Succesiune. Decizia nr. 369/2014. Tribunalul NEAMŢ

Tribunalul NEAMŢ - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 369/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 4520/279/2007

Dosar nr._ - succesiune -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL N.

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din data de 21 mai 2014

DECIZIA CIVILĂ NR.369/RC

Instanța constituită din:

Președinte: C. B. - judecător

D. M. – judecător

V. B. – judecător

D. L. – grefier

La ordine venind pronunțarea asupra recursurilor declarate de recurenții-reclamanți M. V., domiciliată în comuna Girov, . și Zavate V., domiciliat în comuna Girov, . și de către recurentul-pârât M. I., domiciliat în Piatra N., ., județul N. împotriva sentinței civile nr. 3116 din data de 25.05.2012, pronunțată de Judecătoria Piatra N., în contradictoriu cu intimata-reclamantă N. A. D. și intimații-pârâți M. N., V. C., M. I., M. C., A. V. și M. G., având ca obiect succesiune.

Dezbaterile fondului au avut loc în ședința publică din data de 14.05.2014, prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și în care s-a dispus amânarea pronunțării la data de 21.05.2014 când:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursurilor declarate împotriva sentinței civile nr. 3116 din 25.05.2012 a Judecătoriei Piatra N., tribunalul constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3116 din 25.05.2012 pronunțată de Judecătoria Piatra N., a fost admisă cererea de partaj succesoral formulată de reclamanta-pârâtă M. V., în contradictoriu cu pârâții M. N., A. V., V. C., Zavate V., M. I., M. C., precum și cu pârâții-reclamanți M. G. și M. I..

A fost respinsă cererea având ca obiect constatare donație, formulată de reclamanta N. A. D., în contradictoriu cu pârâții M. N., A. V., M. G. și M. I., V. C., Zavate V. M. I. și M. C., ca neîntemeiată.

A fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți M. G. și M. I., având ca obiect raportare înzestrare.

A fost admisă excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de reclamanta-pârâtă M. V. cu privire la moștenitorii M. N., A. V., V. C., Zavate E., M. I., M. C., M. G. și M. I., raportat la succesiunea defunctului M. C..

S-a dispus ieșirea părților din indiviziunea creată în urma decesului numitei M. N. M..

S-a atribuit reclamantei M. V., în deplină proprietate și liniștită posesie, lotul nr. 5 din varianta a II-a a raportului de expertiză întocmit de către domnul expert A. C., compus din următoarele bunuri:

- suprafața de 710 m.p. teren curți construcții, situat în intravilanul satului D., . 8, parcelele 79/1 și 79/2, cu următoarele vecinătăți: N – M. G., E – D.J. R.-Dobreni, S – D. C. și V – M. M., în valoare de 5.880 lei;

- suprafața de 2950 m.p. teren arabil, situat în extravilanul comunei Girov, în punctul „Cioate”, sola 40, . următoarele vecinătăți: N – A. V., E – drum exploatare, S – P. G. și V – drum exploatare, în valoare de 442,5 lei.

S-a constatat că reclamantei M. V. i se cuvin bunuri în valoare de 6681,43, iar valoarea bunurilor ce compun său este de 6022,5 lei.

S-a atribuit pârâtului M. N., în deplină proprietate și liniștită posesie, lotul nr. 1 din varianta a II-a a raportului de expertiză, compus din următoarele bunuri:

- suprafața de 710 m.p. teren arabil, situat în intravilanul satului D., . 8, . următoarele vecinătăți: N – M. I., E – D.J. R.-Dobreni și A. M., S – A. M. și A. V. și V – N. S., în valoare de 5.880 lei;

- suprafața de 6.500 m.p. teren arabil, situat în extravilanul comunei Girov, în punctul „M.”, sola 45, . următoarele vecinătăți: N – V. Ermil, E – drum exploatare, S – M. G. și V – drum exploatare, în valoare de 975 lei.

S-a constatat că pârâtului M. N. i se cuvin bunuri în valoare de 6681,43, iar valoarea bunurilor ce compun lotul său este de 6.855 lei.

S-a atribuit pârâtei A. V., în deplină proprietate și liniștită posesie, lotul nr. 2 din varianta a II-a a raportului de expertiză, compus din următoarele bunuri:

- suprafața de 710 m.p. teren arabil, situat în intravilanul satului D., . 8, . următoarele vecinătăți: N – M. N., E – M. G. și A. M., S – M. G. și V – N. S., în valoare de 5.880 lei;

- suprafața de 2950 m.p. teren arabil, situat în extravilanul comunei Girov, în punctul „Cioate”, sola 40, . următoarele vecinătăți: N – B. V., E – drum exploatare, S – M. C. și V – drum exploatare, în valoare de 442,5 lei.

