Revendicare imobiliară. Decizia nr. 559/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 559/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 401/308/2009
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 559
Ședința publică de la 20 Iunie 2013
Completul constituit din:
Președinte R. I.
Judecător C. M.
Judecător A. A.-B.
Grefier C. S.
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâții C. V. și C. R. domiciliați în mun.Sighișoara, ..22A, jud.M. împotriva Sentinței civile nr.2184 din 19 noiembrie 2012 de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depusă la dosar, prin registratura instanței la data de 19 iunie 2013, din partea numitei C. M. A. B.-I. concluzii scrise, în două exemplare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2184/19.11.2012 pronunțată de Judecătoria Sighișoara s-a admis în parte acțiunea reclamantei ., formulată în contradictoriu cu pârâții C. V. și C. R. s-au obligat pârâții să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei suprafața de 352 mp teren forestier, înscris în CF nr._/N Sighișoara, cu nr. cad. 1767, conform expertizei întocmite de expertul R. M., aflată la filele 466-485 din dosar, parte integrantă a prezentei.
S-au obligat pârâții să ridice de pe terenul menționat construcțiile edificate, în caz contrar autorizează pe reclamantă să ridice aceste construcții pe cheltuiala pârâților. Obligă pe pârâții C. V. și C. R. la 10.096 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
S-a respins acțiunea conexă formulată de reclamanții C. V. și C. R. în contradictoriu cu pârâții C. Alguna B. I. M., . și M. Sighișoara, pentru acțiune în constatare încheiere contract de vânzare cumpărare, obligare încheiere act autentic, dezmembrare, constatare nulitate documentație topo, desființare încheiere CF și cheltuieli de judecată.
S-a reținut de prima instanță că reclamanta . este proprietara tabulară a terenului forestier - pădure, în suprafață de_ mp înscris în CF_/N Sighișoara A+1, cad. 1767 corespondent cu tarlaua 37 . Titlul de proprietate nr._/13.11.2007, dobândit prin cumpărare în 2008 (fila 4 din dosar) de la Deker That Ingeborg Karin.
Dreptul de proprietate asupra terenului de_ mp a fost reconstituit în favoarea numitei Decker That Ingeborg Karin în calitate de moștenitoare după antecesoarea sa E. Leicht, născută B., care a fost proprietara tabulară a terenului înscris în CF nr. 5935 Sighișoara, A+1, A+2, top 8184 – pădure Eickrucken- intravilan cu 40.193 m, 8185-pășune cu 1565 mp și grădină cu_ mp (filele 108, 125, 126 din dosar vol.I).
Imobilul teren forestier – pădure a fost înscris în CF112636/N Sighișoara, A+1 nr. cad. 1767.
Deker That Ingeborg Karin a fost pusă în posesie cu terenul forestier înscris în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Sighișoara,a vând ca vecinătăți la N Deker That Ingeborg Karin, la S Romsilva, la E Romsilva, iar la V H.C. (filele 132, 235 din dosar).
Prin încheierea nr._/16.12.2008 a Biroului de cadastru și Publicitate Imobiliară Sighișoara (fila 240) pe baza documentației cadastrale, s-au rectificat limitele imobilului înscris în CF_/N Sighișoara, nr. cad. 1767 proprietar . de sub 132 (filele 240, 242 din dosar), documentația topocadastrală – planul de amplasament și delimitare a imobilului fiind avizate de Primăria Sighișoara și oficiul de Cadastrul și Publicitate Imobiliară M., cu mențiunea că nu s-a modificat suprafața de teren, iar proprietarii parcelelor învecinate nu au contestat modificarea limitelor imobilului, conform CF 5935 Sighișoara, top 8184, 8185, 8186.
Potrivit Raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul R. M. rezultă că, conform planului parcelar și a planului de urbanism general partea nordică, limitrofă cu . identificat sub nr. top 8184, 8185, 8186 în partea nordică, este situat în intravilan.
