Contestaţie la executare. Decizia nr. 399/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 399/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 399/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILĂ Nr. 399/2015
Ședința publică din 25 iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. D.
Judecător M. F.
Grefier D. C.
Pe rol judecarea cererii de apel formulate de apelanții D. E., D. M., D. E. junior, D. D., D. T., D. M., D. D. și D. D., toți cu domiciliul în com. Apold, ., jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1675/12.12.2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Tîrgu M..
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 4 iunie 2015, dată la care instanța a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 11 iunie 2015, pentru data de 16 iunie 2015, respectiv pentru data de azi.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1675 din 12 decembrie 2014 Judecătoria Sighișoara a respins contestația la executare formulată de debitorii contestatori D. E., D. M., D. E. jun., D. D., D. T., D. M., D. D. și D. D., în contradictoriu cu creditorii S. U., S. S. și S. G., cu privire la actele de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 40/E/2011 al B. U. F. pentru lămurirea întinderii și aplicării titlului executoriu și cheltuieli de judecată. A fost respinsă cererea creditorilor S. G. și S. Ursula pentru obligarea contestatorilor la despăgubiri și amendă judiciară.
A reținut prima instanță că prin sentința civilă nr. 1209/16.09.2003 a Judecătoriei Sighișoara pronunțată în dosarul nr. 3915/R/1999 s-a admis acțiunea reclamanților S. G. și S. Ursula și s-a dispus evacuarea debitorilor D. E., D. M., D. E. jun., D. D., D. T., D. M., D. D. și D. D. din imobilul înscris în CF nr. 1418 Șaeș, nr. top 281/2, 282/2, 283/2, iar acțiunea reclamanților D. E. și D. M. formulată în contradictoriu cu pârâții S. G., S. Ursula și S. S., pentru constatarea dreptului de proprietate asupra aceluiași imobil a fost respinsă.
Sentința civilă amintită a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 475/R/18.04.2008 a Curții de Apel Tg. M. (filele 12-17 în dosarul nr._, atașat de prima instanță).
Prin încheierea civilă nr. 454/C/15.04.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sighișoara s-a încuviințat executarea silită a sentinței civile nr. 1209/16.09.2003, sub imperiul dispozițiilor vechiului Cod de procedură civilă.
S-a reținut incidența art. 399 al.1 din vechiul Cpr.civ în raport de solicitarea debitorilor de lămurire a întinderii și aplicării titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 1209/16.09.2013 și anularea actelor de executare care se referă la evacuarea din casa nouă situată în localitatea Șaeș nr. 85.
A apreciat prima instanță că susținerile debitorilor contestatori în ceea ce privește explicitarea dispozitivului hotărârii ce constituie titlu executoriu în sensul că în hotărârea judecătorească nu s-a menționat dacă evacuarea s-a dispus din casa veche sau din casa nouă, nu pot fi primite întrucât titlul executoriu conține dispoziția de evacuare din imobilul înscris în CF nr. 1418 Șaeș, top 281/2, 282/2, 283/2, imobil compus din casă de locuit și teren cu suprafața totală de 2284 mp (1475+809), înscrierile din CF fiind și în prezent aceleași ca și în anul 2003 (CF nou_ Apold- fila 90 din dosar).
Contestația la executare, chiar în forma explicitării titlului executoriu, nu poate constitui un mijloc procedural destinat a anula sau modifica un titlu executoriu, întrucât, prin repunerea în discuție a unei hotărâri judecătorești irevocabile, s-ar afecta grav principiul autorității lucrului judecat. Debitorii puteau invoca acest aspect în căile de atac declarate împotriva sentinței civile care în prezent constituie titlu executoriu.
S-a observat și că, în considerentele titlului executoriu (sentința civilă 1209/2003 a Judecătoriei Sighișoara) s-a menționat că imobilul din care s-a dispus evacuarea este identic cu cel care formează proprietatea creditorilor. Este adevărat că prin sentința civilă nr. 1382/11 octombrie 2013 a Judecătoriei Sighișoara pronunțată în Dosarul nr._ s-a constatat efectuarea de către debitori a unor investiții la casa veche, casă de locuit nouă și anexe în valoare totală de 80.219,56 lei și s-a instituit un drept de retenție în favoarea reclamanților D. E. și D. M., însă hotărârea a fost modificată prin Decizia civilă nr. 258/2014 din 12.06.2014 a Tribunalului M., în sensul respingerii cererii reclamanților având ca obiect instituirea unui drept de retenție asupra imobilului în favoarea lor.
