Revendicare imobiliară. Decizia nr. 329/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 329/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 08-05-2014 în dosarul nr. 7867/279/2011
Dosar nr._ - revendicare imobiliară -
COD OPERATOR 3074 - CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 329/RC
Ședința publică din 08.05.2014
Instanța compusă din:
Președinte: D. S. – judecător
A. M. U. – judecător
L. F. – judecător
Grefier – C. Ailuțoaei
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de recurenții - reclamanți B. D., domiciliată în Piatra N., ., nr. 13, .. F, ., și V. I., domiciliat în Piatra N., ., ., județul N., împotriva sentinței civile nr. 3422 din 16.09.2013 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații - pârâți Bendria V. și H. V. V., domiciliați în comuna Gârcina, ., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenții - reclamanți B. D. și V. I., avocat I. A. pentru recurenta B. D., precum și intimații-pârâți Bendria V. și H. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței următoarele:
- cauza este la al doilea termen de judecată;
- obiectul cauzei este revendicare imobiliară;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- apărătorul recurentei B. D. a depus la dosar precizările solicitate de instanță.
Se procedează la identificarea intimatului Bendria V. (C.I.. nr._, domiciliat în ., ., județul N.).
Domnul avocat I. A., pentru recurenta - reclamantă B. D., apreciază că ambii pârâți au calitate procesuală pasivă.
Instanța îi înmânează intimatului-pârât Bendria V. un exemplar de pe punctul de vedere formulat de apărătorul recurentei B. D..
Recurentul V. I. depune la dosar un plan de parcelare.
Domnul avocat I. A., pentru recurenta - reclamantă B. D., arată că titlul de proprietate al autorului H. V. nu se află la dosar, apreciind că este util pentru o posibilă refacere a expertizei.
Intimatul-pârât H. V. nu găsește acest titlu, dar arată că este depus la dosar.
Instanța respinge cererea, apreciind că, față de cele discutate la termenul anterior și termenul de astăzi, nu este util soluționării cauzei acest titlu de proprietate.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Domnul avocat I. A., pentru recurenta - reclamantă B. D., arată că la fila 126 dosar fond se află completarea la raportul de expertiză, de care s-a ținut cont în motivarea hotărârii instanței de fond, în sensul că expertul nu a putut identifica terenurile deținute de părți. Mai arată că la momentul introducerii acțiunii se știa că proprietar era H. V., iar părțile și expertul nu au făcut referire la faptul că H. este uzufructuar. Apreciază că ambii pârâți au calitate procesuală pasivă. Învederează instanței că la ultimul termen de judecată în fond a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, însă au fost respinse și acesta este motivul pentru care a declarat recurs. Solicită casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea dosarului spre rejudecare în vederea refacerii expertizei topografice. Fără cheltuieli de judecată.
Recurentul-reclamant V. I. arată că nu s-a mutat terenul nici la stânga, nici la dreapta și solicită să primească pământul înapoi. Cu cheltuieli de judecată.
Intimatul-pârât Bendria V. arată că a cumpărat terenul, l-a parcelat și l-a vândut, și că nu ocupă din terenul reclamanților. Solicită respingerea recursurilor și precizează că s-au mutat câțiva metri toate terenurile mai în jos. Fără cheltuieli de judecată.
Intimatul-pârât H. V. solicită respingerea recursurilor și arată că nu cunoaște dacă terenul său s-a suprapus peste terenul reclamanților; din concluziile raportului de expertiză rezultă că sunt vecini, iar terenurile nu se suprapun. Fără cheltuieli de judecată.
Domnul avocat I. A., pentru recurenta - reclamantă B. D., solicită admiterea recursului declarat de reclamantul V. I..
Recurentul-reclamant V. I. solicită admiterea recursului declarat de reclamanta B. D. și arată că, prin mutarea terenului, i-a fost lăsat un teren lutos.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 3422 din 16.09.2013 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3422 din 16.09.2013 Judecătoria Piatra N. a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului H. V., ca neîntemeiată; a respins acțiunea formulată de reclamanții B. D. și V. I. în contradictoriu cu pârâții H. V. și B. V., ca neîntemeiată; și a respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru soluționarea cauzei, instanța de fond a reținut în motivare următoarele:
Calitatea procesuală pasivă, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății. Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția reclamantului. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție, reclamantul justifică îndreptățirea de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât. În speță, reclamanții au justificat calitatea procesual pasivă a pârâtului H. V., având în vedere că acesta deține teren în același loc cu cel revendicat, ceea ce îi îndreptățea pe reclamanți să creadă că aceștia stăpânesc terenul lor.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 1169 Cod civil, de regulă, în cadrul oricărui proces sarcina probei incumbă reclamantului. De asemenea, în virtutea prevederilor art. 563 alin. 1 din Noul Cod Civil, „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul”.
