Grăniţuire. Decizia nr. 490/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 490/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 490/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILA Nr. 490/2015
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE V. S.
Judecător A. A.-B.
Grefier D. C.
Pe rol judecarea apelurilor declarate de apelanta K. M. CNP_, cu domiciliul în Cristești, ., jud.M. și K. F. CNP_, cu domiciliul în Tg.M., ., ., împotriva Sentinței civile nr.5527 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosarul nr._
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 septembrie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din hotărâre.
INSTANȚA
Prin Sentința civilă nr.5527/18.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosar nr._ a fost admisă cererea formulată de reclamanta . prin lichidator judiciar NACORNIC SPRL în contradictoriu cu pârâții K. M., CNP_ și K. F. având ca obiect ieșire din indiviziune.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a pârâților cu privire la bunurile deținute în coproprietate devălmașă prin atribuirea în proprietate exclusivă imobilul-casă de cărămidă compusă din 2 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 loc de baie, 1 cămară, 1 pivniță, 1 terasă și teren în suprafață de 250 mp, situat în Cristești, ., jud. M., înscris în CF nr. 495 Cristești, nr. top 378/10 pârâtei K. M. și prin atribuirea în proprietate exclusivă imobilul-apartament cu 3 camere și dependințe situat în Tg-M., ., ., jud. M., înscris în CF nr._-C1-U21 Tg-M. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._), nr. top 545/12/XXXIX.
Pârâta K. M. a fost obligată să plătească pârâtului K. F. o sultă de 55.000 lei.
Ambii pârâți au fost obligați să plătească reclamantei suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că pârâții sunt coproprietari a doua imobile, respectiv imobilul- apartament cu 3 camere si dependințe, situat in Târgu M., .. . Cartea Funciară Tîrgu M., nr._-C1-U21 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr._), nr. topo. 545/12/ XXXIX, in cote de 1/2 fiecare, si imobilul-casa de cărămidă, acoperită cu țiglă compusă din: 2 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 loc de baie, 1 cămară, 1 pivniță, 1 terasă, situat în Cristești, ., înscris în Cartea Funciară nr._ (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 495/Cristești) nr. topo. 378/10, parata K. M. având in proprietate exclusiva o cota de 1/2 din construcție dobândita prin moștenire, iar cealaltă cota de 1/2 din construcție deținuta in coproprietate devălmașa cu paratul K. F..
In ceea ce privește terenul de sub imobilul-casa de cărămidă, instanța a reținut ca, din extrasul CF de la f. 7 din dosar, rezulta ca la nr. top 378/10 este înscrisa o suprafața de 3211 mp, parata K. M. având in proprietate exclusiva o cota de 125/3211, iar împreuna cu paratul K. F. deține in codevalmasie o cota de 125/3211. Astfel ca, așa cum rezulta si din raportul de expertiza efectuata in cauza (f. 78), paraților le revine o suprafața de teren de 250 mp, potrivit cotelor de proprietate înscrise in CF.
S-a mai reținut că prin Sentința nr.1557/12.12.2012 pronunțata in Dosarul 2646/1371 /2011 /a1 al Tribunalului Specializat M., s-a admis cererea de angajare a răspunderii patrimoniale a administratorului de fapt, parata K. M., pentru suma de 185.631,55 lei si a cheltuielilor aferente procedurii de faliment a debitoarei S.C. D. & B. S.R.L.; astfel, prin partajarea bunurilor celor doi soți se urmărește de către reclamanta acoperirea acestei creanțe, in conformitate cu prevederile art. 352 alin. 2 din Codul civil, după ce in prealabil s-a încercat recuperarea acesteia din bunurile proprii ale paratei K. M., conform procesului-verbal din 03.10.2013 încheiat in dos. ex. nr. 394/E/2013 al B. Szekely Szabolcs (f. 9).
La stabilirea modalității de partajare instanța a ținut cont de necesitatea acoperirii acestei creanțe cu bunurile ce urmează sa revină paratei K. M..
Se reține că ambii parați sunt de acord cu cererea reclamantei in sensul partajării bunurilor deținute in coproprietate, insa au solicitat instanței ca apartamentul de 3 camere sa fie atribuit paratei K. M., iar casa de caramida si cota parte din teren sa fie atribuite paratului K. F..
