. Ț. M. (fostă S. M.) – fiică a lui A. G. și certificat de deces A. G. și A. G..

De asemenea, a pus în vedere pârâtei – reclamantă să depună la dosar certificat de grefă cu privire la dosarul nr._ având ca obiect anulare titlu de proprietate.

La data de 29.11.2011 pârâta A. E. a depus la dosar o . înscrisuri, respectiv cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de autorul pârâtelor A. I. G., certificat de naștere A. M., certificat de căsătorie A. M. cu Ț. C., sentința civilă nr. 638/10.02.2009 – divorț, certificat de deces A. Ghiorghița, certificat naștere A. E., certificat căsătorie A. E. cu A. G..

La data de 13.12.2011, reclamanta a formulat note de ședință prin care a făcut precizarea că dosarul nr._ a fost recurat și este suspendat din data de 14.10.2011, conform art. 242 c.p.civ. și a depus la dosar extras de pe portalul instanțelor de judecată în acest sens.

A mai depus la dosar plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate – anexa 1, documentele eliberate de . nr.8290/03.11.2011 și fișă evaluare, pentru a face dovada faptului că pe terenul solicitat a avut o casă care a fost expropriată în anul 1987și demolată și extras de carte funciară ce face dovada intabulării definitive a imobilelor reclamantei.

La data de 13.12.2011 instanța a pus în vedere părților să depună la dosar sentința pronunțată în dosarul nr._ și certificat de grefă cu privire la acest dosar, precum și certificat de deces privind pe A. G..

De asemenea, având în vedere precizarea de acțiune formulată de reclamantă, a dispune introducerea în cauză și citarea, în calitate de pârâtă, a numitei Ț. A. M..

La data de 24.01.2012, pârâtele au formulat întâmpinare la precizarea de acțiune formulată de reclamantă .

Au arătat că atât terenurile moștenite de pârâte cât și terenurile reclamantei au fost preluate de către CAP, fapt pentru care, după . legii fondului funciar s-a reconstituit dreptul de proprietate fiecărei părți solicitante .

În ceea ce le privește pe pârâte, acestea au arătat că li s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit registrului agricol însă pe teren se regăsește o suprafață mai mică decât cea menționată în titlul de proprietate care li s-a eliberat .

Au mai arătat că după ce li s-a eliberat titlul de proprietate nu au avut probleme cu vecinii până în urmă cu cca. 3-4 ani când reclamanta a intrat pe terenul pârâtelor și le-a distrus buștenii de vie și a mutat gardul spre interiorul proprietății pârâtelor .

Pârâtele au formulat plângere penală, stabilindu-se astfel că reclamanta a intrat pe terenul pârâtelor ocupând din teren .

Cu privire la drumul de acces, pârâtele au arătat că atunci când li s-a eliberat titlul de proprietate, nu a fost menționat drum de acces ca vecin.

Au mai arătat că așa cum au fost administrate probele în primul ciclu procesual este evidentă tendința din partea experților de a formula concluzii în sensul admiterii acțiunii deși este greu de acceptat că pârâta ocupă din terenul reclamantei din moment ce îi lipsește teren .

Pârâtele au mai arătat că terenul revendicat nu se poate identifica deoarece învecinările nu sunt corecte și nici complete în sensul că sunt menționați trei vecini în loc de patru, lipsind vecinul din partea de vest .

Au mai arătat că pentru a ajunge la terenurile din T 98 există drum de acces vechi de zeci de ani, drum care deja îl folosește așa cum rezultă din fotografiile depuse la dosar în recurs și se poate observa că deja și-a făcut portiță de acces pe partea dinspre C., adică pe latura de nord.

Reclamanta nu vorbește de această cale de acces dintre terenul pârâtelor și P. R., cale de acces foarte vizibilă, având o lățime de 4 metri .

În concluzie, pârâtele solicită respingerea acțiunii întrucât acestea nu ocupă din terenul reclamantei, iar cu privire la calea de acces solicitată, aceasta nu este necesară, existând deja o cale de acces.

La data de 24.01.2012, în temeiul rolului activ reglementat de disp. art.129 al.5 c.p.civ., instanța a dispus emiterea unei adrese către CLFF Izvorul Bîrzii pentru a comunica actele care au stat la baza emiterii TP nr._/2009 și TP nr._/1999, respectiv cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, registru agricol, procese verbale de punere în posesie și orice alte acte care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate.

Relațiile solicitate au sosit la data de 14.02.2012, fiind astfel înaintate actele care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr._/2009 și_/1999, respectiv registru agricol anii 1959-1963, anexele 1 și 3 validate de CJFF M. și cererile de reconstituire.

De asemenea, a pus în vedere părților să depună la dosar sentința pronunțată în dosarul nr._ și certificat de grefă cu privire la acest dosar, precum și certificat de deces privind pe A. G..

La data de 07.02.2012 pârâta Ț. A. M. a depus la dosar certificat de deces A. G., sentința civilă nr.3015/01.06.2011 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosar nr._ și decizia nr.44/R/20.01.2012 pronunțată de Tribunalul M. –Secția Cicilă în dosar nr._ .

La data de 14.02.2012 instanța a luat, din oficiu, interogatoriu reclamantei, aceasta arătând că solicită mutarea gardului edificat de pârâte pe latura de nord – vest către A. E. și A. G. pe vechiul aliniament unde există semnele de hotar și să i se permită accesul spre terenurile proprietatea sa situate în T 22/1 P 245/1 în suprafață de 766 m.p., cu vecinătățile din TP_/2009 și asupra porțiunii de teren situată în T 98 P 42/1 în suprafață de 621 m.p., conform aceluiași titlu de proprietate .

La data de 14.02.2012 reclamanta a formulat precizare de acțiune prin care a precizat: la petitul privind calea de acces este tarlaua 98 . intravilan arabil - număr cadastral_, a solicitat să i se permită accesul la proprietatea sa T 22/1 . cadastral_ în titlu extravilan arabil .