Potrivit aceluiași raport de expertiză topografică (filele 466-481 din dosar), în urma măsurătorilor efectuate, a planului cadastral, a ortofotoplanului existent și a hărții de carte funciară georeferențială terenul în litigiu, revendicat de reclamanta ., în suprafață de 352 mp, pe care pârâții C. V. și C. R. au edificat două garaje și un decantor, face parte din nr. top 8184, 8185, 8186 din CF vechi 5935 Sighișoara, fosta proprietate a defunctei E. Leicht născută B., și nu din CF 4944 Sighișoara, top 8181-8183 coproprietatea fam.C. și a Statului Român.
Expertul R. M. detaliază în concluziile Raportului de expertiză, explicit, că la punerea în posesie a numitei Deker That Ingeborg Karin, ca și la acordarea numărului de . de folosință înscrise în titlul de proprietate nr._/13.11.2007, s-a ținut seama de planul cadastral agricol din 1975, iar ulterior, constatându-se neconcordanță între planul de CF vechi și planul cadastral în baza căruia s-a făcut operațiunea de punere în posesie, a fost întocmită documentația de modificare a limitelor imobilului cu număr cadastral 1767, fără modificarea suprafeței, rectificarea limitelor imobilului s-a făcut conform documentației recepționată de OCPI cu nr._/17.12.2008 pentru ca terenul să se încadreze în limitele din partea nordică a parcelei nr. top 8184, 8185, 8186 din CF 5935 Sighișoara, în baza căreia a fost solicitată restituirea dreptului de proprietate de către numita Deker That Ingeborg Karin.
Raportul de expertiză întocmit de expertul R. M. concluzionează că pârâții C. V. și R. ocupă 352 mp din terenul proprietatea reclamantei înscris în CF_/N Sighișoara, nr. cad. 1767.
De altfel, și din Raportul de expertiză întocmit de expertul Tvers I. rezultă că pârâții ocupă o suprafață de teren (180 mp) din suprafața din titlul de proprietate al reclamantei, pe care se află 2 garaje și un decantor (fila 95 din dosar).
Prima instanță a considerat că nu pot fi reținute concluziile expertului M. M. în sensul că intabularea terenului proprietatea reclamantei s-a făcut greșit, câtă vreme, atât din Rapoartele de expertiză efectuate de Tvers și R., ca și din documentația topocadastrală recepționată de OCPI și vizată de Primăria Sighișoara, rezultă că limitele terenului proprietatea reclamantei se regăsesc pe nr. top 8184, 8185, 8186 (cad. 1767), și nu pe nr. top 8181-8183 din CF 4944 Sighișoara- teren intravilan proprietatea lui C. M. Alguna în cotă de ¼ parte și Statul Român în cotă de ¾ parte (fila 11 din Dosarul nr._ ), intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra terenului fiind legal efectuată.
Este adevărat că pârâtul - reclamant C. V. a încheiat la 18 iunie 1991 cu pârâta C. M. I. Alga B. un „contract de vânzare cumpărare” sub semnătură privată cu privire la o suprafață de 200 mp teren, care însă a fost identificată ca făcând parte din terenul înscris în CF 543, top 8158-8161, teren care nici măcar nu se învecinează cu . . 8181, 8182, 8183 înscrise în CF nr. 4944 Sighișoara formează coproprietatea numitei C. M. Alguna în cotă de ¼ părți și a Statului Român în cotă de ¾ părți, astfel că vânzarea terenului de 200 mp înscrisă în CF 4944 Sighișoara nu poate fi validată, pe de o parte pentru că obiectul contractului este incert, terenul nefiind identificat corect, iar pe de altă parte pentru că terenul folosit în prezent de reclamant și soția sa formează proprietatea reclamantei ..