Analizând raportul de evaluare a celor doua imobile efectuat in cauza (f. 71-78), instanța a constatat ca valoarea de circulație a apartamentului de 3 camere este de 155.000 lei, astfel ca acesta nu acoperea creanța de 185.631,55 lei pentru care reclamanta a solicitat partajul.
Mai mult, conform extrasului CF depus la dosar (f. 10), apartamentul de 3 camere este grevat de o ipoteca pentru o valoare de 73.000.000 ROL, dublat de o interdicție de înstrăinare si grevare.
In aceste condiții, instanța a apreciat că singura modalitate de partajare care ar permite reclamantei sa isi recupereze creanța de 185.631,55 lei este cea a atribuirii casei situata in Cristeti si a cotei-parți din teren, respectiv a unei suprafață de 250 mp, paratei K. M., aceasta casa având o valoare mai mare decat creanța urmărita, conform raportului de evaluare efectuat in cauza (f. 71-78).
Pentru aceste considerente, instanța a admite cererea formulată de reclamanta . si a dispus ieșirea din indiviziune a pârâților cu privire la bunurile deținute în coproprietate devălmașă astfel:
- atribuind în proprietate exclusivă imobilul-casă de cărămidă compusă din 2 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 loc de baie, 1 cămară, 1 pivniță, 1 terasă și teren în suprafață de 250 mp, situat în Cristești, ., jud. M., înscris în CF nr. 495 Cristești, nr. top 378/10 pârâtei K. M..
- atribuind în proprietate exclusivă imobilul-apartament cu 3 camere și dependințe situat în Tg-M., ., ., înscris în CF nr._-C1-U21 Tg-M. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._), nr. top 545/12/XXXIX.
Văzând valoarea imobilelor (155.000 lei apartamentul de 3 camere si 530.000 lei casa de din Cristești si terenul aferent, casa de locuit-519.780 lei si terenul aferent-10.000 lei-conform raportului de evaluare de la f. 71-78), precum si cotele de proprietate ale paraților, așa cum acestea au fost menționate mai sus, instanța a obliga pârâta K. M. să plătească pârâtului K. F. o sultă de 55.000 lei.
In baza art. 453 C.pr.civ., instanța a obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând in contravaloarea onorariului de expert achitat de reclamanta.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel atât pârâta K. M. cât și pârâtul K. F..
Apelanta K. M. a solicitat schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii reclamantei de ieșire din indiviziune prin atribuirea apartamentului nr.39 din Tg. M., . jud. M. în proprietatea exclusivă a apelantei iar a imobilului din Cristești, ., jud. M. în proprietatea exclusivă a pârâtului K. F..
A mai solicitat scutirea sa de plata cheltuielilor de judecată.
În drept se invocă prevederile art.466 Cod de procedură civilă.
În motivarea apelului declarat se arată că sentința atacată este nelegală, deoarece nu a respectat tranzacția coproprietarilor pentru partajarea imobilelor codevălmașe, obligând-o pe nedrept să achite reclamantului cheltuielile de expertiză.
În continuare apelanta reiterează susținerile din întâmpinarea depusă la instanța de fond cu privire la modul în care au fost dobândite imobilele ce fac obiectul partajului.
În privința casei de locuit, arată că aceasta a fost demolată și prin refolosirea materialelor de construcție rezultate din demolare, din banii obținuți de soțul său din vânzarea apartamentului moștenit de la părinții săi și din banii fiicei sale, K. E., rezultați din vânzarea unui apartament și prin luarea unui credit bancar, s-a construit o casă mai mare din acre o parte revine fiicei sale.
Arată apelanta că acest partaj este agreat și de reclamanta Nacornic SRl care a fost de acord ca la notarul A. M. apartamentul din Tg. M., ./39 să fie vândut, însă vânzarea apartamentului nu s-a realizat din cauza sechestrului din cartea funciară.
D. fiind faptul că la imobilul casă de locuit din Cristești a contribuit și fiica sa, solicită ieșirea din indiviziune în varianta pe care o agreează și nu in cea solicitată de reclamant.