La data de 14.02.2012, instanța, din oficiu, a dispus efectuarea unei expertize tehnice - specialitatea topografie, având ca obiective:

- identificarea suprafeței de teren de 422 m.p. din T 98 P 42 din titlul de proprietate nr._/23.03.2009;

- să se precizeze cuantumul suprafeței ocupate de pârâte din suprafața de 422 m.p., întocmindu-se în acest sens schiță cu arătarea distinct a suprafeței ocupate în cadrul schiței, schiță ce se va efectua în coordonate stereo 1970;

- să se identifice cele două suprafețe de teren din TP nr._/23.03.2009, respectiv suprafața de 766 m.p. din T22/1 P 245/1, cu vecini: N- C. P., E- M. P., S- S. D. V- A 42/1 și suprafața de 621 m.p. din T 98 P42/1, cu vecini: N- C. P., E- A245/1, S- Drum acces, V- A. G. ;

- să se precizeze dacă există cale de acces spre cele două suprafețe de teren:

- să se identifice calea de acces cea mai scurtă și cea mai puțin împovărătoare, ținând cont și de calea de acces existentă;

- în cazul în care se va identifica în T 98 P 42, în cadrul suprafeței de 422 m.p., teren ocupat de pârâte, să se stabilească linia de hotar dintre proprietatea reclamantei și proprietatea pârâtelor, pe latura de NV sau N, cu arătarea acesteia pe puncte în cadrul schiței ce se va întocmi;

- să se întocmească schiță în coordonate stereo 1970 ;

- identificarea suprafeței de 67 m.p. din litigiu, în sensul de a se preciza dacă aceasta se regăsește în ambele titluri de proprietate, respectiv TP nr._/23.03.2009 și TP nr._/1999 coroborat cu sentința civilă nr.3015/2011 și decizia nr.44/R/2012 în sensul modificării vecinătăților;

- la identificarea terenurilor deținute de pârâte să se țină cont de vecinătățile menționate în titlul de proprietate;

- să se precizeze dacă reclamanta are poartă în drumul de acces.

Expertiza dispusă în cauză a fost efectuată de către expert P. O. și depusă la dosar la data de 05.04.2012.

La data de 07.05.2012, pârâtele au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, arătând că expertul nu a răspuns la obiectivul numerotat cu litera h în sensul că nu a răspuns la întrebarea dacă terenul din litigiu se regăsește în ambele titluri de proprietate invocate de părți, expertul să precizeze de ce apreciază că cea mai puțin împovărătoare este calea de acces pe terenul pârâtelor în suprafață de 92 m.p. în condițiile în care pârâtele vor pierde această suprafață, iar reclamanta va fi nevoită să plătească despăgubiri pentru terenul afectat de calea de acces, afirmațiile cu privire la proveniența fântânii nu sunt reale și nici complete, expertul a emis păreri contrare unei hotărâri judecătorești, iar la obiectivul notat cu litera j solicită ca expertul să precizeze lungimea terenului din proprietatea C. măsurat de la drumul de acces până la poarta pe care o folosește pârâta și solicită încuviințarea acestora.

Obiecțiunile la raportul de expertiză au fost încuviințate de instanță, iar răspunsul la obiecțiunile formulate au fost înaintate instanței de către epxert P. O. la data de 31.05.2012.

La data de 06.07.2012, pârâtele au formulat cerere prin care solicită efectuarea unei contraexpertize, întrucât expertiza efectuată în cauză nu duce la rezolvarea litigiului, expertul refuzând să răspundă la toate obiectivele stabilite de instanță .

La data de 10.07.2012, instanța a încuviințat cerere formulată de pârâte privind efectuarea unei contraexpertize, având ca obiective:

- identificarea suprafeței de teren de 422 m.p. din T 98 P 42 din titlul de proprietate nr._/23.03.2009;

- să se precizeze, dacă e cazul, cuantumul suprafeței ocupate de pârâte din suprafața de 422 m.p., întocmindu-se în acest sens schiță cu arătarea distinct a suprafeței ocupate în cadrul schiței, schiță ce se va efectua în coordonate stereo 1970;

- să se identifice cele două suprafețe de teren din TP nr._/23.03.2009, respectiv suprafața de 766 m.p. din T22/1 P 245/1, cu vecini: N- C. P., E- M. P., S- S. D. V- A 42/1 și suprafața de 621 m.p. din T 98 P42/1, cu vecini: N- C. P., E- A245/1, S- Drum acces, V- A. G.;

- să se precizeze dacă există cale de acces spre cele două suprafețe de teren:

- să se identifice calea de acces cea mai scurtă și cea mai puțin împovărătoare, ținând cont și de calea de acces existentă;

- în cazul în care se va identifica în T 98 P 42, în cadrul suprafeței de 422 m.p., teren ocupat de pârâte, să se stabilească linia de hotar dintre proprietatea reclamantei și proprietatea pârâtelor, pe latura de NV sau N, cu arătarea acesteia pe puncte în cadrul schiței ce se va întocmi;

- să se întocmească schiță în coordonate stereo 1970;

- identificarea suprafeței de 67 m.p. din litigiu, în sensul de a se preciza dacă aceasta se regăsește în ambele titluri de proprietate, respectiv TP nr._/23.03.2009 și TP nr._/1999 coroborat cu sentința civilă nr.3015/2011 și decizia nr. 44/R/2012în sensul modificării vecinătăților ;

- la identificarea terenurilor deținute de pârâte să se țină cont de vecinătățile menționate în titlul de proprietate;

- să se precizeze dacă reclamanta are poartă în drumul de acces.

Contraexpertiza dispusă în cauză a fost efectuată de expert P. I. și a fost depusă la dosar la data de 28.08.2012.

La data de 18.09.2012 pârâta A. G. a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat de expert P. I., arătând că la efectuarea expertizei pârâta A. Ț. M. nu a participat, nefiind anunțată de către expert cu privire la data efectuării expertizei, pentru o mai bună lămurire expertul ar fi trebuit să depună la dosar copie a planului cu nomenclatura L-34-118-C-D-4-1 și a planului parcelar din 1962, documente amintite acesta în lucrarea sa, expertul trebuia să precizeze care era calea de acces până în prezent la terenul reclamantei și cât teren din terenul numitului C. este afectat, având în vedere că expertul face mențiunea că drumul de acces solicitat de reclamantă nu există, expertul nu a identificat terenurile pârâtelor menționate în titlul de proprietate emis pe numele acestora, respectiv cele situate în T22/1 P1-2-3 care însumează potrivit titlului 1163 m.p., iar identificarea terenurilor deținute de pârâte trebuie făcută prin raportare la mențiunile din registrul agricol și la cererile de reconstituire formulate de părți.

Obiecțiuni formulate de pârâta A. E. la raportul de expertiză efectuat de expert P. I., au fost respinse de către instanță, întrucât expertul a răspuns obiectivelor stabilite, a identificat suprafețele de teren solicitate, însă nu le-a reluat în capitolul concluzii al raportului de expertiză .

