Contestaţie la executare. Decizia nr. 579/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 579/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 579/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILĂ Nr. 579
Ședința publică de la 13 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. D.
Judecător C. S.
Grefier A. A.
Pe rol judecarea apelului formulat de M. Sighișoara prin primar, cu sediul în Sighișoara, ., jud.M., împotriva sentinței civile nr. 1700/16 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt cuprinse în încheierea de ședință din data de 29 septembrie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
P. sentința civilă nr.1700/16.12.2014, pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._, instanța a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorul . în contradictoriu cu M. Sighișoara și în consecință s-a anulat titlul executoriu nr._/2007 emis în dosarul execuțional nr._/2014, precum și somația și actele de executare ulterioare acesteia din același dosar execuțional. S-a respins cererea de întoarcere a executării silite întrucât nu s-au executat sume în dosarul execuțional nr._/2014, executarea silită fiind suspendată din 20.10.2014 prin Încheierea de ședință de la aceeași dată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța, prin contestația la executare de față, introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatoarea a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă, conform art. 714 al. 1 pct. 1 C. (respectiv contestația a fost depusă la 11.08.2014 - data poștei- și titlul executoriu, precum și somația contestată, i-au fost comunicate la 28.07.2014), se contestă titlul executoriu nr._/2014 și somația, ambele comunicate 28.07.2014, din dosarul execuțional_/2014 al municipiului Sighișoara. Contestatoarea învederează că executarea este nelegală în condițiile în care contribuabil al comunei Albești și începând cu perioada ulterioară ianuarie 2013 până în prezent a achitat toate taxele și impozitele pentru bunurile mobile și imobile deținute, către bugetul local al comunei Albești . M. Sighișoara susține că nu a cunoscut faptul că contestatoarea s-a înregistrat ca plătitor de impozite și taxe locale la . o decizie unilaterală a acesteia, în plus, deși există o procedură de delimitare administrativ teritorială între M. Sighișoara și . a fost finalizată, iar în prezent s-a decis că suprafața de teren enclava, aparținând UAT Albești, în prezent inclusă în UAT Sighișoara, rămâne în continuare în teritoriul administrativ al UAT Sighișoara, și cât o privește pe contestatoare, aceasta ar fi plătitor de debite fiscale către M. Sighișoara și datorează sumele de bani pentru care s-a început executarea silită .
S-a reținut că prin titlul executoriu nr._ din dosarul execuțional al intimatei, emis împotriva debitoarei contestatoare, s-au stabilit în sarcina ei obligații bugetare constând în impozit auto-cumulat, impozit terenuri, chirie terenuri, taxă teren intravilan, restante la data de 18.07.2014, cu majorări de întârziere, rezultând 221.488,12 lei . La aceeași dată s-a emis și somația nr._ din 18.07.2014, cu arătarea acelorași sume cu același titlu, fără să rezulte pentru ce perioadă sunt datorate, de cânt, până la 18.07.2014 .
S-a reținut că la 13.02.2013 M. Sighișoara i-a comunicat contestatoarei ( fila 34 din dosar ) că începând cu data de 1.02.2014 să depună declarațiile de impunere în vederea stabilirii impozitelor și taxelor locale pentru anul 2014 la Primăria Albești, iar față de bugetul local al Municipiului Sighișoara, figurează cu obligații de plată pentru anul 2014, conform deciziei de impunere nr. 425/11.02.2014, calculate pentru perioada 1.01.2014 – 31.01.2014. I-a anexat decizia de impunere nr. 425/11.02.2014 pentru persoane juridice, anul 2014, în valoare de 207.627,39 lei, comunicată la 21.02.2014. La 3.04.2013 M. Sighișoara l-a încunoștiințat pe debitorul contribuabil . că nu există o sentință definitivă și irevocabilă privind o altă delimitare administrativă, situație în care va rămâne înregistrat în evidențele fiscale ale Municipiului Sighișoara. Totodată impozitele aferente lunii ianuarie 2013 sunt pe clădiri 11.473 lei, pe teren 271 lei. Contestatoarea a achitat cei 271 lei impozit pe teren - ianuarie 2013 ( fila 61 din dosar) și impozit clădiri – ianuarie 2013, conform comunicării din 3.04.2013 de 11.413 lei la 16.04.2013 ( fila 62 din dosar ). La 20.03.2014 contestatoarea a comunicat Municipiului Sighișoara că a achitat obligațiile la bugetul local, impozite aferente lunii ianuarie 2013, restul pentru anul 2013 a plătit obligații fiscale față de bugetul local al comunei Albești . Conform adresei de la fila 75 din dosar, contestatoarea, pe baza declarației, a fost luată în evidență pentru plata taxelor și impozitelor la bugetul local al comunei Albești, cu bunuri mobile și imobile supuse impozitării, neavând sume de achitat la data de 5.01.2014.