Prin urmare, s-a reținut că reclamantul dintr-o astfel de acțiune trebuie să dovedească două împrejurări, și anume: 1) că este proprietarul bunului revendicat, drept dobândit cu bună – credință, în raport de principiul statuat de dispozițiilor art. 563 alin. 3 din Noul cod civil și că 2) pârâtul are posesia nelegitimă a acestui bun.
În speța analizată, instanța de fond a reținut că reclamanții Butila D. și V. I., în calitate de moștenitori ai defunctului V. C., decedat la data de 11.01.2002, sunt coproprietarii suprafeței de 1800 mp teren, situată în satul A., ., pct. D., înscrisă în titlul de proprietate nr. 33/363/06.04.1995, nr. topografic 9, . următoarele vecinătăți: N-drum comunal, E-V. N-I., S - P. I M., Vest - M. I., așa cum rezultă din titlul de proprietate nr.33/363/06.04.1995, certificatul de deces după defunctul V. I. și actele de stare civilă ale părților.
Punerea în posesie a acestora a fost realizată în baza planului de parcelare. Conform planului parcelar însușit de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară N., . este delimitată prin punctele_-203 pe schița din anexa a raportului de expertiză efectuat în cauză.
A mai reținut of că pârâtul Horghian V. deține suprafața de 5400 mp, identificată prin punctele G-A-BN-136-203-E-F-H, din raportul de expertiză, și are următoarele vecinătăți N: drum comunal, E: V. I. C., S limita .. Pârâtul H. V. stăpânește suprafața de 5400 mp, teren, conform planului parcelar însușit de OCPI N. și documentațiilor cadastrale avizate de OCPI, iar acesta a alipit suprafața de 5400 mp cu cea de 700 mp, prin actul de alipire autentificat sub nr.545/11.10.2010 de BNP Ș. C..
Raportat la concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, planul parcelar însușit de OCPI N., în baza căruia au fost întocmite documentațiile cadastrale și s-a procedat la înscrierea terenurilor în cartea funciară, prima instanță a reținut că terenurile proprietatea părților nu se suprapun, ci se învecinează.
Așa cum rezultă și din adresa nr._13 emisă de . planurile parcelare în baza căruia a fost emis titlul de proprietate al reclamanților sunt de actualitate și în prezent nu există un alt plan parcelar.
Instanța de fond a reținut că nici nu este obligatoriu ca pârâții să dețină vreun act de proprietate pentru vreo suprafață de teren, fiind suficient ca aceștia să nu posede nici o porțiune din terenul revendicat pentru ca cererea de chemare în judecată să se dovedească a fi neîntemeiată, având în vedere exigențele acțiunii în revendicare.
În acest sens, prima instanță a reținut că raportul de expertiză efectuat în cauză se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în instanță. Astfel, din declarațiile martorilor G. M. și C. E. rezultă cu certitudine că reclamanții dețin teren în punctul D., ., însă nu rezultă că acest teren este ocupat de o persoană străină, respectiv de către pârâți.
Față de cele ce preced, instanța de fond a reținut că cererea în revendicare formulată de către reclamantă este neîntemeiată, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 480 Cod civil, a respins-o ca atare.
Întrucât sunt în culpă procesuală, conform prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, instanța de fond a respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Reclamanta B. D. a declarat recurs împotriva sentinței civile, pe care o consideră netemeinică și nelegală, arătând în motivare că la ultimul termen de judecată, instanța a respins cererea de refacere a raportului de expertiză, deși au fost comunicate un răspuns al Primăriei Gârcina și acte de proprietate de către pârâți. Susține că adresa Primăriei Gârcina este relevantă în soluționarea cauzei, prin aceasta făcându-se referire și la planurile parcelare întocmite la momentul emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamanților, fiind, astfel, infirmate concluziile expertizei topo, potrivit cărora aceste planuri parcelare s-au modificat.
Mai arată că declarațiile martorilor audiați în cauză nu sunt relevante, din acestea nerezultând cu certitudine ocuparea terenului de către pârâți.
În drept, sunt invocate prevederile art. 300-315 Cod procedură civilă.
Hotărârea instanței de fond a fost atacată cu recurs și de către reclamantul V. I., arătând în motivare că ocuparea terenului de către pârâtul H. V. a avut loc în luna mai a anului 2010, când pârâtul B. V. era consilier la Primăria Gârcina, cei doi fiind cumnați.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că suprafața de 1800 m.p. este ocupată de pârâtul H. V. care nu a prezentat actele de proprietate asupra terenului. În urma cercetărilor pe care le-a făcut în tarlaua „D.”, a constatat că, alături de suprafața de 1800 m.p., acest pârât mai ocupă și 2200 m.p. provenind de la bunicul său, V. I..
Mai arată reclamantul că martorii audiați au declarat că pârâtul îi ocupă terenul și că singura posibilitate de a-și recupera terenul este de a se stabili granițele între proprietatea sa și proprietatea pârâților.
Reclamantul a anexat cererii de recurs, în copie, un plan parcelar, raportul de expertiză întocmit de exp. G. G., 4 contracte de vânzare-cumpărare, titlul de proprietate nr._ eliberat în favoarea autorului său – tată - V. I. C., titlul de proprietate nr._ al autorului său – bunic – V. I..