Mai mult, chiar promitenta vânzătoare, pârâta C. I. M. Alga B., prin declarația autentică, notele scrise de la dosar, răspunsul la interogatoriu a arătat că a vândut un teren al cărei proprietar nu era, fiind în eroare, fiind dispusă să restituie prețul primit.
În aceste condiții, reclamantul C. V. și soția sa nu pot opune reclamantei pârâte . un titlu valabil pentru folosința terenului în suprafață de 352 mp și care s-a demonstrat că formează proprietatea reclamantei SCA C. B. SRL, el cumpărând terenul de la un neproprietar, vânzarea nefiind valabilă.
Așa fiind, instanța de fond a constatat că reclamanta, care are titlu de proprietate pentru întreaga suprafață de teren de 34.800 mp – respectiv CF nr._/N, A+1, nr. cad. 1767, nu are în posesie și suprafața de 352 mp teren, această suprafață fiind folosită fără titlu valabil de către pârâții C. V. și R., titlul opus de ei nefiind valabil.
Titlul de proprietate emis în baza Legii fondului funciar nu a fost contestat, fiind valabil, și în baza lui s-a efectuat intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra terenului.
Potrivit art. 480 C.civ. (de la 1864, aplicabil în cauză), dreptul de proprietate este dreptul ce îl are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv, absolut, însă în limitele determinate de lege, iar conform art. 481 C.civ. nimeni nu poate fi silit a ceda proprietate sa, afară numai pentru cauze de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire.
Dreptul de proprietate este reglementat și de Constituția României și art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția pentru apărare drepturilor omului și libertăților fundamentale.
În consecință, instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantei și i-a obligat pe pârâți să-i predea reclamantei în deplină proprietate și posesie suprafața de 352 mp ocupată fără titlu, abuziv, teren înscris în CF_/N Sighișoara, A+1, cad. 1767 și să-și ridice construcțiile edificate pe acest teren, în caz contrar reclamanta este autorizată să ridice aceste construcții – 2 garaje și decantor – pe cheltuiala pârâților.
Este de menționat și faptul că reclamanții au edificat fără autorizație de construire construcțiile menționate, astfel că nu se poate susține nici faptul că au fost edificate cu bună-credință.
În ce privește acțiunea reclamantului C. V. pentru obligarea încheierii contractul de vânzare cumpărare, dezmembrarea terenului, desființarea încheierii de CF și anularea documentației topocadastrale, pentru considerentele arătate, instanța de fond a respins-o ca nefondată.
Împotriva respectivei hotărâri au formulat apel C. V. și C. R. care au solicitat admiterea acestuia, rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii formulate de C. B.; admiterea acțiunii conexe formulate de apelanți. S-a susținut că prima instanță a procedat la o greșită identificare a imobilului în litigiu deoarece acesta fiind intravilan nu putea să facă obiectul reconstituirii ca fond forestier.
S-a mai arătat că între părți a intervenit și o convenție sub semnătură privată care a stat ca temei pentru predarea terenului către doamna C. către apelantul C. V..
În ceea ce privește modul în care s-a efectuat rectificarea de carte funciară de către intimată este unul fraudulos, și expertiza nu este conformă cu realitatea amplasamentului. S-a mai susținut că terenurile sunt cu destinație diferită și . de . instanță nu ar fi analizat corespunzător expertizele topo întocmite în cauză și nici faptul că rectificarea din 2007 a cărții funciare s-a făcut fără un temei legal. În privința bunei credințe a apelanților s-a arătat că aceștia au folosit netulburați terenul cu acordul fostului proprietar d-na C., iar autoritățile au știut de această stare de lucruri.
Instanța de fond nu a avut în vedere că apelanții întrunesc condițiile pentru invocarea uzucapiunii.
În ședința din 7 mai 2013 s-a dispus recalificarea căii de atac din apel în recurs având în vedere valoarea de 5000 lei indicată în acțiunea introductivă.