Nu a fost apreciat ca inadmisibil demersul debitorilor întrucât contestația a fost formulată în baza altor temeiuri de fapt și de drept decât cele invocate în dosarele nr._ și_ ale Judecătoriei Sighișoara.
În privința punctului din petit privind obligarea debitorilor contestatori la plata despăgubirilor și amenzii, instanța a apreciat că acesta este nefondat, pe de o parte, pentru că nu s-a dovedit crearea de pagube în patrimoniul creditorilor contestatori, iar pe de altă parte, cu privire la amendă, nu s-a probat reaua-credință a debitorilor contestatori pentru a fi incidente dispozițiile art. 404 al.2 C.pr.civ. (vechi), în cauză nefiind aplicabile disp. art. 719 pct.3 C.pr.civ. invocate de creditori.
S-a mai menționat și că suspendarea executării silite până la soluționarea contestației a fost soluționată prin încheierea din 4 noiembrie 2014 în sensul admiterii ei (filele 65-67 din dosar).
În privința cheltuielilor de judecată avansate în cauză au fost reținute dispozițiile art. 274 C.pr.civ. (vechi) debitorii urmând să le suporte
Împotriva acestei soluții au declarat apel debitorii contestatori D. E., D. M. D. E. Jr, D. D., D. T., D. M., D. D. și D. D..
Au solicitat admiterea căii de atac, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 1675/2014 a Judecătoriei Sighișoara, rejudecarea în fond a cauzei și admiterea contestației la executare, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt au relevat că, neconform cu cartea funciară în realitate pe terenul în suprafață de 2284 mp se află edificate două case și nu doar una singură. În aceste condiții și pentru evitarea unor erori judiciare, ce s-ar putea strecura cu ocazia executării silite, au apreciat că instanța avea obligația de a lămuri întinderea aplicării titlului executoriu, în sensul dacă acesta vizează doar imobilul reprezentând casă de locuit veche, imobil care figurează ca fiind proprietatea intimaților. O astfel de lămurire nu ar aduce atingere principiului autorității de lucru judecat, în opinia apelanților, deoarece practic titlul executoriu se referea doar la imobilul înscris în cartea funciară nu și la imobilele existente în fapt, instanța fiind chemată să lămurească la care dintre cele două imobile existente se referă titlul executoriu.
Au susținut și că cererea formulată se subscrie cerinței legale ca executarea silită să se efectueze doar asupra imobilului avut în vedere de către instanțe, în momentul pronunțării hotărârii de evacuare, efectele executării silite să nu se extindă astfel și la alte imobile doar datorită faptului că acestea nu sunt evidențiate în cartea funciară.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
La termenul din 04.06.2015 instanța respingând cererea de amânare formulată de apelanți a reținut nesemnarea apelului de către D. E. Jr, D. D., D. T., D. M., D. D. și D. D..
Analizând actele și lucrările dosarului, în temeiul dispozițiilor art.292 alin.1 și următoarele C. pr. civilă, tribunalul reține:
Instanța va analiza prioritar (art. 137 vechiul Cod de procedură civilă) excepția nulității decurgând din nesemnarea cererii de apel de către contestatorii D. E. Jr, D. D., D. T., D. M., D. D. și D. D. și în sensul admiterii ei reține dispozițiile art. 82, 132 din vechiul Cod de procedură civilă, incidente prin efectul dispozițiilor art. 298 din același cod.
Fiind o excepție de ordine publică ea a fost invocată de instanță din oficiu la termenul din 04.06.2015, conform art. 136C.P.C.
Se constată că toți apelanții au fost citați cu mențiunea de a se prezenta în vederea semnării cererii de apel, fiindu-le adusă la cunoștință sancțiunea aplicabilă. Aceștia au primit citațiile conținând obligația procesuală în 20.05.2015, prin preluare sub semnătură de către D. E.. Pentru termenul din 04.06.2015, nici una dintre aceste persoane nu a procedat la semnarea cererii de apel.
Cu privire la apelanții D. E. și D. M. instanța a valorificat cererea depusă și semnată de aceștia (la fila 17) drept însușire a apelului declarat, pentru ceilalți apelanți constatându-se neîndeplinită obligația procesuală.
