Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 24/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 24/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 3519/103/2014
Dosar nr._ exequator
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data 24.10.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | -C. B. | - judecător |
- D. P. | - grefier |
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de reclamanta R. (fostă I.) M., cu domiciliul în municipiul Piatra N., .. B11, ., județul N., în contradictoriu cu pârâtul I. C. cu domiciliul în Piatra N., B.dul D., .. D, . și reședința în Germania, Karlsruhe, Konigsberger nr.15A, având ca obiect exequator (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine).
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns mandatarul reclamantei R. (fostă I.) M., numitul R. M., care se legitimează cu C.I . nr._, lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- obiectul cauzei este „exequator”;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- procedura de citare cu pârâtul I. C., la domiciliul din municipiul Piatra N., B. dul D., .. D., ., jud. N., întrucât această adresă este menționată și în procura specială autentificată sub nr. 1042 din data de 02.07.2012, depusă la fila 32, în dosarul nr._ al Curții de Apel Bacău.
- s-a depus la dosar de către mandatarul reclamantei, R. M., un memoriu;
- s-a depus la dosar de către numitul I. V., prin fax, un memoriu ilizibil.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată terminată cercetarea judecătoreasca, iar partea prezentă prin mandatar fiind întrebată arată că este de acord ca dezbaterile fondului să urmeze la acest termen de judecată.
Mandatarul reclamantei R. (fostă I.) M., numitul R. M. solicită admiterea acțiuni.
În temeiul art. 150 Cod procedură civilă s-au declarat dezbaterile închise, după care,
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea la data de 27.10.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Amâna pronunțarea la data de 27.10.2014.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24.10.2014.
Președinte, Grefier,
C. B. D. P.
Dosar nr._ exequator
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 27.10.2014
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1424/C
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - C. B. - judecător
D. P. - grefier
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de reclamanta R. (fostă I.) M., cu domiciliul în municipiul Piatra N., .. B11, ., județul N., în contradictoriu cu pârâtul I. C. cu domiciliul în Piatra N., B.dul D., .. D, ., jud. N. și reședința în Germania, Karlsruhe, Konigsberger nr.15A, având ca obiect exequator (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine).
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 24.10.2014, prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea fiind amânată pentru astăzi 27.10.2014.
S-au declarat dezbaterile închise, după care,
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 24/C/16.01.2013, pronunțată de Tribunalul N. în dosar_ , s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de recunoaștere, respectiv încuviințare executare hotărâre străină, constând în hotărârea pronunțată la data de 18 ianuarie 2012 de către Judecătoria de Primă instanță din Karlsruhe – Germania, cerere formulată de reclamanta R. (fostă I.) M. în contradictoriu cu pârâtul I. C. având ca obiect exequator (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine).
În motivarea acestei soluții, tribunalul a reținut că prin cererea dedusă judecății la 24.10.2012, reclamanta R. (fostă I.) M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul I. C., recunoașterea, respectiv încuviințarea executării hotărârii străine, constând în hotărârea pronunțată la data de 18 ianuarie 2012 de către Judecătoria de Primă instanță din Karlsruhe – Germania.
În motivare reclamanta a arătat că este atât cetățean român cât și cetățean german și că a dobândit împreună cu fostul soț, pârâtul I. C., mai multe bunuri atât pe teritoriul României cât și pe teritoriul Germaniei.
A mai arătat că după pronunțarea divorțului, pârâtul I. C. a introdus o acțiune de partaj bunuri comune pe rolul instanțelor din Germania.
Întrucât fostul soț nu i-a permis să folosească nici un bun din România și Germania, reclamanta a fost nevoită să solicite instanței din Germania să-l oblige pe acesta să-i permită să folosească și să locuiască și ea într-una din locuințele dobândite în comun. Astfel, la data de 18.01.2012 i s-a admis această cerere și prin sentința pronunțată în Germania i s-a acordat ei dreptul de unică utilizare asupra apartamentului bun comun situat în Piatra N., B.dul D., ..D, .. Totodată prin această sentință s-a mai dispus ca pârâtul să evacueze imobilul și să-l predea ei spre unică utilizare.