Instanța de recurs examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor expuse în declarația de recurs și văzând și dispozițiile art. 304 1 și 304 C.pr.civ., reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la instanță sub nr._ din 3 martie 2009 reclamanta . Sighișoara a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. V. și C. R., ca pârâții să fie obligați să îi lase în deplină proprietate și posesie suprafața de aproximativ 627 mp din imobilul situat în Sighișoara, . în CF_/N Sighișoara, A+1, nr. cad. 1767, teren forestier pădure de_ mp acaparată fără drept de către pârâți, obligarea pârâților să ridice de pe terenul acaparat garajul și construcțiile aferente acestuia, în caz contrar reclamanta să fie autorizată să efectueze lucrările de ridicare a garajului și a construcțiilor anexe de pe imobilul proprietatea ei, pe cheltuiala pârâților, cu obligarea lor la cheltuieli de judecată.
Prin acțiunea civilă înregistrată la 17 mai 2010 sub nr. 1455/308/17.05.2010 reclamantul C. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. A. B. I. M., . și M. Sighișoara să se constate că la 18 iunie 1991 între reclamant și pârâta de rând 1 a intervenit contractul de vânzare cumpărare pentru suprafața de 1800 mp teren din imobilul înscris în CF 4944 Sighișoara, top 8181-8184, pârâta de rând 1 să fie obligată la încheierea în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare privind terenul în suprafață de 180 mp care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare din 18 iunie 1991, în caz contrar, hotărârea instanței să țină loc de contract autentic de vânzare cumpărare pentru terenul menționat, să se demonstreze suprafața de 180 mp teren din suprafața înscrisă în CF 4944 Sighișoara și să se intabuleze în CF pe numele reclamantului, să se constate nulitatea documentației topografice înregistrată la OCPI-Biroul Sighișoara sub nr._/16.12.2008 prin care s-a solicitat îndreptarea erorii materiale a imobilului în CF_/N Sighișoara, nr. cad. 1767- întocmit la cererea pârâtei . și avizată de M. Sighișoara, să se desființeze încheierea nr._/19.01.2009 emisă de OCPI M. - Biroul Sighișoara, în Dosar nr._/16.12.2008 și rectificarea CF_/N Sighișoara cu nr. cad. 1767, în sensul radierii dreptului de proprietate al . asupra suprafeței de 180 mp ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare din 18 iunie 1991, cu obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
Instanța de recurs observă că reclamanții au solicitat prin acțiunea în revendicare suprafața de aproximativ 627 mp din imobilul situat în Sighișoara, . în CF_/N Sighișoara, A+1, nr. cad. 1767, teren forestier pădure de_ mp.
Recurenții consideră că este nelegal titlu de proprietate deoarece categoria de folosință este alta și nu se putea acorda pădure în intravilan. Instanța de recurs observă că recurenții nu a atacat titlul de proprietate astfel că aceste critici nu pot fi reținute.
În ceea ce privește amplasamentul terenului recurenților se observă că prin expertizele aflate la dosarul primei instanțe s-a identificat terenul ca fiind înscris în CF nr.5935 Sighișoara fosta proprietate a lui E. Leicht (f.472,108, 297,319). Reclamanta . a dobândit, prin cumpărare de la Decker That Ingeborg Karin, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 34.800 mp teren forestier-pădure, înscris în CF nr._/N Sighișoara, A+1, nr. cad. 1767, vânzătoarea Decker That Ingeborg Karin a dobândit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991 prin reconstituirea dreptului de proprietate după bunica acesteia, defuncta Eisabeta Leicht, născută B., pe vechiul amplasament, avându-se în vedere înscrierile din CF 5935 Sighișoara, top 8184 pădure „Eichrucken”- intravilan de 40.193 mp, top 8145-pășune cu 156 mp și top 8186- grădină de_ mp.