Intimații nu au formulat întâmpinare, dar în concluziile pe fondul recursului, la termenul din data de 08.05.2014, B. V. a arătat că a înstrăinat terenul pe care l-a deținut în aproprierea terenului reclamanților și că a avut loc o modificare a amplasamentelor terenurilor din acea zonă, iar H. V. a arătat că nu mai este proprietar al terenului învecinat cu proprietatea reclamanților și nu are cunoștință că există vreo suprapunere între proprietăți.
La termenul din data de 27.03.2014, la solicitarea instanței, reclamantul V. I. a arătat că motivul pentru care l-a chemat în judecată pe pârâtul B. V. constă în faptul că acesta a determinat schimbarea amplasamentelor proprietăților din zonă, astfel că terenul pârâtului H. V. se suprapune peste terenul său.
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de recurs invocate și cu prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că aceasta este legală și temeinică și o va menține pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.
Acțiunea în revendicare este definită ca acțiunea prin care proprietarul neposesor revendică bunul de la posesorul neproprietar.
Față de această definiție, consacrată de jurisprudență, tribunalul constată că acțiunea în revendicare formulată de reclamanți împotriva pârâtului B. V. nu este fondată, deoarece, conform probelor administrate și susținerilor formulate chiar de reclamantul V. I. în recurs, acest pârât nu ocupă terenul revendicat.
Pretinsa implicare a pârâtului, care la data eliberării titlului de proprietate în favoarea reclamanților avea calitatea de consilier în cadrul Primăriei Gârcina, în modificarea amplasamentelor terenurilor nu este de natură a-i atrage culpa procesuală în acțiunea de față, deoarece în cadrul acțiunii în revendicare, analiza instanței se limitează strict la verificarea dreptului de proprietate al fiecărei părți în litigiu, fără a extinde cercetarea judecătorească cu privire la aspecte ce nu privesc fondul cauzei.
În ceea ce privește pe pârâtul H. V., tribunalul constată că acesta este comoștenitorul defunctului H. V. împreună cu H. E., O.-A. M. C. și B. A.-C.. Prin contractul de donație nr. 2343/30.10.2009, comoștenitoarele mai sus amintite au donat pârâtului cota lor indiviză de 3/4 asupra terenului în suprafață de 5400 m.p., restul cotei de 1/4 aparținând pârâtului. Tot printr-un contract de donație – nr. 2348/30.10.2009 – pârâtul a obținut de la H. E. și suprafața de 700 m.p. Ulterior, prin contractul de donație nr. 546/11.10.2010, pârâtul a donat ambele suprafețe însumând 6100 m.p. numitei O.-A. M. C., menținându-și asupra acestor terenuri dreptul de uzufruct viager.
Raporturile juridice dintre nudul proprietar și uzufructuar sunt reglementate de prevederile art. 517 și următoarele Cod civil, din aceste prevederi rezultând obligația uzufructuarului de a-l înștiința pe nudul proprietar atunci când un terț pretinde un drept de proprietate asupra bunului, pentru a-și proteja dreptul de proprietate, precum și dreptul nudului proprietar de a exercita toate acțiunile care se referă la nuda proprietate, respectiv acțiunea în revendicare, acțiunea în grănițuire, acțiunea de ieșire din indiviziune.
Prin urmare, tribunalul constată că acțiunea în revendicare a reclamanților, acțiune ce reprezintă un act de dispoziție, trebuia îndreptată împotriva nudului proprietar, pentru că doar în contradictoriu cu acesta se putea face compararea titlurilor de proprietate, și nu în contradictoriu cu uzufructuarul.
Însă, față de obținerea de către reclamanți a unei judecăți pe fond în contradictoriu cu pârâtul H. V., tribunalul va face aplicarea art. 316 Cod procedură civilă raportat la art. 296 teza a II-a Cod procedură civilă și va constata că recurenților care au obținut o judecată pe fond în contradictoriu cu acest pârât nu li se poate înrăutăți situația în propria cale de atac în sensul soluționări acțiunii pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
Față de cele reținute, tribunalul constată că recursul nu este fondat și îl va respinge ca atare în temeiul art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții B. D., domiciliată în Piatra N., ., nr. 13, .. F, ., și V. I., domiciliat în Piatra N., ., .. B, ., împotriva sentinței civile nr. 3422 din data de 16.09.2013, pronunțată de Judecătoria Piatra N., în contradictoriu cu intimații - pârâți Bendria V. și H. V. V., domiciliați în comuna Gârcina, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi: 08.05.2014.
Președinte, Judecători, Grefier,
D. S. A.-M. U., C. Ailuțoaei
L. F.
Red. D.S. – 27.05.2014
Tehnored. C.A. – 12.06.2014
2 ex.
Fond: M. C. I.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 328/2014. Tribunalul NEAMŢ | Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 24/2014.... → |
|---|