Prin sentința civilă nr. 6340/28.09.2012 Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a admis în parte acțiunea precizata, a obligat pârâtele A. E. și Tiganele A. M., să lase reclamantei M. V. V., în deplina proprietate si posesie suprafața de teren de 60 mp, situați in intravilanul . M., in T 98, P 42, identificat pe schița cu punctele 1-2-5-6 din schița anexa la raportul de expertiza întocmit de expert P. O., filele 71-77 si 87-88 cu vecinii: N- most. A. G., E-. most. A. G., S- rest teren reclamanta, V- drumul comunal.

A obligat piritele A. E. și Tiganele A. M. sa mute gardul pe linia de hotar dintre proprietatea reclamantei si a piritelor ce unește punctele 6-1-2 din schița anexa la raportul de expertiza întocmit de expert P. O., filele 71-77 si 87-88.

A obligat pârâtele A. E. și Tiganele A. M. sa permită accesul reclamantei prin porțiunea de teren de 92 mp proprietatea acestora, identificat pe schița cu punctele 10-11-12-2-1 din schița anexa la raportul de expertiza întocmit de expert P. O., filele 71-77 si 87-88, aflata in continuarea terenului in litigiu spre E, spre terenurile proprietatea reclamantei din T22/1, P245/1 si cel din T98,P42/1.

A omologat integral raportul de expertiza si suplimentul întocmit de P. O., filele 71-77 si 87-88, si parțial cel întocmit de expert P. I., filele 103-108.

A obligat pârâtele la plata către reclamanta a sumei de 121,6 lei reprezentând cheltuielile de judecata.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele situații de fapt si de drept:

Reclamanta M. V. V. a chemat în judecată pe pârâta A. E. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să-i lase în liniștită proprietate și deplină posesie suprafața de 67 m.p., să-și mute semnele de hotar și să-și retragă gardul, iar dacă refuză să fie autorizată să facă aceasta pe cheltuiala pârâtei, să i se permită accesul în proprietatea sa respectiv T. 98, P. 49/1 ,T. 22, P. 241/1, având nr. cadastral_ fiind înscrisă în Cartea Funciară cu același număr a . suprafață de 1387 m.p. fiind singura cale de acces pe ..

La data de 14.02.2012, instanța a luat, din oficiu, interogatoriu reclamantei, aceasta arătând că a solicitat mutarea gardului edificat de pârâte pe latura de nord – vest către A. E. și A. G. pe vechiul aliniament unde există semnele de hotar și să i se permită accesul spre terenurile proprietatea sa situate în T 22/1 P 245/1 în suprafață de 766 m.p., cu vecinătățile din TP_/2009 și asupra porțiunii de teren situată în T 98 P 42/1 în suprafață de 621 m.p., conform aceluiași titlu de proprietate .

La data de 14.02.2012, reclamanta a formulat precizare de acțiune prin care a precizat: la petitul privind calea de acces este tarlaua 98 . intravilan arabil - număr cadastral_, a solicitat să i se permită accesul la proprietatea sa T 22/1 . cadastral_ în titlu extravilan arabil .

Din probatoriul administrat în cauza respectiv titlul de proprietate nr._/23.03.2009, titlul de proprietate nr._/27.12.2009, raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert I. C., raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul S. G., încheierea nr. 2662/15.02.2010, extras de carte funciară, încheierea nr. 2664/15.02.2010, expertizele efectuate de către expertul Biteș Ș. (filele 76-77), supliment la fila 104 și expertul I. M. (fila 111-115), declarațiile martorilor O. D., A. C., E. M. și M. G. (filele 64-67), certificat de naștere A. G.- fiul lui A. G., certificat de căsătorie A. E. – soția lui A. G., certificat de naștere și căsătorie A. Ț. M. (fostă S. M.) – fiică a lui A. G. și certificat de deces A. G. și A. G., cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de autorul pârâtelor A. I. G., certificat de naștere A. M., certificat de căsătorie A. M. cu Ț. C., sentința civilă nr. 638/10.02.2009 – divorț, certificat de deces A. G., certificat naștere A. E., certificat căsătorie A. E. cu A. G., plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate - anexa 1, documentele eliberate de . nr. 8290/03.11.2011 și fișă evaluare, pentru a face dovada faptului că pe terenul solicitat a avut o casă care a fost expropriată în anul 1987 și demolată și extras de carte funciară ce face dovada intabulării definitive a imobilelor reclamantei, sentința civilă nr. 3015/01.06.2011 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosar nr._ și decizia nr. 44/R/20.01.2012 pronunțată de Tribunalul M. –Secția Cicilă în dosar nr._, expertiza efectuată de către expert P. O. (filele 73-77, 87-88) și contraexpertiza efectuată de expert P. I. (filele 103-108), instanța retine următoarele situații de fapt si de drept.

S-a reținut faptul ca instanța a fost investita cu următoarele capete de cerere in urma precizărilor respectiv obligarea pârâtelor către reclamanta:

- să-i lase în liniștită proprietate și deplină posesie suprafața de 67 m.p. din T 98, P 42, pe care ii ocupa din suprafața de 422 mp pe partea de N-V curți construcții,

- să-și mute semnele de hotar și să-și retragă gardul edificat de pirite pe latura de N-V pe vechiul amplasament,

- să i permită accesul spre terenurile proprietatea sa situate in T. 98, P. 49/1 cu suprafața de 621 mp, si in T. 22, P. 241/1 cu suprafața de 766 mp, având nr. cadastral_ fiind înscrisă în Cartea Funciară, terenuri aflate in TP_/2009.

S-a analizat pe rând fiecare capăt de cerere in parte prin raportare la probatoriile administrate in ambele cicluri procesuale.

Au fost analizate cele doua titluri de proprietate provenite de la autorii parților litigante, respectiv TP_/1999 emis pe numele lui A. G., moștenitor A. G. si TP_/2009 emis pe numele lui M. C. moștenitor M. N. filele 6-7 dosar_ .

In acest sens dat fiind capătul principal de cerere revendicare compararea titlurilor instanța va analiza care dintre acestea este mai bine caracterizat in funcție de istoricul celor doua titluri de proprietate si la terenurilor din perioada anterioara colectivizării.

Așadar în anul 1991 prin cererea înregistrată cu numărul 281/18.03.1991, numitul A. I. G. solicita reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma mamei sale A. G., conform registrului agricol, fila 18 dosar.

In anul 1993 decedează A. G., rămânând ca moștenitoare soția supraviețuitoare A. E., si fiica Tiganele (fosta S.) A. M., conform certificatului de moștenitor 122/24.08.2000, fila 53 dosar_ .

In registrul agricol din 1959 si până în 1961 al numitei A. G., apar la rol in vatra satului cu regimul de curte 0,05 ha adica 500 mp, iar in total 1,47 ha, TP_/1999 fiind eliberat pe suprafața de 1,44 ha.