A mai susținut reclamanta că a fost nevoită să solicite prin prezenta acțiune încuviințarea executării silite a acestei sentințe, întrucât nu are unde locui și pârâtul nu dorește să execute de bunăvoie această hotărâre pronunțată de instanța din Germania.
În dovedirea susținerilor reclamanta a depus la dosar sentința pronunțată în Germania, tradusă, legalizată și apostilată (original și copie).
Reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.33, 38 - 43 din Regulamentul nr.44/2001 al Consiliului Uniunii Europene și dispozițiile art.2 lit.i din Codul de procedură civilă.
Pârâtul, prezent în instanță a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, ca inadmisibilă, în raport cu dispozițiile legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat.
În dovedirea susținerilor sale, pârâtul a anexat dosarului cauzei o . înscrisuri, între care se află și sentința civilă nr. 783 din 18.02.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra N., rămasă definitivă prin respingerea apelului, respectiv irevocabilă, urmare a respingerii recursului declarat împotriva deciziei tribunalului. P. sentința menționată a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantei I. M. de evacuare a pârâtului I. C. din apartamentul 49, situat în Piatra N., ., scara D, jud. N..
Analizând acțiunea de recunoaștere, respectiv încuviințare hotărâre străină, în raport de înscrisurile anexate, tribunalul a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
P. hotărârea a cărei recunoaștere se solicită, instanța germană a dispus în favoarea reclamantei, cedarea spre unică utilizare, a apartamentului cu trei camere din ., scara D, ., jud. N., România. Totodată, pârâtul a fost obligat să evacueze apartamentul menționat imediat după . prezentei hotărâri, acesta să-și ia obiectele personale și să predea reclamantei apartamentul spre unică utilizare.
În mod evident, instanța germană a soluționat o acțiunea reală imobiliară cu privire la un imobil-apartament situat pe teritoriul României, astfel că se impune determinarea normelor legale aplicabile pentru soluționarea cererii de recunoaștere/încuviințare executare a hotărârii străine pronunțată într-o de acțiune de această natură.
În această materie sunt aplicabile dispozițiile Regulamentului CE nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, urmare a dobândirii calității de stat membru al Uniunii Europene, prin aderarea României ce a avut loc la data de 1 ianuarie 2007. Regulamentul menționat a devenit și pentru România un instrument juridic comunitar cu caracter imperativ și de aplicare directă în materia competenței judiciare, a recunoașterii și executării hotărârilor pronunțate în statele membre. De asemenea, prin aplicarea regulamentului comunitar menționat, în materia recunoașterii hotărârilor străine, implicit este exclusă aplicarea dispozițiilor Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, aceste din urmă dispoziții fiind aplicabile numai cu privire la hotărârile pronunțate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene.
Astfel, în materia recunoașterii hotărârilor pronunțate într-un stat membru, instituție reglementată în Secțiunea I, art. 33-37, sunt reglementate și cazurile în care o hotărâre pronunțată într-un stat membru nu este recunoscută în celelalte state membre.
În speță, potrivit art. 35 din Regulament ,,..o hotărâre nu este recunoscută dacă sunt nesocotite dispozițiile din secțiunile 3, 4 și 6 din capitolul II sau într-unul din cazurile prevăzute la art. 72.”
Secțiunea 6 din Regulament reglementează ,,competența exclusivă”, cuprinzând un singur articol, respectiv art. 22 pct. 1-5. Potrivit art. 22 ,,Următoarele instanțe au competență exclusivă, indiferente de domiciliu: 1. în materie de drepturi reale imobiliare sau de închiriere a unor imobile, instanțele din statul membru pe teritoriul căruia este situat imobilul.”
Astfel, în mod evident, din coroborarea dispozițiilor regulamentare menționate rezultă că nu poate fi recunoscută o hotărâre pronunțată în materia drepturilor reale imobiliare, dacă nu este pronunțată de către instanța pe teritoriul căreia se află imobilul în cauză.
