Partaj judiciar. Decizia nr. 487/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 487/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 1164/289/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE Nr. 487/2013
Ședința publică de la 30 Mai 2013
Completul constituit din:
Președinte A. B.
Judecător A. A.-B.
Judecător R. I.
Grefier C. Simineț
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul S. A., cu domiciliul în ., ., nr. 271, jud. M., împotriva sentintei civile nr. 1548 din 29.11.2012 pronunțată de Judecătoria Reghin
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 mai 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când s-a dispus amânarea pronunțării deciziei pentru data de 23 mai 2013, respectiv 30 mai 2013.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1548/29.11.2012 pronunțată de Judecătoria Reghin s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește pe pârâtul S. A., raportat la prevederile art. 700 Cod civil.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta S. C., în contradictoriu cu pârâții S. A., și B. M..
S-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional S. A..
S-a constatat că moștenitorii legai ai defunctei C. Lucreția sunt reclamanta S. C., cu o cotă de ½ parte din masa succesorală și pârâtul reclamant reconvențional S. A., cu o cotă de ½ parte din masa succesorală.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta C. Lucreția se compune din terenul intravilan în suprafață de 400 mp înscris în TP_/05.03.2008.
În temeiul art. 728 Cod procedură civilă s-a dispus partajarea masei succesorale rămasă după defuncta C. Lucreția, decedată la data de 31 octombrie 2009 prin atribuirea în natură a imobilului teren în suprafață de 400 mp înscris în TP_/05.03.2008 în favoarea reclamantei.
S-a obligat reclamanta la plata către pârâtul – reclamant reconvențional S. A. a sumei de 622,5 lei cu titlul de sultă.
S-a respins cererea de suspendare pentru o perioadă de cinci ani a divizării masei succesorale rămase după defuncta C. Lucreția.
S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată și va obliga pârâtul reclamant reconvențional la plata către reclamantă a sumei de 305,5 lei.
S-a reținut de prima instanță că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanță în data de 21 martie 2011 sub nr._, reclamanta S. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții S. A. și B. M. să se stabilească faptul că reclamanta împreună cu pârâții sunt fii defunctei Cocis Lucreția, cu ultimul domiciliu în ., ., jud. M., decedată la data de 31 octombrie 2009; să se stabilească faptul că, în afară de pârâți reclamanta a mai avut un frate Cocis F., decedat la 02 februarie 2001; să se constate că masa succesorală după defuncta Cocis Lucreția se compune din suprafața de 400 mp teren intravilan înscris în TP_/05.03.2008; să se constate că reclamantei îi revine întreaga masă succesorală după defuncta Cocis Lucreția; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Cât privește excepția prescripției dreptului la acțiune, prevăzută de dispozițiile art. 700 Cod civil, invocată de reclamantă, instanța de fond a reținut că din interogatoriul administrat pârâtului (f 46) rezultă că acesta a reparat gardul dinspre drumul principal, gard ce împrejmuiește terenul ce constituie masa succesorală după defuncta C. M. și a refăcut podețul din lemn ce deservește același teren. În ceea ce privește fructele pomilor fructiferi cultivați pe terenul în litigiu, pârâtul – reclamant reconvențional a arătat că aceste fructe au fost culese atât de reclamantă, cât și de el.
De asemenea, din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că pârâtul – reclamant reconvențional S. A. a făcut diferite reparații la imobilul în litigiu, a tăiat pomii cultivați pe acest teren, același martor învederând faptul că pârâtul reclamant reconvențional deține cheile de acces în imobil (f 52).
Martorul C. I. (f 53) a arătat că pârâtul reclamant reconvențional a construit un podeț la imobilul în litigiu, a reparat gardul dinspre drum.
De asemenea, martorul S. G. (f 73) a declarat că știe, din spusele pârâtului, că acesta din urmă a reparat gardul la imobilul în litigiu. De asemenea, martorul a arătat că pârâtul a construit un pod peste care se poate face accesul la imobilul aflat în masa succesorală a defunctei C. Lucreția, a cosit iarba din curte.
Având în vedere probele administrate în cauză, instanța de fond a constatat că atât reclamanta, cât și pârâtul au făcut acte tacite de acceptare a succesiunii după defuncta C. Lucreția, excepția prescripției dreptului la acțiune raportat la prevederile art. 700 Cod civil, în ceea ce îl privește pe pârâtul S. A. fiind respinsă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că prin titlul de proprietate nr._/05.03.2008 (f 5) s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 400 mp teren în favoarea defunctei Cocis Lucreția.
Din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei rezultă că defuncta C. Lucreția a decedat la data de 31 octombrie 2009, având ultimul domiciliu în ., ., jud. M..
In baza art. 650, 669 cod civil s-a constatat ca masa succesorala rămasă după defuncta C. Lucreția cuprinde terenul intravilan în suprafață de 400 mp situate administrative în satul Urisiul de Sus, ., jud. M..