In TP_/1999, apar 3 parcele ce formează un corp comun respectiv: suprafața de 637mp in T 22/1, P1, notata A1, suprafața de 342 mp in T 22/1, P3, Notata A3 si suprafața de 184 mp situata in T22/1, P 2, notata cu VH 2, suprafețe ce se învecinează cu terenul in litigiu al reclamantei (conform vecinătăți TP_/1999 și schița raport expertiza întocmit de P. O.).

Prin sentința civilă nr. 3015/01.06.2011 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosar nr._ și decizia nr. 44/R/20.01.2012 pronunțată de Tribunalul M. –Secția Civilă în dosar nr._, a fost schimbat vecinul de la N al suprafeței de teren de 637 mp din T 22/1, P1, notata A1, TP 34 709/1999 trecându-se drum de acces, in loc de Pauletu R..

In ceea ce privește suprafața de 342 mp in T 22/1, P3 ,A3, din TP_/1999, aflata in continuarea celei de mai sus la Est, se retine ca vecinul acesteia de la N este C. P..

In alta ordine de idei, in anul 1991, prin cererea înregistrată cu numărul 549/20.03.1991, numitul M. C. N. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după autorul sau M. C., eliberându-se in acest sens TP_/2009.

In registrul agricol din 1959 și până in 1962 al numitului M. C., apar la rol in vatra satului cu regimul de curte 0,04 ha adică 400 mp, iar in total 2,67 ha, TP_/2009 fiind eliberat pe suprafața de 1,2175 ha.

In TP_/2009, apare suprafața de 422 mp, in T 98,P42, având ca vecini la N – A. G., E- S. D., S-Drum Acces, V- DC.

In partea de Nord suprafața de 422 mp, in T 98,P42, se învecinează cu suprafața de 637 mp din T 22/1, P1, TP 34 709/1999.

Prin sentința civila nr. 4981/2009 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Dr.Tr.S., definitiva si irevocabila s-a constata ca proprietara suprafețelor de teren in litigiu este M. V. V..

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei a rezultat faptul ca M. V. fiul lui M. C. a deținut o locuință construita in anul 1961, ce a fost demolata in anul 1987, conform înscrisurilor de la fila 30-32 dosarul cauzei, casa ce se afla pe terenul în suprafață de 422 mp, in T 98, P42 TP_/2009, așa cum rezulta si din concluziile raportului de expertiza întocmit in cauza de P. O., filele 73-77, 87-88, cele ale raportului de expertiza întocmit in cauza de expert P. I. filele 103-108.

De asemenea, pe porțiunea de teren revendicata de către reclamanta se afla o fântâna construita de tatăl reclamantei, funcționala și in prezent, așa cum reiese din concluziile si schițele tuturor rapoartelor de expertiza întocmite in cauza si a celor extrajudiciare respectiv expertiza efectuată de către expert P. O. filele 73-77, 87-88 si contraexpertiza efectuată de expert P. I. filele 103-108, expertizele efectuate de către expertul Biteș Ș. filele 76-77, supliment la fila 104, raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert I. C. fila 13, chiar si in raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul S. G. fila 17, expert ce nu poseda atestat specialitatea topografie, declarațiile martorilor O. D., A. C. filele 64-65 dosar, aceasta datând anterior anului 1989.

Referitor la raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de către expert S. G., întrucât acesta nu are specializarea in a efectua expertize topo, fiind doar specialitatea „ agricultura” instanța având in vedere dispozițiile art. 14 din OG 2/2000 REPUBLICATA” Persoana care a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar sau de specialist, în condițiile prezentei ordonanțe, poate efectua expertize tehnice judiciare numai în specialitatea în care a fost atestată.”, prin raportare la dispozițiile art. 4 alin 5 din titlul XIII, din legea 247/2005, Expertizele extrajudiciare prezentate de către părți în cadrul proceselor funciare au aceeași valoare probantă ca și expertizele ordonate de către instanța de judecată, cu condiția ca acestea să fie efectuate de către experți autorizați de către Ministerul Justiției” , va înlătura concluziile acestui raport ca fiind întocmite de o persoana ce nu a fost atesta in specialitatea topografie.

In ceea ce privește suprafața de 422 mp, in T 98, P42, având ca vecini la N – A. G., E- S. D., S-Drum Acces, V- DC, din TP_/2009, aceasta este intabulata in cartea funciara nr._ din acte 422 in fapt 415 mp, cu regim de curți construcții din anul 2010.

In TP_/2009 are același regim curți construcții, la fel si in registrul agricol al lui M. C., până in anul 1962, precum si ulterior până in anul 1987 când este demolata locuința lui M. V. fiul lui M. C., rămânând in ființa doar fântâna, ce reprezintă un reper indubitabil al faptului ca reclamanta, tatăl acesteia si bunicul sau, au stăpânit suprafața de 422 mp in fapt 415 mp din T 98,P42, având ca vecini la N – A. G., E- S. D., S-Drum Acces, V- DC, in mod continuu din 1959 data existentei consemnării in registrul agricol al lui Magadalin C. si până in prezent când acest teren este ocupat parțial de către piritele A. E. si Tiganele A. M., pentru suprafața de 60 mp.

Pe de alta parte in TP_/1999, apar 3 parcele ce formează un corp comun respectiv: suprafața de 637mp in T 22/1, P1, notata A1, suprafața de 342 mp in T 22/1, P3, notata A3 si suprafața de 184 mp situata in T22/1, P 2, notata cu VH 2, suprafețe ce se învecinează cu terenul in litigiu al reclamantei, insa regimul acestor suprafețe de teren este arabil extravilan, așa cum reiese din titlul de proprietate.

In registrul agricol al numitei A. G., se observa faptul ca sunt trecute suprafețele de 1,25ha arabil precum si cele de 0,07ha arabil, 0,07ha arabil si o,o3 ha vie, iar cei 0,05ha curte in vatra satului, aceste suprafețe de teren se reflecta in TP_/1999, in T 22/1,P9 in suprafața de 1904 mp, parțial fiind vie, in T 59, P1, 7500 mp arabil, in T 59,P2, alte terenuri 2800 mp, si intravilan arabil T100,P361, 1042 mp, împreuna cu cele 3 parcele ce formează un corp comun respectiv: suprafața de 637mp in T 22/1, P1, suprafața de 342 mp in T 22/1, P3 si suprafața de 184 mp situata in T22/1, P 2, notata cu A3, însumând in total 1,4409 ha.