De asemenea, nici încuviințarea executării unei hotărâri pronunțată într-un stat membru nu se poate accepta dacă nu sunt îndeplinite condițiile recunoașterii. Această împrejurare de drept rezultă din dispozițiile art. 45 din Regulament potrivit cărora ,,instanța sesizată cu acțiunea prevăzută la art. 43 sau 44 nu poate refuza sau revoca o hotărâre de încuviințare a executării decât pentru unul dintre motivele prevăzute la articolele 34 și 35.”
În consecință, având în vedere considerentele de fapt și de drept mai sus reținute, în temeiul dispozițiilor legale enunțate, Tribunalul a găsit ca neîntemeiată cererea de recunoaștere, respectiv încuviințare executare hotărâre străină constând în hotărârea pronunțată la data de 18 ianuarie 2012 de către Judecătoria de Primă instanță din Karlsruhe – Germania, cerere formulată de reclamanta R. (fostă I.) M. în contradictoriu cu pârâtul I. C., având ca obiect exequator (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine).
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termen,motivat și legal timbrat cu 2 lei timbru judiciar și 10 lei taxă judiciară de timbru, reclamanta, cauza înregistrându-se pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr._ .
P. decizia civilă nr. 1129/10.07.2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău s-a admis recursul civil promovat de recurenta-pârâtă R. (fostă I.) M. împotriva sentinței civile nr.24 din 16.01.2013, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, a fost casată hotărârea recurată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a dispune astfel Curtea de Apel Bacău a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Cauza a cărei recunoaștere și încuviințare executare s-a solicitat, așa cum s-a reținut și de către tribunal, se încadrează în sfera litigiilor patrimoniale matrimoniale.
Este adevărat că, în drept, solicitarea s-a întemeiat pe dispozițiile Regulamentului 44/2001 al Consiliului Uniunii Europene; însă în verificarea incidenței acestor norme, instanța trebuia să pornească de la „Domeniul de aplicare” astfel cum este reglementat de art. 1 din Regulament.
Dacă ar fi efectuat acest demers, ar fi observat că alin.2 al art. 1 exclude sferei de aplicabilitate a Regulamentului regimurile matrimoniale în care se regăsesc și acțiunile de partaj și de folosință a bunurilor soților.
În acest context, în absența unui tratat bilateral dintre România și Germania de asistență judiciară în materie civilă și față de apărarea susținută de pârât (fl.76 d.fond), cum că speței îi este aplicabilă procedura comună prevăzută de Legea 105/1992 ( în vigoare la data investirii ), trebuia făcută aplicabilitatea art. 129 alin.4 C. pr. civ. prin examinarea cauzei în raport de împrejurările de drept corecte - respectiv Legea 105/1992 -, instanța nefiind ținută de temeiul indicat în acțiune.
Cum examinarea condițiilor de admisibilitate a cererii de recunoaștere și încuviințare executare hotărâre prevăzute de acest act normativ nu s-a efectuat, fapt ce echivalează cu neexaminarea fondului în condițiile art. 312 alin. 5 C.pr.civ., și pentru a se respecta părților dreptul la dublul grad de jurisdicție în contextul în care nu este incidentă oprirea prevăzută de art. 312 alin.6 teza II C.pr.civ., se va admite recursul, se va casa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului N.. Cu această ocazie vor fi verificate și apreciate și susținerile pârâtului privind autoritatea conferită de judecata anterioară din dosar_ al Tribunalului N. privitor la folosința aceluiași imobil.
De punctat că susținerile recurentei privind neaplicarea legii române pe motiv de cetățenie exclusivă, nu vor fi însușite de Curte, atât timp cât cererea sa s-a adresat instanței naționale, instanță chemată a face tocmai aplicarea legilor statului său.
Nici ingerința într-o hotărâre a instanței străine nu poate fi primită, întrucât, procedura recunoașterii și încuviințării executării unei hotărâri străine implică, în virtutea legii, tocmai verificarea respectării anumitor reguli imperative procedurale la pronunțarea titlului.