Acesta fiind cadrul procesual stabilit de reclamanți, ulterior apelanți, rezultă că aveau de respectat obligațiile decurgând din această calitate.
În consecință, va fi anulat apelul în privința apelanților D. E. Jr, D. D., D. T., D. M., D. D. și D. D. pentru lipsa semnăturii
În ceea ce privește apelul declarat de D. E. și D. M., tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat.
Dispozitivul sentinței ce constituie titlul executoriu prevede în mod textual, în alin. său al doilea: admite cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvenționali S. G. și Schuler Ursula împotriva reclamanților pârâți reconvenționali D. E. și D. M. și a pârâților reconvenționali D. E. jr., D. D., D. T., D. M., D. D. și D. D. și în consecință, dispune evacuarea acestora din imobilul situat în satul Saeș, nr. 85, jud. M., înscris în C.F. 1418 Saes, nr.top. 281/2, 282/2, 283/2. (cartea funciară conține descrierea imobilului)
În cuprinsul considerentelor s-a reținut că reclamanții D. E., D. M., pârâți reconvenționali împreună cu descendenții lor D. E. Jr, D. D., D. T., D. M., D. D. și D. D. au recunoscut că ocupă imobilul respectiv și văzând că aceștia nu au nici un titlu cu privire la locuința respectivă s-a dispus evacuarea lor din imobilul în litigiu.
Tribunalul remarcă faptul că la acel moment, deși interesați, aceștia nu au relevat instanței elementele faptice pe care le relevă în cadrul acestei contestații, mai mult, cererea acestora de constatare a dreptului lor de proprietate (respinsă irevocabil) viza chiar imobilul cuprins în titlul executoriu de evacuare, descris astfel de aceștia: situat în Saeș, nr. 85, jud. M., înscris în CF 1418 nr. top 281/2, 282/2 și 283/2 reprezentând casă de locuit cu teren în suprafață de 1475 mp și grădină în suprafață de 809 mp (primul paragraf al considerentelor titlului executoriu).
Totodată instanța de apel mai reține și că în dosarul nr._ al Tribunalului M., s-a infirmat definitiv dreptul de retenție asupra acestui imobilului, până la achitarea contravalorii investițiilor (irevocabil prin decizia Curții de Apel nr. 580/2015).
Indubitabil, dispozitivul este considerat partea cea mai importantă a unei hotărâri pentru că el este pus în executare și împotriva lui se exercită căile de atac.
Având în vedere că dispozitivul este partea din hotărâre care se execută, acesta trebuie să conțină elemente clare privind modalitatea de rezolvare a cererilor părților, întinderea drepturilor recunoscute și identificarea acestora pentru a putea fi adus la îndeplinire pe calea executării.
Tribunalul reține că sentința civilă nr. 1209/2003 a Judecătoriei Sighișoara cuprinde toate datele de identificare a imobilului în litigiu numărul administrativ, datele de carte funciară.
În temeiul acestui titlu au fost emise acte de executare care nu conțin elemente în plus sau în minus, față de titlul executoriu (f.6 a dosarului primei instanțe) nefiind deci relevate impedimente legate de punerea în executare a acestuia.
În opinia tribunalului, instanța de executare, în cadrul lămuririi permise de art. 399 alin.1 Cod pr civilă, trebuie să analizeze titlul în raport de elementele sale intrinseci, care în cauză sunt exprimate clar, de o manieră care să permită identificarea imobilului și executarea silită.
Pentru aceste motive, în raport de dispozițiile art. 296 C.pr. civilă, apelul va fi respins ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția nulității pentru lipsa semnăturii in privința apelanților D. E. JR, D. D., D. T., D. M., D. D. SI D. D. toți cu domiciliul în com.Apold, ., jud.M..
Anulează apelul in privința apelanților D. E. JR, D. D., D. T., D. M., D. D. SI D. D. pentru lipsa semnăturii.
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții D. E. SI D. M. împotriva sentinței civile nr.1675/12.12.2014 pronunțata de Judecătoria Sighișoara.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica azi, 25.06.2015
Președinte, L. D. | Judecător, M. F. | |
Grefier, D. C. |
Red.tehnored. M.F.
2 ex, 09.07.2015
Jud fond C. P.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 391/2015. Tribunalul MUREŞ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 592/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