In concluzie, instanța retine faptul ca în vecinătatea suprafeței de 422 mp, in T 98,P42, in fapt 415 mp, cu regim curți construcții, piritele precum si autorii acestora au deținut teren arabil, prin urmare daca in prezent pe terenul luat de către pirite din posesia reclamantei se afla fântâna construita de tatăl reclamantei in imediata vecinătate a ruinelor casei acestuia, rezulta ca aceasta porțiune de teren pe care se afla si fântâna in suprafața de 60 mp, situați in intravilanul . Birzii, județ M., in T 98, P 42, identificat pe schița cu punctele 1-2-5-6 din schița anexa la raportul de expertiza întocmit de expert P. O., filele 71-77 si 87-88 cu vecinii: N- most. A. G., E-. most. A. G., S- rest teren reclamanta, V- drumul comunal, a aparținut din totdeauna reclamantei si autorilor acesteia.

In acest sens reclamanta a dovedit o posesie continua a acestui teren încă dinaintea colectivizării.

Referitor la cuantumul suprafeței de 60 mp si nu de 67mp sau 65 mp ori 61 mp, instanța a omologat în întregime raportul de expertiza întocmit in cauza de către expert P. O., filele 73-77, 87-88, acesta fiind cel mai apropiat de toate constatările anterioare ale celorlalți experți specialitatea topografie, in cauza respectiv Bites S. filele 76-77, supliment la fila 104 și chiar expertul I. M. fila 111-115, întrucât toți acești experți au identificat in fapt suprafața de 415 mp suprafață ce se afla înscrisă si în cartea funciara, fiind mai apropiata de cea din registrul agricol de o,o4 ha.

In atare situație se poate observa faptul ca in raport de ruinele construcției si fântâna existenta pe terenul în litigiu suprafața reala deținută de reclamanta si autorii săi a fost de 415 mp, nu de 422 mp, această suprafață fiind astfel stăpânită de autorii reclamantei, cu regimul de curți construcții, la fel cum in cazul piritelor cele 3 parcele ce formează un corp comun respectiv: suprafața de 637mp in T 22/1, P1 notata A1, suprafața de 342 mp in T 22/1, P3 notata A3 si suprafața de 184 mp situata in T22/1, notata VH2, au in fapt categoria teren arabil dinaninte de colectivizare si o suprafața mai mica decât cea înscrisă in TP_/1999.

Așadar, suprafața de 60 mp este cea reala ocupata de către pirite întrucât in fapt diferența dintre 422 mp din titlu si 415 mp real curți construcții este de 7 mp adică ar rezulta 67 mp, așa cum a menționat si expertul P. I. filele 103-108 precum si expert I. C. în raportul de expertiză extrajudiciară, însa daca am omologa aceste suprafețe ar însemna sa acordam reclamantei 7 mp teren ce nu a fost faptic real în stăpânirea reclamantei si autorilor săi, fata cei 415 mp, cit au avut in realitate.

In concluzie, instanța va omologa în totalitate raportul de expertiza întocmit in cauza de către expert P. O., filele 73-77, 87-88, si parțial cel întocmit de expert P. I., filele 103-108, cu privire la constatările acestuia mai puțin cuantumul suprafeței ocupate ca fiind 67 mp, precum si linia de hotar.

Potrivit disp. art. 480 C.civil proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.

Acțiunea în revendicare este o acțiune prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun determinat cere instanței să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului și să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpânește fără drept.

Orice persoană care este proprietar neposesor poate astfel chema în judecată o altă persoană care îi tulbură proprietatea și posesia pentru restabilirea dreptului său de proprietate. In consecință, instanța va admite in parte acțiunea precizata si va obliga piritele A. E. și Tiganele A. M., să lase reclamantei M. V. V., in deplina proprietate si posesie suprafața de teren de 60 mp, situați in intravilanul . M., in T 98, P 42, identificat pe schița cu punctele 1-2-5-6 din schița anexa la raportul de expertiza întocmit de expert P. O., filele 71-77 si 87-88 cu vecinii: N- most. A. G., E - most. A. G., S- rest teren reclamanta, V- drumul comunal.

Referitor la capătul de cerere privind grănițuirea instanța va omologa raportul de expertiza întocmit in cauza de către expert P. O., filele 73-77, 87-88, stabilind linia de hotar dintre proprietatea reclamantei si a piritelor ce unește punctele 6-1-2 din schița anexa la raport.

In acest sens potrivit art. 584 C.civil orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietății lipite cu a sa.

Art. 1076 și 1077 din Codul civil prevăd că creditorul poate cere a se distruge ceea ce s-a făcut, călcându-se obligația de a nu face și poate cere a fi autorizat a distruge el însuși, cu cheltuiala debitorului, afară de dezdăunări și, nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului.

Dreptul de proprietate are, prin definiție, caracter absolut, cu alte cuvinte titularul său este îndreptățit să beneficieze de toate foloasele proprietății, să se bucure de întreaga utilitate pe care i-o oferă aceasta și să efectueze toate actele juridice corespunzătoare propriile interese fără a avea nevoie de concursul altor persoane, iar proprietarul este în măsură să pretindă tuturor să-i respecte dreptul.

De asemenea, dreptul de proprietate este exclusiv, titularul său putând exercita singur toate atributele dreptului în discuție, cu excluderea oricăror altor persoane. Proprietarul este singurul în măsură să exercite toate prerogativele pe care i le conferă dreptul de proprietate.

Unul dintre atributele dreptului de proprietate este dreptul de a dispune de lucru, fie prin înstrăinare, fie prin consumare (jus abutendi). Astfel, titularul dreptului de proprietate are dreptul de a dispune de bunul respectiv atât din punct de vedere juridic (prin înstrăinare), cât și din punct de vedere material (prin demolare, totală sau parțială, modificarea structurii sau destinației, extindere etc).

Prin urmare instanța având in vedere concluziile raportului de expertiza întocmit in cauza va obliga piritele A. E. și Tiganele A. M. sa mute gardul pe linia de hotar dintre proprietatea reclamantei si a piritelor ce unește punctele 6-1-2 din schița anexa la raportul de expertiza întocmit de expert P. O., filele 71-77 si 87-88..

In ceea ce privește capătul de cerere cu permiterea accesului reclamantei spre terenurile proprietatea sa situate în T. 98, P. 49/1 cu suprafață de 621 mp, si in T. 22, P. 241/1 cu suprafața de 766 mp, având nr. cadastral_ fiind înscrisă în Cartea Funciară, terenuri aflate in TP_/2009, instanța retine următoarele situații de fapt si de drept.