Procedând la rejudecarea cauzei în limitele impuse de decizia civilă nr. 1129/10.07.2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, Tribunalul va respinge ca neîntemeiată, cererea de recunoaștere, respectiv încuviințare executare hotărâre străină, constând în hotărârea pronunțată la data de 18 ianuarie 2012 de către Judecătoria de Primă instanță din Karlsruhe – Germania, cerere formulată de reclamanta R. (fostă I.) M., în contradictoriu cu pârâtul I. C., pentru următoarele considerente:
În prealabil, Tribunalul constată că obiect al cererii de recunoaștere prezente îl reprezintă o hotărâre judecătorească pronunțată în Germania prin care s-a dispus în favoarea reclamantei cedarea spre unică utilizare a apartamentului cu 3 camere din municipiul Piatra N., B.dul D., ., jud. N. și evacuarea pârâtului din apartamentul sus arătat imediat după . acestei hotărâri.
Ca atare, instanța germană a soluționat o acțiune reală imobiliară cu privire la un imobil situat pe teritoriul României.
Totodată, anterior pronunțării acestei sentințe de către instanța germană, instanțele române s-au pronunțat în mod irevocabil asupra cererii formulate de către reclamanta R. (fostă I.) M. de evacuare a pârâtului I. C. din apartamentul sus arătat prin sentința civilă nr. 783 din 18.02.2008 (fila 35 dosar Curtea de Apel Bacău, irevocabilă prin decizia civilă nr. 363/06.04.2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, fila 40-41 dosar Curtea de Apel Bacău)
Potrivit dispozițiilor art. 151 pct. 7 din Legea 105/1992 „Instanțele române sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturi de drept internațional privat referitoare la imobile situate pe teritoriul României”.
Ca atare, textul sus menționat stabilește fără dubiu faptul că instanțele române sunt exclusiv competente să judece litigii cu privire la imibilele situate pe teritoriul României.
Totodată potrivit dispozițiilor art. 168 alin. 1 din Legea 105/1992, recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată când: „hotărârea este rezultatul unei fraude comise în procedura urmată în străinătate; hotărârea încalcă ordinea publică de drept internațional privat român; constituie un asemenea temei de refuz al recunoașterii încălcarea dispozițiilor art. 151 privitoare la competența exclusivă a jurisdicției române; procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se afla în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine. Recunoașterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanța care a pronunțat hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea determinată de dreptul internațional privat român, afară numai dacă procesul privește starea civilă și capacitatea unui cetățean român, iar soluția adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române.”
D. urmare, în considerarea textelor de lege sus menționate în special dispozițiile art. 168 alin 1 pct. 2 și 3 din Legea 105/1992, Tribunalul va respinge, ca neîntemeiată, cererea de recunoaștere, respectiv încuviințare executare hotărâre străină, constând în hotărârea pronunțată la data de 18 ianuarie 2012 de către Judecătoria de Primă instanță din Karlsruhe – Germania, cerere formulată de reclamanta R. (fostă I.) M., în contradictoriu cu pârâtul I. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de recunoaștere, respectiv încuviințare executare hotărâre străină, constând în hotărârea pronunțată la data de 18 ianuarie 2012 de către Judecătoria de Primă instanță din Karlsruhe – Germania, cerere formulată de reclamanta R. (fostă I.) M. cu domiciliul în municipiul Piatra N., B.dul 9 Mai, ., ., în contradictoriu cu pârâtul I. C. cu domiciliul în Piatra N., B.dul D., ., jud. N. și reședința în Germania, Karlsruhe, Konigsberger nr.15A, având ca obiect exequator (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine).
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 27.10.2014.
Președinte, Grefier,
C. B. D. P.
Red: C. B. – 31.10.2014, Tehn: D. P. – 11.11.2014, Ex. 5
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 329/2014. Tribunalul NEAMŢ | Anulare act. Încheierea nr. 22/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