Este de observat că deșii recurenții fac referire la expertiza întocmită de expert M. M. ca fiind corectă din analiza planșei CF nr.3 atașate la expertiză suprapunând la scară planșa 1 rezultă că terenul în litigiu face parte din nr.top 8184-8186. De altfel la această concluzie au ajuns experții Tvers I., R. M. și Biroul Public pentru cadastru din cadrul Municipiului Sighișoara.
Acest teren a făcut obiectul reconstituirii prin Titlul de proprietate nr._/2007 . fost înscris în CF nr._/N Sighișoara nr.cad.1767. Prin urmare instanța observă că în mod corect prima instanță a considerat că terenul în litigiu face parte din nr. top 8184, 8185, 8186 (cad. 1767).
În consecință în mod legal și temeinic s-a admis acțiunea în revendicare a reclamantei conform art.480 cod civil terenul în litigiu fiind ocupat de recurenții C. V. și C. R. care nu au vreun titlu de proprietate.
În ceea ce privește solicitarea de ridicare a construcțiilor edificate pe ternul în litigiu instanța de recurs reține că din actele depuse la dosarul primei instanțe (f.29-36) și din declarațiile martorilor P. V. și D. R. reiese că recurenții au edificat garajul în urma unei înțelegeri cu mama lui C. M. în 1981. Ulterior în 1991 s-a încheiat și un act sub semnătură privată cu privire la vânzarea terenului de către M. I. Alga B. către V. C..
Deci reprezentarea recurenților a fost că acel teren aparține lui C. M. aceeași convingere având-o și martorii audiați. Or recurenții au folosit terenul netulburați până în anul 2008 când au fost somați de reclamanta C. B. să îl părăsească.
Instanța de recurs nu își însușește opinia primei instanțe potrivit căreia reclamanții au edificat fără autorizație de construire construcțiile menționate, astfel au fost de rea credință. Construcțiile au fost edificate anterior anului 1989 și deci cu mult înainte de emiterea titlului de proprietate și a dobândirii ulterioare a terenului de către reclamantă.
Chiar daca convenția de vânzare cumpărare sub semnătură privată nu produce efectul strămutarii proprietatii totusi el reprezintă un raport de obligații pentru ca ambele părți din convenție se obligă, una sa consimtă la predarea în proprietate a imobilului sau iar cealaltă la primirea în proprietate a imobilului celuilalt, si invers la o data viitoare, ce va coincide cu data autentificării actului. Folosința terenului de C. M. a creat impresia recurenților că aceasta este proprietara terenul astfel că la momentul realizării investițiilor, aceștia aveau credința că au contractat cu adevăratul proprietar, viciile titlului lor nefiind cunoscute la acel moment. Din probele administrate (declarațiile martorilor, răspunsul la interogatoriu), rezulta ca până în 2008 nimeni nu a tulburat posesia recurenților.
Fiind constructori de bună credință, pârâții recurenți nu pot fi obligați a proceda la ridicarea pe cheltuiala proprie sau autorizarea reclamantului ce o face pe cheltuiala acestor părți, a construcțiilor iar constructorul de bună credință are față de proprietarul terenului un drept de creanță și nu un drept de proprietate asupra construcției potrivit art.494 Cod civil.
Prin urmare instanța de recurs consideră că acest motiv de recurs este întemeiat urmând a se admite recursul recurenților sub acest aspect.
În ceea ce privește susținerile reclamanților că rectificarea efectuată în baza documentației topografice înregistrată la OCPI-Biroul Sighișoara sub nr._/16.12.2008 prin care s-a solicitat îndreptarea erorii materiale a imobilului în CF_/N Sighișoara, nr. cad. 1767- întocmit la cererea pârâtei . și avizată de M. Sighișoara, este nelegală acestea nu pot fi primite de instanța de recurs.
Astfel conform art.89 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr. 633 din 13 octombrie 2006 al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară „(1) Rectificarea este operațiunea de carte funciară care reprezintă radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
(2) Rectificarea unei înscrieri în cartea funciară poate fi cerută de orice persoană interesată. Prin persoană interesată se înțelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept ce a fost lezat prin înscrierile anterioare.