Din probatoriul administrat în cauza respectiv: titlul de proprietate nr._/23.03.2009, titlul de proprietate nr._/27.12.2009, raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert I. C., chiar si din raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul S. G., fară a poseda un atestat in specialitatea topografie, încheierea nr. 2662/15.02.2010, extras de carte funciară, încheierea nr. 2664/15.02.2010, expertizele efectuate de către expertul Biteș Ș. filele 76-77, supliment la fila 104 și expertul I. M. fila 111-115, declarațiile martorilor O. D., A. C., E. M. și M. G. filele 64-67, sentința civilă nr. 3015/01.06.2011 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosar nr._ și decizia nr. 44/R/20.01.2012 pronunțată de Tribunalul M. –Secția Civilă în dosar nr._, expertiza efectuată de către expert P. O. filele 73-77, 87-88 si contraexpertiza efectuată de expert P. I. filele 103-108, precum si planul parcelar al CLFF Izvoru Birzii de la filele 11, dosar_, fila 108 dosar_, instanța retine următoarele situații de fapt si de drept.

Pârâtele au înscrise în TP_/1999, 3 parcele ce formează un corp comun respectiv:suprafața de 637 mp in T 22/1, P1 notata cu A1 cu vecinii: N- Pauletu R., E-VH2, A3, S- M. Ghe, V- DC 549, suprafața de 342 mp in T 22/1, P3 notata cu A3 cu vecinii: N- C. P., E- M. Ghe., S- VH 2, V- A1 și suprafața de 184 mp situata in T22/1, P 2, notata cu VH2, cu vecinii: N- A3, E- S. D., S- S. D., V- A1, suprafețe ce se învecinează cu terenul in litigiu al reclamantei, in suprafața de 422 mp, din T 98, P42, având ca vecini la N – A. G., E- S. D., S-Drum Acces, V- DC, din TP_/2009

Prin sentința civilă nr. 3015/01.06.2011 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosar nr._ și decizia nr. 44/R/20.01.2012 pronunțată de Tribunalul M. –Secția Civilă în dosar nr._, a fost schimbat vecinul de la N al suprafeței de teren de 637 mp din T 22/1, P1, TP 34 709/1999 trecându-se drum de acces, in loc de Pauletu R..

In ceea ce privește suprafața de 342 mp in T 22/1, P3 ,A3, din TP_/1999, aflata in continuarea celei de mai sus la Est, se retine ca vecinul acesteia de la N este C. P..

Din schițele anexe la expertiza tehnică extrajudiciară întocmita de expert I. C., chiar si din raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul S. G., fără a poseda un atestat in specialitatea topografie, expertizele efectuate de către expertul Biteș Ș. filele 76-77, supliment la fila 104 și expertul I. M. fila 111-115, expertiza efectuată de către expert P. O. filele 73-77, 87-88 si contraexpertiza efectuată de expert P. I. filele 103-108, prin raportare la planul parcelar al comunei Izvoru Birzii aflat la filele 11, dosar nr._, fila 108 dosar_, se observa clar si far echivoc faptul ca cele doua terenuri respectiv, suprafața de 637 mp in T 22/1, P1 notata cu A1 cu vecinii: N- Pauletu R. modificat în drum acces prin sentința civilă nr. 3015/01.06.2011], E-VH2, A3, S- M. Ghe, V- DC 549 si suprafața de 342 mp in T 22/1, P3 notata cu A3 cu vecinii: N- C. P., E- M. Ghe., S- VH 2, V- A1, au identificat in fapt pe teren, ca vecin pe C. P., cu A 43/1, așa cum apare in planul parcelar.

După cum am menționat toate rapoartele de expertiza extrajudiciare cât cele ale celor 4 experți specialitatea topografie efectuate în cauza menționează în schița anexa (filele 13, 17, 78, 115 dosar_ și 77, 107 dosar_ 8*) faptul că vecinul la nord este C. P., cu mențiunea în unele schițe ca este calea de acces spre proprietatea acesteia.

De asemenea, in schițele mai sus amintite se menționează lungimea acestei cai ca fiind de 37,45 m – I. C., 36,7 M – S. G., 37,26 M Bites S., 35 M –I. M., 36,93 m – P. O., reprezentând distanta dintre proprietatea reclamantei M., învecinată cu ce a lui C. P., până la calea publica, precum si distanta acestui culoar de legătura intre grosul proprietății lui C. P. si calea publica.

In acest sens, se retine faptul ca aceasta porțiune de teren delimitata de expert P. O., ca făcând parte din T 98, A 43/1, si având suprafața de 236 mp, si fiind proprietatea numitei C. P. și având o lățime la drumul public de 6,21 m, aspect ce concorda cu planul parcelar al CLFF Izvoru Birzii de la filele 11, dosar_, fila 108 dosar_, chiar daca are forma unui culoar ea reprezintă teren proprietatea numitei C. P., si prin urmare nu poate fi considerat drum public de acces.

In atare situație calea de acces spre proprietatea lui C. P., reprezentata de porțiunea de teren de 236 mp din T 98, A 43/1, proprietatea acesteia (fapt consemnat in raportul de expertiza la expertului P. O.), nu poate fi considerata drum public si nu poate fi avuta in vedere ca si reper pentru stabilirea unei servituți pe acest teren spre cel al lui M. V. din T. 98, P. 49/1 cu suprafața de 621 mp, si in T. 22, P. 241/1 cu suprafața de 766 mp, având nr. cadastral_ fiind înscrisă în Cartea Funciară, terenuri aflate in TP_/2009.

Aceasta porțiune de teren de 236 mp din T 98, A 43/1, proprietatea lui C. P., lungă de peste 35 m, așa cum stabilesc in medie toți experții în cauză, poate fi avuta in vedere ca si un teren proprietate privata peste care se poate stabili o servitute de trecere in favoarea lui M. V. spre terenurile din T. 98, P. 49/1 cu suprafața de 621 mp, si in T. 22, P. 241/1 cu suprafața de 766 mp, având nr. cadastral_ fiind înscrisă în Cartea Funciară, terenuri aflate in TP_/2009, doar in ipoteza in care nu ar exista o cale de acces mai puțin păgubitoare pentru aceasta sau proprietarul terenului dominant.

Prin urmare, așa cum s-a constatat si de către expertul desemnat în cauza P. O., chiar daca prin sentința civilă nr. 3015/01.06.2011, a fost schimbat vecinul de la N al suprafeței de teren de 637 mp din T 22/1, P1, TP 34 709/1999 trecându-se drum de acces, in loc de Pauletu R., iar in continuare tot la N pentru suprafața de 342 mp in T 22/1, P3 notata cu A3 a rămas vecina C. P., acest fapt nu modifica cu nimic regimul juridic al porțiunii de teren proprietatea lui C. P., arabil, de la Nordul suprafeței de teren de 637 mp din T 22/1, P1, TP 34 709/1999 (dacă i se spune drum acces către proprietate C.), porțiune care împreuna cu cea aflata in continuarea acesteia in vecinătatea de N pentru suprafața de 342 mp in T 22/1, P3 notata cu A3, însumează , așa cum am arătat, are peste 35 m lineari si care este in proprietatea lui C. P. si nu parțial (drum public) de acces.