S-a constatat că moștenitorii legali ai defunctei C. Lucreția decedată la data de 31 octombrie 2009 sunt reclamanta în calitate de fiică, cu o cotă de ½ parte din masa succesorală rămasă după defunctă și pârâtul S. A. în calitate de fiu, cu o cotă de ½ parte din masa succesorală, iar pârâta B. M. – fiica defunctei- nu a acceptat express au tacit moștenirea după defunctă.
În cauză a fost administrată proba cu expertiza tehnică topografică și expertiza tehnică de evaluare.
Din concluziile raportului de expertiză topografică întocmit în cauză (f 170) rezultă că imobilul în litigiu nu este comod partajabil în natură în condițiile în care frontul stradal este de 9,70 m, iar partajul terenului în două loturi egale ar conduce la un front stradal de 4,85 m, ceea ce este contrar prevederilor regulamantului de urbanism, unde se prevede că lățimea unui lot situat în intravilanul localității să fie de minim 7 m.
Din expertiza tehnică de evaluare a imobilului în litigiu (f 153) rezultă că terenul intravilan în suprafață de 400 mp care formează masa succesorală după defuncta C. Lucreția are o valoare de circulație de 1245 lei.
In baza art. 728 Cod civil s-a dispus partajul masei succesorale, atribuind în natură, în favoarea reclamantei a imobilului terenul intravilan în suprafață de 400 mp înscris în TP_/05.03.2008.
S-a obligat reclamanta la plata către pârâtul – reclamant reconvențional S. A. a sumei de 622,5 lei cu titlul de sultă, reprezentând contravaloarea cotei de ½ parte din imobilul teren intravilan în suprafață de 400 mp înscris în TP_/05.03.2008, conform evaluării făcute prin raportul de expertiză.
În ceea ce privește cererea formulată de pârâtul – reclamant reconvențional S. A. privind suspendarea pentru o perioadă de cinci ani a divizării masei succesorale rămase după defuncta C. Lucreția, instanța a respins-o deoarece potrivit dispozițiilor art. 728 al. 1 Cod civil, nuimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, iar potrivit dispozițiilor alin. 2 al aceluiași articol se poate face învoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. Dupa trecerea acestui timp, învoirea se poate reînnoi.
Din textul legal anterior citat rezultă că suspendarea partajului se poate face, pentru o perioadă de maxim 5 ani, cu posibilitatea de prelungire, doar în baza învoielii părților coproprietare, instanța neputând oblige părțile să rămână în indiviziune.
Or, prin promovarea cererii de chemare în judecată, reclamanta și-a exprimat expres solicitarea de efectuare a partajului masei succesorale rămase după defunct C. Lucreția, astfel că instanța de fond a respins cererea formulată de pârâtul – reclamant reconvențional.
In baza art. 276 C., instanta a dispus compensarea cheltuielilor de judecata. Astfel, instanța de fond a constat că reclamanta a justificat cheltuieli de judecată în sumă de 1661 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu expertize, iar pârâtul a justificat cheltuieli de judecată în sumă de 1050 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial, astfel că s-a obligat pârâtul reclamant reconvențional la plata către reclamantă a sumei de 305,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs S. A. care a solicitat admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței pronunțate în sensul atribuirii în natură pârâtului S. A. în condițiile art.673 ind.10 C.pr.civ. a imobilului teren în suprafață de 400 mp înscris în TP_/5.03.2008 ce constituie obiectul acțiunii civile și nu reclamantei S. C., cu obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 622,5 lei cu titlu de sultă.
S-a susținut că prima instanță la atribuirea terenului nu a ținut seama de criteriile prevăzute de art.673 ind.9 C.pr.civ.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe sub aspectul motivelor de recurs, tribunalul apreciază că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 21 martie 2011 sub nr._, reclamanta S. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții S. A. și B. M.:
- să se stabilească faptul că reclamanta împreună cu pârâții sunt fii defunctei Cocis Lucreția, cu ultimul domiciliu în ., ., jud. M., decedată la data de 31 octombrie 2009;
- să se stabilească faptul că, în afară de pârâți reclamanta a mai avut un frate Cocis F., decedat la 02 februarie 2001;
- să se constate că masa succesorală după defuncta Cocis Lucreția se compune din suprafața de 400 mp teren intravilan înscris în TP_/05.03.2008;
- să se constate că reclamantei îi revine întreaga masă succesorală după defuncta Cocis Lucreția;
- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 12 mai 2011, pârâtul S. A. a formulat întâmpinare, Pe fondul cauzei pârâtul arată că este de acord cu petitele 1-3 a acțiunii introductive de instanță dar solicită respingerea petitului 4 cu privire la neacceptarea succesiunii în termenul de opțiune succesorală și pe ale de consecință cu revenirea întregii suprafețe de 400 mp teren intravilan înscrisă în titlul de proprietate nr._/05.03.2008 exclusiv numai reclamantei.