Instanța a reținut că potrivit înscrisurilor adeverință și Încheiere CF nr. 2155, filele 52,53 din dosar, imobilele – teren din CF_ Albești figurează pe teritoriul administrativ al comunei Albești, iar imobilul cu nr. cad. 2643 din CF_ UAT Sighișoara având proprietar ., se notează repoziționarea imobilului potrivit coordonatelor reale în CF_ Albești. Contestatoarea având în proprietate o clădire datorează impozit anual pentru acesta către bugetul local al comunei, orașului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. Din actele menționate mai sus rezultă că, contestatoarea are imobilele în raza teritorială a comunei Albești și pentru anul 2013 și în continuare la zi ( 5.11.2015), a executat plata impozitului pentru acestea la bugetul local al unității administrativ teritoriale unde se găsesc imobilele, conform art 249 al 1,2 Cod fiscal.
Instanța a reținut că titlu de creanță reprezentat de decizia de impunere nr. 425/11.02.2014 i-a fost comunicat contestatoarei din 21,02.2014, iar contestatoarea nu a înțeles să depună contestație împotriva acestuia, și după ce a început executarea silită pentru suma de 221,488,12 lei a formulat contestație la executare solicitând anularea titlului executoriu invocând lipsa calității de unitate administrativ competentă de a percepe impozit pe imobile, cu privire la care să fie înscrisă în evidențele compartimentelor de specialitate ale autorității administrației publice locale.
Instanța a apreciat ca nelegal emis acest titlu executoriu nr._/18.07.2014 în condițiile în care sumele de bani cu titlu de impozite și taxe datorate de contribuabilul . fost achitate pentru perioada februarie 2013 - prezent, către Primăria Comunei Albești, unde a fost luată în evidență începând cu 26.03.2014 când a reactualizat declarația luării în evidență ; data luării în evidență fiind cu unele bunuri încă din 1. 11.2012. Înainte de aceasta, contestatoarea a achitat tot ce mai datora Municipiului Sighișoara, conform comunicării din 3.04.2013, filele 60,61 din dosar, și a ratificat M. Sighișoara cu privire la achitarea obligațiilor față de bugetul local al comunei Albești, pentru anul 2013.
În aceste condiții, fiind discutată legalitatea și temeinicia titlului executoriu emis pentru suma cu acest titlu, achitată în favoarea creditorului față de care apare ca fiind contribuabil debitor, motiv pentru care instanța a admis contestația la executare astfel cum a fost formulată, cu excepția petitului privind întoarcerea executării întrucât nu sunt sume plătite în această executare, care a fost suspendată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel M. Sighișoara solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot sentinței atacate în sensul respingerii contestației la executare.
În dezvoltarea motivelor de apel apelantul arată că prima instanță a reținut greșit că procedura de delimitare teritorială a fost finalizată iar în aceste condiții modificarea sediului social al societății contestatoare din UAT Sighișoara în UAT Albești este nelegală.
S-a menționat că actul atâta timp cât decizia de impunere prin care s-au stabilit obligațiile fiscale datorate de societatea contestatoare nu a fost anulată pe cale judecătoreacă respectiv a contenciosului administrativ fiscal, aceasta produce efectele sale juridice.
P. întâmpinarea formulată intimata . a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În cuprinsul întâmpinării s-a arătat că sediul societății contestatoare este situat în . rezultă din certificatul de înregistrare emis de ORC M. iar clădirile pe care societatea le deține în proprietate sunt situate în . rezultă și din extrasele de carte funciară.
S-a mai menționat că societatea este înregistrată ca și contribuabil pe raza comunei Albești iar motivul temeinic pentru care prima instanță a admis cererea este faptul că actele de executare sunt nule deoarece sunt emise de o unitate administrativă fără calitate de a percepe impozitele deoarece clădirea pentru care s-au calculat împozitele nu este situată în Sighișoara.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de apel invocate și în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul apreciază că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a admis contestația la executare pe motiv că actele de executare sunt nule deoarece sunt emise de o unitate administrativă fără calitate de a percepe impozitele deoarece clădirea pentru care s-au calculat împozitele nu este situată în Sighișoara.
Titlul executoriu nr._ din dosarul execuțional al intimatei, atacat de contestatoare, s-a emis în baza deciziei de impunere nr. 425/11.02.2014, prin care s-a stabilit în sarcina contestatoarei, de către intimată obligații bugetare constând în impozit auto, impozit terenuri, chirie terenuri, taxă teren intravilan, pentru anul 2014.
Potrivit art.172 alin.3 din OG 92/2003 contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură stabilită de lege.