In concluzie, instanța va înlătura ca neîntemeiate susținerile piritelor care încearcă sa acrediteze ideea ca exista o alta cale de acces spre terenurile lui M. V. V. din T. 98, P. 49/1 cu suprafața de 621 mp, si in T. 22, P 241/1 cu suprafața de 766 mp, având nr. cadastral_ fiind înscrisă în Cartea Funciară, terenuri aflate in TP_/2009, prin terenul lui C. P., din T98, A 43/1 sub forma de culoar, arabil în suprafața de 236 mp situat la Nordul celor doua parcele de 637 mp si de 342 mp proprietatea pârâtelor, doar pentru ca in titlul piritelor jumătate din acest teren este denumit drum acces la nord (sentința civilă 3015/01.06.2011) si prin urmare distanta rămasă ar fi mai mică, mai puțin oneroasa si împovărătoare decât cea stabilita de C.L.F.F. Izvorul Bîrzii prin planul parcelar si de către cei 4 experți topo, ce au efectuat expertize in cauza.

Așadar, calea de acces identificata de către expert P. O., prin porțiunea de teren de 92 mp proprietatea piritelor, identificat pe schița cu punctele 10-11-12-2-1 din schița anexa la raportul de expertiza aflat la filele 71-77 si 87-88, aflata in continuarea terenului in litigiu spre E, spre terenurile proprietatea reclamantei din T22/1, P245/1 si cel din T98,P42/1, este cea mai scurta si cea mai puțin împovărătoarea atât pentru reclamanta cit si pentru pirite.

In acest sens se poate observa ca aceasta cale de acces pe lângă aria sa redusa de 92 mp fata de cei 236 mp prin terenul lui C., are si o lungime de 23,92 m fata de cei peste 35 m cit este media privind lungimea culoarului de acces la proprietatea C., prin nordul terenului piritelor.

In prezent chiar daca numita C. P., permite reclamantei M. V. V., accesul prin culoarul proprietatea sa de 236 mp, din T98, A43/1, situat la nordul proprietății pârâtelor, aceasta nu poate constitui un motiv temeinic pentru a fi respinsa cererea de stabilire a unei servituți de trecere, cai de acces pe un traseu mai scurt, și vădit mai puțin împovărător atât pentru reclamanta care ar avea un drum mai lung cit si pentru proprietara terenului pe care se va face accesul, sub aspectul prejudiciului suferit.

In acest sens se apreciază faptul ca instituirea in favoarea reclamantei a unei cai de acces pe terenul piritelor ar cauza acestora o paguba mai mica, decât daca aceasta cale de acces ar fi stabilita in mod definitiv pe terenul numitei C. P..

Raportat la starea de fapt retinuta, dispozitiile legale aplicabile sunt art. 616-618 Cod civil.

Art. 616 "Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona".

Art. 617 "Trecerea trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca sa iasă din drum".

Art. 618 "Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai putina paguba celui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisa".

Art. 616 cod civil definește locul înfundat ca fiind acela care nu are nicio ieșire la calea publica. În aplicarea acestui text se are în vedere imposibilitatea absoluta de a ieși la calea publica, existenta atunci când terenul este înconjurat din toate părțile de alte fonduri, ale altor proprietari, precum si cazurile în care ieșirea ar fi insuficienta, astfel încât folosința sa nu se poate face corespunzător, ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasa.

Inconvenientele sau greutățile pe care le-ar reprezenta trecerea la calea publica rămân la aprecierea instanței, constituind o situație de fapt, urmând sa se tina seama si de interesul celui ce urmează sa suporte consecințele servituții, iar nu numai de interesul beneficiarului dreptului de servitute.

Drepturile subiective civile, aparținând unor proprietari diferiți, trebuie sa fie exercitate astfel încât niciunul dintre acești titulari sa nu sufere un prejudiciu mai mare decât inconvenientele normale care rezulta din coexistenta drepturilor. Stabilind calitatea unui teren de loc înfundat si existenta servituții de trecere, instanța trebuie sa aplice principiul echitații, ținând seama ca dreptul de proprietate, ca drept real fundamental, nu poate fi grevat de sarcini decât în condiții extraordinare.

Dreptul de proprietate privata, garantat în mod egal tuturor titularilor, prin art. 44 din Constituția României si art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO, nu este un drept absolut, fiindu-i stabilite prin lege anumite limitări, astfel ca instanța, analizând legalitatea susținerilor reclamantei trebuie sa aibă în vedere nu numai interesul acesteia de a ajunge la calea publica, ci si pe cel al piritelor, de a-le fi protejata proprietatea si care nu pot fi obligate sa suporte dezafectarea unei părți a terenului sau doar pentru ca reclamanta sa nu facă anumite cheltuieli.

Esența acestei instituții juridice – în condițiile enunțate în textele de lege de mai sus – este aceea a armonizării interesului proprietarului locului înfundat si în lipsa căreia nu l-ar putea efectiv exploata, cu interesul proprietarului locului învecinat si care urmează a fi afectat. Din acest motiv servitutea de trecere trebuie sa urmeze calea cea mai scurta, de natura a produce cele mai reduse prejudicii, corelat cu dreptul proprietarului locului aservit la despăgubiri.

Practica judiciara a statuat, pe de alta parte, ca prin „loc înfundat” se înțelege efectiv o suprafața de teren, cu si fără construcții, care nu are nici o ieșire la drumul public, fiind înconjurat pe toate laturile de alte proprietăți sau învecinându-se cu forme de relief ce nu pot fi practicabile (râpe, dealuri abrupte, cursuri de apa, bălti etc.).

Instanța a obligat pârâtele A. E. și Tigănele A. M. sa permită accesul reclamantei prin porțiunea de teren de 92 mp proprietatea acestora, identificat pe schița cu punctele 10-11-12-2-1 din schița anexa la raportul de expertiza întocmit de expert P. O., filele 71-77 si 87-88, aflata in continuarea terenului in litigiu spre E, spre terenurile proprietatea reclamantei din T22/1, P245/1 si cel din T98,P42/1.