Arată apelanta că în dosarul nr.394/E/2013 executorul judecătoresc Szekely Szabolcs a reținut din pensia sa și din salariul fiului ei K. L. până în aprilie suma de 10.748 lei, urmând a se face rețineri și în viitor; se mai arată că îi sunt reținute bunuri personale în valoare de 20.000 de lei.
În privința apartamentului din Tg. M. ./39, consideră că acesta s-ar vinde cu 180.000 de lei, așa încât nu e necesar să fie vândută și casa din Cristești.
Prin apelul declarat de pârâtul K. F. se solicită schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul partajării bunurilor imobile prin atribuire în natură, după cum urmează: apartamentul din Tg. M., ./39 să fie atribuit în proprietate exclusivă pârâtei K. M., iar imobilul casă de locuit și terenul aferent din Cristești nr.484.
A mai solicitat exonerarea sa de plata cheltuielilor de judecată ocazionate în faza judecății la fond.
În drept se invocă prevederile art.466 și urm. și art.451 și urm. Cod de procedură civilă.
Arată apelantul că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală deoarece instanța nu a avut ținut cont de învoiala intervenită între coproprietari cu privire la modalitatea de partajare a bunurilor codevălmașe și a obligat pârâții la cheltuieli de judecată, cu toate că aceștia au recunoscut, la primul termen de judecată, pretențiile reclamantei.
În privința modalității de partajare, apelantul agreează varianta avută în vedere de pârâta K. M., pentru aceleași considerente expuse în apelul declarat de aceasta.
Se arată că instanța de fond nu a ținut cont de aspectele invocate făcând abstracție de faptul că s-ar putea ca pârâta K. M. să nu aibă o contribuție la dobândirea bunurilor codevălmașe care să facă posibilă acoperirea creanței pretinse de la aceasta.
Se mai arată că potrivit doctrinei, o persoană care are o creanță cu realizarea, păstrarea, întreținerea ori îmbunătățirile aduse unui lucru, are un drept de retenție asupra lucrului până la restituirea de către proprietar a sumelor cheltuite cu bunul; în speță, numita K. Maki E., în baza înțelegerii cu apelantul și cu pârâta K. M. a contribuit în mod esențial la realizarea casei de locuit din Cristești, care nu este identică cu imobilul care în prezent figurează în C.F. nr._ Cristești, nr.cad. 378/10.
Mai arată apelantul că în pofida celor reținute de instanță în baza unui extras de carte funciară mai vechi, apartamentul înscris în CF nr._-1-U21 Tg. M. în afară de sechestrul asigurator înscris în favoarea reclamantei, nu mai are alte sarcini; de asemenea, din creanța reclamantei s-a recuperat în cadrul dosarului execuțional suma de 10.748 lei, iar recuperarea sumelor prin popriri continuă.
În privința cheltuielilor de judecată, apelantul arată, citând prevederile art.454 Cod de procedură civilă, că nu a fost pus în întârziere de către reclamantă înainte de pornirea procesului și că a fost de acord cu partajarea bunurilor.
Arată că necesitatea efectuării expertizei era necesară doar în varianta solicitată de către reclamantă, pentru a se stabili sulta, expertiza nefiind necesară în cazul în care partajarea se realiza în varianta solicitată de apelant și de pârâta K. M..
Atât apelanta K. M. cât și apelantul K. F. au depus la dosarul cauzei întâmpinări, solicitând fiecare admiterea apelului declarat de celălalt.
Intimata S.C. D.&B. S.R.L., prin lichidator judiciar Nacornic S.P.R.L. solicită prin întâmpinările înregistrate la dosarul cauzei în data de 31.08.2015, respingerea apelurilor declarate în cauză.
Arată intimata că debitul pârâtei se ridică la suma de 185.631,55 lei; în condițiile în care nici unul din cele două imobile nu valorează, individual aproximativ dublul sumei la care se ridică debitul, intimata nu are alt remediu decât să solicite partajarea ambelor imobile.
Arată că un aspect foarte important, care afectează în mod direct drepturile și interesele sale, o constituie sarcina înscrisă în CF nr._-1-U21 Tg. M., imobilul nefiind liber ci grevat de o ipotecă de 73.000.000 de lei, dublat de interdicție de înstrăinare și grevare.
