Contestaţie la executare. Decizia nr. 753/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 753/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 753/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 753/2015
Ședința publică din 19 noiembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. F.
Judecător, L. D.
Grefier, R. M. G.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamantul P. G. O., cu domiciliul în Tg. M., ., împotriva sentinței civile nr. 1343 din data de 24.03.2015, pronunțate de Judecătoria Tg. M., în dosarul nr._ .
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 5 noiembrie 2015, care face parte integrantă din prezenta și când instanța a dispus amânarea pronunțării deciziei pentru data de azi, 19 noiembrie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, reține,
Prin sentința civilă nr. 1343/2015, Judecătoria Tg. M. a admis excepția tardivității contestației la executare invocată de intimatul M. Tîrgu M.. A respins ca tardivă contestația la executare formulată de către contestatorul P. G. O. în contradictoriu cu intimatul M. Tîrgu M..
A reținut că potrivit art. 173 alin 1 din Codul de procedură fiscală „contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când :a) contestatorul a luat la cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod”. Conform susținerilor contestatorului înștiințarea referitoare la înființarea popririi a fost primită la data de 28.01.2014.Termenul de introducere a contestației la executare calculat potrivit art. 181 alin. 2 s-a împlinit la data de 13.02.2014 (ultima zi când contestatorul putea să introducă cererea de chemare în judecată)., iar contestația la executare a fost depusă în data de 01.04.2014
Împotriva acestei soluții a declarat apel contestatorul P. G. O. prin care a solicitat rejudecarea cauzei. A susținut că este membru al Asociației Foștilor Deținuți Politici, că beneficiază de scutire plății pentru parcare autovehicul și că aceste aspecte nu au fost avute în vedere.
Intimatul municipiul Tg. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat. A reiterat faptul că apelantul figurează cu debite în evidențele fiscale, reprezentând amenzi de circulație, din procese verbale de contravenție împotriva cărora nu s-a formulat plângere contravențională.
A apreciat că demararea executării silite a avut loc în condiții legale, prin comunicarea actelor de executare, a fost reiterată excepția tardivității contestației la executare, în raport de susținerile contestatorului referitoare la data primirii adresei de înființare a popririi.
A susținut și inadmisibilitatea contestației împotriva titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de contravenție, decurgând din necontestarea acestora, procedură în cadrul căreia putea să invoce aspecte legate de scutirea sa de la plata tarifului de parcare.
Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul apreciază că apelul declarat de contestatorul P. G. O. este neîntemeiat.
Unica nemulțumire a apelantului constă în nevalorificarea la încheierea proceselor verbale a scutirii de care beneficia în privința tariful pentru parcare.
În privința excepției tardivității contestației la executare invocate de intimat și admisă de prima instanță apelantul nu și-a exprimat poziția, în consecință, dezlegarea dată acestei excepții se bucură de autoritate de lucru judecat.
Chiar dacă am aprecia că, prin invocarea scutirii de la plata tarifului de parcare se contestă implicit și modul de soluționare a acestei excepții, trebuie remarcat că numai cu ocazia înștiințării apelantului asupra înființării popririi ca modalitate de executare a debitului, acesta a înțeles să invoce scutirea. Însă până la analiza propriu-zisă a acestor critici prima instanță avea obligația de a cerceta, dacă cererea apelantului era formulată cu respectarea termenului prevăzut de lege. Aici s-a și oprit analiza primei, instanțe, căci odată admisă excepția tardivității nu putea proceda la cercetarea celor invocate de contestator. Expunerea primei instanțe cu referire la modul de calcul a termenului de 15 zile este corectă și în acord cu dispozițiile art. 181 pct.2 din C.P.C., data începerii curgerii a acestui termen fiind primirea de către apelant a plicului conținând înștiințarea referitoare la poprire, 28.01.2014.
Deci, declarațiile acestuia referitoare la scutirea de la obligația de plată a tarifului de parcare, a cărui neachitare a generat debitul fiscal, reiterate în apel, nu puteau fi cercetate nici chiar cu referire la admisibilitatea lor (aspect invocat de intimat), în cadrul unei contestații neintroduse în termen. Aceasta pentru că procedurile prevăzute de lege referitoare la contestarea proceselor-verbale sau a actelor de executare silită, au un regim juridic bine definit, care conține inclusiv termene de exercitare, termene care au un caracter legal și imperativ și care presupun verificarea respectării lor de către instanță din oficiu sau la sesizarea părții adverse.
În consecință, în temeiul art. 480 alin.1 C.P.C.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul contestator P. G. O., cu domiciliul în Tg. M., ., jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1343 din data de 24.03.2015 a Judecătoriei Tg. M..
Definitivă.
Pronunțată prin punerea la dispoziția părților, în 19.11.2015.
Președinte, M. F. | Judecător, L. D. | |
Grefier, R. M. G. |
Redactat/tehnoredactat/MF
2 ex., 16.12.2015
Judecător fond G. C. U.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 771/2015. Tribunalul MUREŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 776/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