In baza art. 274 C.pr.civ., instanța a obligat pârâtele la plata către reclamanta a sumei de 121,6 lei reprezentând cheltuielile de judecata, taxa de timbru si timbru judiciar, iar in ceea ce privește onorariile de expert achitate pe rând unul de către reclamanta si celalalt de către pirite in același cuantum, si dat fiind ca instanța a omologat ambele rapoarte cu unele rezerve privind pe cel de al doilea, a compensat aceste cheltuieli.

Împotriva acestei sentințe în termen legal au formulat recurs recurentele pârâte A. E. și Ț. A. M., considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivele de recurs au susținut că, instanța de fond a pășit la soluționarea cauzei pe fond deși au invocat nulitatea expertizei întocmită de expert P. I. care a fost efectuată fără ca recurenta A. Ț. M. să fi fost încunoștințată despre data efectuării expertizei și drept urmare nu a fost prezentă la locul și data efectuării expertizei.

Mai arată că deși există ca obiectiv pentru experți identificarea ambelor terenuri potrivit titlurilor de proprietate deținute de părți niciuna din expertize nu a soluționat corect și complet acest obiectiv foarte important în soluționarea cauzei.

Odată cu identificarea terenurilor potrivit titlurilor deținute de părți, experții trebuiau să facă cunoscut dacă titlurile sunt corect întocmite sau nu. Sub acest aspect arată că titlul reclamantei, în ceea ce privește terenul revendicat de la pârâte nu oferă date exacte deoarece există contradicții între învecinările din titlu .

Susțin că au făcut obiecțiuni cu privire la vecinul identificat în partea de V a terenului curți construcții, care nu au fost avute în vedere .

Pe lângă faptul că nu s-a făcut vorbire despre neregularitățile din titlul de proprietate al reclamantei prin ultima expertiză terenurile pârâtelor nu au fost identificate prin suprafețe, învecinări, nu există nici un răspuns concret dacă terenul este menționat și în titlul de proprietate al pârâtelor, dacă există suprapuneri de terenuri.

Un alt motiv se referă la faptul că instanța de fond nu a avut elemente pentru a compara titlurile părților, de fapt instanța a evitat să procedeze la compararea titlurilor de proprietate și să observe că titlul lor e mai bine caracterizat .

În plus nu s-a ținut cont de mențiunile din Registrul Agricol astfel că reclamanta a primit mai mult teren decât are menționat în RA iar pârâtele deși au în titlu mai puțin teren sunt deposedate și de cei 60 mp revendicați de reclamantă .

Nelegalitatea sentinței instanței de fond privește și modul de soluționare al petitului privind servitutea de trecere.

Arată că în titlul de proprietate al reclamantei exact pe amplasamentul pe care se cere servitutea, este menționat drumul de trecere, adică el există deja.

Consideră că instituirea servituții pe terenul pârâtelor este o soluție nelegală pentru că deja există o cale de acces veche de peste 50 de ani, deci terenul reclamantei nu este închis și pe de altă parte este o cale de acces imposibilă dată fiind existența fântânii.

Analizând recursul conform motivelor invocate și în raport de prevederile art. 304, 3041 cod procedură civilă tribunalul constată că e nefondat .

Critica privind inexistența dovezii de comunicare asupra momentului efectuării expertizei este neîntemeiată întrucât, pe de o parte, conform înscrierilor din raport recurenta a participat la efectuarea măsurătorilor iar pe de altă parte fiind vorba de o nulitate relativă, trebuia să se facă dovada producerii unei vătămări .

În speță relevantă pentru pronunțarea soluției a fost expertiza efectuată de expert P. . În plus toate expertizele efectuate, inclusiv de către expert P., au consemnat concluzii similare în ceea ce privește obiectul cauzei deduse judecății respectiv situația terenului de cca. 60 mp și a căii de acces.

Contrar susținerilor recurentelor experții au măsurat atât terenul reclamantei cât și terenul pârâtelor . În expertiza avută în vedere de instanță terenul reclamantei are suprafața de 415 mp din care 60 mp în litigiu, terenul pârâtelor are 971 mp iar terenul cale de acces 92 mp .

De asemenea contrar susținerilor recurentelor, dând câștig de cauză reclamantei, instanța de fond a dat prioritate titlului acesteia pe care l-a apreciat mai bine caracterizat tocmai urmare a posesiei îndelungate dovedită și prin construcțiile existente pe teren respectiv, ruinele unui imobil casă de locuit și o fântână (construite de autorul reclamantei), cea din urmă situată chiar pe terenul în litigiu . La compararea titlurilor, așa cum reiese din sentința recurată s-au avut în vedere inclusiv înscrierile de la R.A. privitoare la întinderea suprafețelor înscrise și categoria de folosință a acestora .

Așa cum a reținut și instanța de fond, terenul de 422 mp din titlul reclamantei are categoria intravilan curți construcții și tot astfel a fost înscris și în RA al anului 1959 .

Cât privește servitutea de trecere, din raportul de expertiză efectuat de expert P., funcție de titlul de proprietate al recurentelor, reiese că suprafața de 92 mp afectată de instanță acestei servituți, face parte din terenul atribuit prin titlul de proprietate recurentelor .

Susținerea că reclamanta ar avea o altă cale de acces pe terenul numitei C. a fost respinsă în mod întemeiat de instanța de fond întrucât, dată fiind configurația și posesia terenurilor calea de acces stabilită este cea mai puțin oneroasă pentru toate părțile implicate și absolut necesară chiar și pentru accesul pârâtelor la celelalte terenuri pe care le dețin în zonă .

F. invocată de recurentă ca făcând imposibilă folosirea servituții atribuite, se află pe terenul reclamantei și nu pe calea de acces .

Este adevărat că în conformitate cu măsurătorile efectuate recurentele dețin mai puțin teren decât cel înscris în titlul lor de proprietate, dar toate probele administrate relevă, așa cum corect a reținut și instanța de fond că terenul ce lipsește reclamantelor nu este cel în suprafață de 60 mp înscris în titlul reclamantei .

Față de considerentele astfel expuse tribunalul în conformitate cu prevederile art. 312 cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentele pârâte A. E. și Ț. A. M. împotriva sentinței civile nr. 6340 din 28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul civil formulat de recurentele pârâte A. E. și Ț. A. M. împotriva sentinței civile nr. 6340 din 28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata-reclamantă M. V. V., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2013, la sediul Tribunalului M. .

Președinte,

S. C.

Judecător,

M. C. O.

Judecător,

A. M.

Grefier,

T. I.

Jud.Fond – G.O.

C.S./T.I. – 2 ex./29.01.2013

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Sentința nr. 6340/2013. Tribunalul MEHEDINŢI