Referitor la susținerile apelanților, în sensul că fiica lor ar fi contribuit la edificarea imobilului construcție și că r fi îndreptățită să pretindă cota de proprietate din acest imobil, se arată că aceste susțineri nu au relevanță în soluționarea prezentei cauze, deoarece, la data formulării prezentei cereri, proprietarii imobilelor în litigiu sunt apelanții pârâți.
Eventualele drepturi pe care fiica acestora le poate pretinde sunt esențialmente drepturi de creanță și nicidecum vreun drept real, astfel cum în mod eronat susține pârâta prin întâmpinarea formulată.
În drept se invocă prevederile art.205 Cod de procedură civilă.
Analizând apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate, tribunalul le apreciază ca nefondate, pentru următoarele considerente:
În privința faptului că instanța de fond nu a ținut seama de învoiala părților atunci când a realizat partajul, tribunalul constată că apelanții pârâți au încheiat la data de 07.04.2014 o tranzacție având ca obiect modalitatea de partajare a celor două imobile în litigiu, convenind ca pârâtul K. F. să primească în natură imobilul casă de locuit și teren aferent din Cristești, . jud. M. iar pârâta K. M. să primească în natură imobilul apartament situat în Tg. M., ./39.
Instanța de fond a arătat, în mod just, care este motivul pentru care nu s-a luat act de această tranzacție, reținând că aceasta a fost încheiată între pârâții coproprietari, fără participarea reclamantei creditoare, căreia nu îi este opozabilă.
Astfel, potrivit art.2267 al.1 cod civil „tranzacția reprezintă contractul prin care părțile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executării silite, prin concesii sau renunțări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.”
Potrivit art.438 al.1 Cod de procedură civilă „părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească tranzacția lor.”
Pentru ca instanța să ia act de învoiala părților este necesar ca aceasta să fie rezultatul voinței tuturor părților litigante, cu interese contrarii și nu doar, cum e cazul în speță, a pârâților ale căror interese sunt convergente, însă în dezacord cu interesul părții reclamante.
Pentru a stinge un litigiu pe calea tranzacției este necesar ca pe această cale să aibă loc concesii sau renunțări reciproce între părți în privința drepturilor în litigiu, ori în condițiile în care una din părțile litigante nu este parte la tranzacție, aceasta nu poate dobândi caracterul unei tranzacții judiciare, aptă să stingă un litigiu.
Pentru aceste considerente apreciem că în mod întemeiat instanța de fond nu a luat act de tranzacția încheiată între pârâți la data de 07.04.2014.
Tribunalul apreciază că modalitatea în care instanța a înțeles să partajeze bunurile în litigiu a fost cea optimă, având în vedere atât drepturile proprietarilor codevălmași, cât și interesul reclamantei, care a determinat-o să promoveze prezenta acțiune.
Astfel, este de remarcat că prezentul litigiu s-a declanșat ca urmare a faptului că reclamanta, în calitate de creditoare a pârâtei K. M., (calitate atestată de Sentința nr.1557/12.12.2012 a Tribunalului Specializat M. prin care a fost angajată răspunderea personală, solidară a pârâtei și a numitului L. Z. în limita sumei de 185.631,55 lei) eșuând în încercarea de a obține plata acestei sume în alte modalități de executare, a trecut la urmărirea silită a bunurilor imobile ale pârâtei.
În condițiile în care imobilele urmărite nu constituiau proprietatea exclusivă a pârâtei, ci coproprietatea devălmașă a acesteia și a soțului ei, pârâtul K. F., reclamanta a procedat în acord cu prevederile art.818 al.1 Cod de procedură civilă, solicitând partajul imobilelor.
În mod evident, în situația partajului imobiliar solicitat în temeiul art.818 Cod de procedură civilă, se impune a se avea în considerare scopul și finalitatea urmărită de creditor prin promovarea unei asemenea acțiuni, respectiv acela ca bunul urmărit să revină în patrimoniul exclusiv al debitorului în vederea executării sale, pentru acoperirea creanței.