Conform prev art. 205 alin 1 din OG 92/2003 ,, Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.”
Întrucât legea prevede o procedură administrativă pentru contestarea legalității și cuantumului obligațiilor fiscale și a accesoriilor stabilite în sarcina contestatorului, în conformitate cu dispozițiile art.172 alin.3 din OG 92/2003, aceste aspecte nu mai pot fi analizate în cadrul contestației la executare.
Astfel, susținerile apelantei în sensul că s-a stabilit, greșit, obligația sa de plată a impozitului și a accesoriilor, prin decizia de impunere nr. 425/11.02.2014 a intimatei, nu pot fi reținute.
Delimitarea teritorială între . Sighișoara și locul situării sediului contestatoarei prezintă relevanță în determinarea organului de executare competent teritorial să efectueze executarea silită.
Potrivit art.136 alin.5 din OG 92/2003 ,,Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului de executare în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau organul de executare competent, desemnat potrivit art. 33, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, aplicarea măsurii de executare silită se face de către organul de executare coordonator.”
În ceea ce privește cometența teritorială a organului de executare, în cuprinsul Deciziei nr.479/R din 23.01.2014 a Curții de Apel Tg M.- Secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul_ s-a reținut că ,, în ceea ce privește procedura în sine de delimitare teritorială între UAT Albești și UAT Sighișoara, instanța nu se poate pronunța asupra acesteia întrucât, pe de o parte, întreaga procedură în sine constituie o operațiune administrativă premergătoare emiterii unui act administrativ, iar pe de altă parte, așa cum s-a reținut prin Decizia nr.28/A/2011 pronunțată de Curtea de Apel Tg-M., rămasă irevocabilă prin Decizia nr.2102/2003 a Curții Supreme de Justiție, această delimitare se poate efectua doar prin act normativ. Cum o asemenea delimitare teritorială a fost anterior efectuată prin Legea nr.2/1968 și Decretul prezidențial nr. 63/1974, acte normative care și-au produs și continuă să-și producă efectele, orice modificare ulterioară a graniței dintre cele două UAT-uri, în afara unui cadru legal bine reglementat de legislația în vigoare, este susceptibilă de anulare. S-a reținut că așa cum rezultă și din Decizia nr. 393/2013 a Curții Constituționale, considerentele acestei decizii fiind cât se poate de elocvente, instanța de judecată verifică operațiunea tehnică de delimitare a hotarelor unităților administrativ-teritoriale efectuată de către comisia de delimitare, pronunțând o hotărâre ale cărei efecte nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că se pronunță asupra întregii documentații cadastrale, stabilind hotarele unităților administrativ-teritoriale, în conformitate cu legile în vigoare și cu prescripțiile tehnice incidente iar cu alte cuvinte, Curtea reține că documentațiile cadastrale cuprinse în dosarul de delimitare, care a fost finalizat fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească care tranșează neînțelegerile dintre vecini la stabilirea liniei de hotar, reprezintă operațiuni prealabile, pur tehnice, efectuate în vederea delimitării teritoriale, care se efectuează printr-un act normativ.”
Astfel, nefiind emis actul normativ la care se face referire în decizia Curții de Apel Tg-M., nu au intervenit modificări în delimitarea tertorială între UAT Albești și UAT Sighișoara, domiciliul fiscal al debitoarei contestatoare fiind în continuare în M. Sighișoara, executarea silită a fost efectuată de organul de executare teritorial competent.
În consecință, având în vedere toate considerentele de fapt și de drept expuse, tribunalul, în baza în baza art.480 alin 1 din Codul procedură civilă, va admite apelul formulat de apelantul M. Sighișoara împotriva sentinței civile nr.1700/16.12.2014, pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._, va schimba în parte sentința atacată în sensul că va respinge contestația la executare formulată de .>
În temeiul art.451-453 din Codul de procedură civilă, intimata va fi obligată la plata către apelant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă de timbru achitată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declara de M. Sighișoara, cu sediul în Sighișoara, ., jud.M. împotriva sentinței civile nr.1700 din 16.12.2014, pronunțată de Judecătoria Sighișoara, în dosarul nr._ .
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că respinge contestația la executare formulată de contestatoarea . împotriva actelor de executare emise în dosarul de executare silită nr._/2014 al Municipiului Sighișoara.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Obligă intimata . la plata către apelant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Fără cale de atac.
Pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 13.10.2015.
Președinte, L. D. | Judecător, C. S. | |
Grefier, A. A. |
Red.tehnored.C.S./27.10.2015
Listat A.A./01.11.2015/5 ex
Jud. fond G. B.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 565/2015. Tribunalul MUREŞ | Pretenţii. Decizia nr. 586/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