(3) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
(4) Cererea de rectificare va cuprinde în anexă declarațiile autentice ale persoanelor interesate precum și actele doveditoare din care să rezulte situația reală a imobilului.
(5) Prin modificarea de carte funciară se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil.
(6) Modificarea nu se va putea face decât la cererea titularului dreptului de proprietate, precum și în baza actelor doveditoare, astfel încât modificarea suprafeței înscrise în cartea funciară nu va fi considerată o rectificare de carte funciară.”
Or recurenții nu au avut și nici nu au vreun drept referitor la imobilul în litigiu ci doar un drept de creanță după cum s-a arătat mai sus. Deci chiar dacă era necesar ca la rectificarea limitelor terenului să existe declarațiile autentice ale proprietarilor vecini cu limita care se modifică aceste lipsuri nu puteau fi invocate decât de aceștia și nu de recurenți.
De altfel pârâta C. I. M. A. B. cea care este proprietara imobilului aflat la limita unde s-a efectuat rectificarea nu numai că nu a contestat aceste limite dar prin înscrisul depus la 18 iunie 2010 (fila 49) a solicitat respingerea acțiunii față de ea, arătând că cele două înscrisuri din 18 iunie 1991 sunt rezultatul unei erori la acea dată crezând cp terenul este proprietatea sa, însă verificând situația de CF în vederea încheierii unui contract valabil, a constatat că terenul nu este proprietatea sa, ci a altei persoane, situație în care a atras atenția reclamantului C. V. că înscrisurile semnate nu au nici o valoare, fiind dispusă să-i restituie suma de 350 dolari USD, primiți cu titlu de preț, ea neputând fi obligată să-i vândă ceva ce nu-i aparține.
În ce privește validarea antecontractului de vânzare cumpărare suntem în prezența vânzării bunului altuia, vânzătoarea fiind în eroare la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare,astfel că în mod corect prima instanță a respins acțiunea conexă a reclamanților.
În consecință, instanța de recurs va admite recursul recurenților C. V. și C. R. împotriva Sentinței civile nr.2184/19 noiembrie 2012 a Judecătoriei Sighișoara pronunțată în dosarul nr._ numai sub aspectul reținerii bunei credințe la edificarea construcțiilor.
Se va modifica în parte hotărârea atacată și în consecință se va respinge cererea reclamantei C. B. pentru ridicarea construcțiilor edificate pe terenul de 352 mp înscris în CF nr._/N Sighișoara nr.cad 1767 de către pârâți.
Se vor menține restul dispozițiilor primei instanțe.
Având în vedere art.276 C.prciv. se va obliga intimata C. B. la plata către recurenți a sumei de 1066,5 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând o treime din taxele de timbru și onorariu avocațial din recurs proporțional cu petitul admis.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții C. V. și C. R. domiciliați în mun.Sighișoara, ..22A, jud.M. împotriva Sentinței civile nr.2184 din 19 noiembrie 2012 a Judecătoriei Sighișoara pronunțată în dosarul nr._ .
Modifică în parte hotărârea atacată și în consecință:
Respinge cererea reclamantei C. B. cu sediul în Sighișoara, ., nr.23, . pentru ridicarea construcțiilor edificate pe terenul de 352 mp înscris în CF nr._/N Sighișoara nr.cad 1767 de către pârâți.
Menține restul dispozițiilor primei instanțe.
Obligă intimata C. B. la plata către recurenți a sumei de 1066,5 lei cheltuieli de ju7decată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 Iunie 2013.
Președinte, R. I. | Judecător, C. M. | Judecător, A. A.-B. |
Grefier, C. S. |
Red.R.I/09.07.2013
Tehnored.C.S./10.07.2013
9 pag/2 ex.
Jud.fond C.P.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 986/2013. Tribunalul MUREŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1046/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