În situația în care obiect al partajului l-au constituit două imobile, în mod firesc că interesul reclamantei a fost ca cel cu valoare apropiată de valoarea creanței urmărite să revină pârâtei debitoare pentru a facilita astfel acoperirea creanței.
Tocmai pentru acest motiv a fost necesară și evaluarea celor două imobile, pe calea expertizei judiciare, expertiză a cărei necesitate a fost contestată, în mod nejustificat, de pârâții apelanți.
Conform raportului de expertiză, casa de locuit din Cristești a fost evaluată la suma de 530.000 de lei, iar apartamentul din Tg. M. a fost evaluat la suma de 155.000 de lei.
Chiar dacă în extrasul C.F._-C1-U21 Tg. M. eliberat la data de 30.04.2015, depus la dosarul cauzei în apel ipoteca de 73.000.000 lei nu mai apare, interesul reclamantei este acela de a-și valorifica creanța în modalitatea cea mai convenabilă.
În condițiile în care prin vânzarea apartamentului creanța nu s-ar stinge în întregime, fiind nevoie ca executarea silită să continue în alte forme, este evident că din perspectiva creditorului valorificarea imobilului cu valoare superioară creanței este preferabilă.
Mai mult decât atât, nu este de neglijat nici faptul că arareori bunurile scoase la licitație publică se valorifică la prețul de începere a licitației, existând astfel posibilitatea ca imobilul să se vândă la o valoare inferioară celei la care a fost evaluat.
Un alt aspect care trebuie avut în vedere, din perspectiva cuantumului creanței este și acela că aceasta nu este limitată la suma de 185.631,55 de lei ci și la „cheltuielile de procedură”, la care se face referire în Sentința nr.1557/12.12.2012, respectiv cheltuielile de executare, care vor majora valoarea finală a datoriei pârâtei K. M..
Astfel, așa cum rezultă din procesul verbal întocmit în dosarul exec. Nr.394/E/2013 la 03.10.2013 (f.9 dosar fond), la data respectivă valoarea debitului era de 201.490, 33 de lei.
Aspectele invocate de apelanți referitoare la un pretins drept de creanță pe care o terță persoană l-ar avea împotriva lor și în legătură cu imobilul în litigiu este lipsit de relevanță în cauză, așa cum a apreciat prima instanță.
În situația în care cele susținute de apelanți ar fi reale, terța persoană interesată în valorificarea propriilor drepturi avea posibilitatea de a interveni în prezentul litigiu, ceea ce nu s-a întâmplat însă, astfel încât invocarea de către pârâți a drepturilor unei terțe persoane în legătură cu imobilul nu poate fi opusă reclamantei în prezenta cauză.
În privința cheltuielilor de judecată la care pârâții au fost obligați, instanța reține că pentru exonerarea pârâtului care pierde procesul de plata cheltuielilor de judecată, este necesar ca acesta să recunoască la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului.
Recunoașterea trebuie să vizeze în întregime pretențiile reclamantului, exonerarea neoperând și în cazul unei recunoașteri parțiale.
Ori în cauză, pârâții au fost de acord, de principiu, cu cererea reclamantei de partaj însă nu în modalitatea dorită de aceasta și tocmai această opoziție a pârâților a determinat necesitatea efectuării expertizei de evaluare ale cărei costuri au fost suportate parțial de reclamantă, motiv pentru care în mod legal și temeinic pârâții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
În considerarea celor anterior expuse tribunalul apreciază ca nefondate apelurile declarate în cauză împotriva Sentinței civile nr.5527/18.12.2014 pe care le va respinge, în temeiul art.480 al.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelurile declarat de apelanta K. M. CNP_, cu domiciliul în Cristești, ., jud.M. și de apelantul K. F. CNP_, cu domiciliul în Tg.M., ., . împotriva sentinței civile nr. 5527 din 18.12.2014, pronunțată de Judecătoria Tîrgu M. în dosar nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.09.2015.
Președinte, V. S. | Judecător, A. A.-B. | |
Grefier, D. C. |
Red.AAB
Tehnored.26.10.2015/CDG/4 ex.
Jud.fond.A. Foltis
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Grăniţuire. Decizia nr. 185/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