Arată că grădina pe care se află și casa părintească nu este cultivată nici de către reclamantă și nici de către pârât dar există niște pomi fructiferi de pe care a cules roadele atât reclamanta cât și pârâtul, împărțind după moartea mamei atât nucile cât și perele culese.
La data de 06 iunie 2012, reclamanta a formulat o precizare a cererii de chemare în judecată (f 127), solicitând ieșirea din indiviziune prin atribuirea în natură în favoarea reclamantei a masei succesorale cu sau fără plata vreunei sulte în favoarea pârâtului.
În data de 07 septembrie 2012, pârâtul reclamant reconvențional S. A. a formulat întâmpinare la precizarea cererii de chemare în judecată și o precizare a cererii reconvenționale a pârâtului (f.191), solicitând ieșirea din indiviziune a părților prin atribuirea în natură pârâtului a masei succesorale cu sau fără plata vreunei sulte în favoarea reclamantei.
În motivarea cererii se arată că pârâtul are un atașament deosebit asupra casei părintești și este de acord cu dezbaterea succesiunii pe cale judecătorească, dar nu ar fi de acord cu ieșirea din indiviziune, astfel că solicită să se rămână în această stare cu privire la imobilul în cauză.
Astfel, în condițiile prevederilor art.728 alin.2 Cod civil pârâtul de rândul I ar propune suspendarea diviziunii masei succesorale pe termen de cinci ani, dacă și reclamanta ar fi de acord cu acest lucru.
Acesta a mai arătat că, în situația în care reclamanta se va opune suspendării diviziunii masei succesorale, având în vedere atașamentul pârâtului de rândul I față de terenul și casa părintească, solicită ieșirea din indiviziune a părților prin atribuirea lui în natură a masei succesorale compusă din teren intravilan în suprafață de 400 mp înscris în titlul de proprietate nr._/05.03.2008 cu sau fără plata unei sulte în favoarea reclamantei.
Recurentul a invocat faptul că la atribuirea terenului 400 mp nu s-a ținut seama de criteriile prevăzute de art.673 ind.9 C.pr.civ.
Conform acestor dispoziții legale la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Din actele de la dosar reiese că într-adevăr S. C. a plătit impozitele pentru teren însă acestea sunt acte de administrare și nu construcții sau îmbunătățiri aduse imobilului. Nu s-a făcut de către intimata reclamantă dovada vreunei îmbunătățiri aduse imobilului.
Din declarațiile martorilor B. D., C. I. și S. G., rezultă că pârâtul S. A. a adus îmbunătățiri imobilului în sensul că a refăcut podul și gradul dinspre drum. Aceste aspecte reies și din planșele foto. Or prin aceasta s-a asigurat accesul la imobil și împrejmuirea acestuia.
Prin urmare instanța de recurs consideră că atribuirea în natură trebuia să se facă recurentului ținându-se seama de prevederile art. 673 ind.9 C.pr.civ. De altfel prima instanță nici măcar nu motivat atribuirea în natură a imobilului către intimata reclamantă.
În consecință, se va admite în baza art.312 și 304, 304 ind.1 C.pr.civ. recursul declarat de recurentul S. A. ( cu dom.), împotriva sentintei civile nr. 1548 din 29.11.2012 pronunțată de Judecătoria Reghin și în consecință.
Se va modifica în parte hotărârea recurată în sensul că atribuie pârâtului, reclamant reconvențional S. A. imobilul teren intravilan în suprafață de 400 mp înscris în titlul de proprietate nr._/2008 situat în ., ., nr. 271 și obligă pe acesta la plata către reclamanta S. C. a sumei de 622,5 lei cu titlu de sultă reprezentând contravaloarea cotei de ½ parte din imobilul teren intravilan în suprafață de 400 mp înscris în TP_/05.03.2008, conform evaluării făcute prin raportul de expertiză.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii recurate.
Având în vedere art.274 C.prciv. se va obliga intimata S. C. la plata către recurentul S. A. a sumei de 922,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru. Timbru judiciar și onorariu avocațial
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de recurentul S. A. ( cu domiciliul în ., ., nr. 271, jud. M. ), împotriva sentintei civile nr. 1548 din 29.11.2012 pronunțată de Judecătoria Reghin și în consecință.
Modifică în parte hotărârea recurată în sensul că atribuie pârâtului, reclamant reconvențional S. A. imobilul teren intravilan în suprafață de 415 mp înscris în titlul de proprietate nr._/2008 situat în ., ., nr. 271 și obligă pe acesta la plata către reclamanta S. C. a sumei de 622,5 lei cu titlu de sultă.
Mentine celelalte dispoziții ale hotărâri recurate.
Obligă intimata S. C. la plata către recurentul S. A. a sumei de 922,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Mai 2013
Președinte, A. B. fiind în concediu de odihnă, semnează Presedintele instanței S. D. | Judecător, A. A.-B. | Judecător, R. I. |
Grefier, C. Simineț |
Red.R.I.
Tehred. C.S./26.06.2013/ 2 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 912/2013. Tribunalul MUREŞ | Pretenţii. Decizia nr. 966/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