S-a constatat că pârâtei A. V. i se cuvin bunuri în valoare de 6681,43, iar valoarea bunurilor ce compun lotul său este de 6.322,5 lei.

S-a atribuit pârâtului M. G., în deplină proprietate și liniștită posesie, lotul nr. 3 din varianta a II-a a raportului de expertiză, compus din următoarele bunuri:

- suprafața de 710 m.p. teren arabil, situat în intravilanul satului D., . 8, . următoarele vecinătăți: N – A. V. și A. M., E – D.J. R.-Dobreni, S – M. C. și M. M. și V – N. S., în valoare de 5.880 lei;

suprafața de 6.500 m.p. teren arabil, situat în extravilanul comunei Girov, în punctul „M.”, sola 45, . următoarele vecinătăți: N – M. N., E – drum exploatare, S – M. I. și V – drum exploatare, în valoare de 975 lei.

S-a constatat că pârâtului M. G. i se cuvin bunuri în valoare de 6681,43, iar valoarea bunurilor ce compun lotul său este de 6.855 lei.

S-a atribuit pârâtului M. I., în deplină proprietate și liniștită posesie, lotul nr. 4 din varianta a II-a a raportului de expertiză, compus din următoarele bunuri:

- suprafața de 710 m.p. teren arabil, situat în intravilanul satului D., . 8, . următoarele vecinătăți: N – P. C., E – D.J. R.-Dobreni, S – M. N. și V – N. S., în valoare de 5.880 lei;

- suprafața de 6.500 m.p. teren arabil, situat în extravilanul comunei Girov, în punctul „M.”, sola 45, . următoarele vecinătăți: N – M. G., E – drum exploatare, S – T. G. și V – drum exploatare, în valoare de 975 lei.

S-a constatat că pârâtului M. I. i se cuvin bunuri în valoare de 6681,43, iar valoarea bunurilor ce compun lotul său este de 6.855 lei.

S-a atribuit în indiviziune pârâților M. I. și M. C., în deplină proprietate și liniștită posesie, lotul nr. 6 din varianta a II-a a raportului de expertiză, compus din următoarele bunuri:

- suprafața de 710 m.p. teren arabil, situat în intravilanul satului D., . 8, . următoarele vecinătăți: N – M. G., E – M. C., S – D. C. și V – N. S., în valoare de 5.880 lei;

- suprafața de 5200 m.p. teren arabil, situat în extravilanul comunei Girov, în punctul „Cioate”, sola 40, . următoarele vecinătăți: N – T. G., E – drum exploatare, S – Racaru G. și V – drum exploatare, în valoare de 780 lei.

Constată că pârâților M. I. și M. C. li se cuvin bunuri în valoare de 6681,43, iar valoarea bunurilor ce compun lotul lor este de 6.660 lei.

S-a atribuit în indiviziune pârâților V. C. și Zavate V., în deplină proprietate și liniștită posesie, lotul nr. 7 din varianta a II-a a raportului de expertiză, compus din următoarele bunuri:

- suprafața de 800 m.p. teren arabil, situat în intravilanul satului D., ., învecinat cu: N- Racaru D. S., E- T. N., S- Racaru S. G. și V- D.J. R.-Dobreni, în valoare de 6720 lei;

- suprafața de 1200 m.p. teren arabil, situat în extravilanul comunei Girov, în punctul „N.”, sola 43, . următoarele vecinătăți: N – M. C., E – drum exploatare, S – V. I. și V – limită intravilan, în valoare de 180 lei.

S-a constată că pârâților V. C. și Zavate V. li se cuvin bunuri în valoare de 6681,43, iar valoarea bunurilor ce compun lotul lor este de 6.900 lei.

S-a atribuit reclamantei M. V., în deplină proprietate și liniștită posesie, în calitate de unică moștenitoare a defunctului său soț, M. C., întreaga masă succesorală rămasă în urma acestuia, compusă din următoarele bunuri:

- o casă de locuit, situată în satul D., ., în suprafață utilă de 52,72 m.p. și în valoare de 16.181,5 lei;

- un grajd în suprafață utilă de 33,12 m.p. și în valoare de 546 lei;

- un beci cu zidărie din piatră edificat sub casa de locuit, în suprafață utilă de 3,12 m.p. și în valoare de 592 lei;

- cota de ½ din 2 anexe la casa de locuit, în suprafață utilă de 32,56 m.p. și în valoare de 7544 lei (valoarea cotei de ½ fiind de 3772 lei);

- cota de ½ din o fântână în valoare de 1515 lei (valoarea cotei de ½ fiind de 757,5 lei);

S-a luat act de renunțarea reclamantei la cererea de partajare a suprafeței de 1300 m.p. teren, ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/15.10.1993 la notariatul de Stat Județean N..

Au fost obligați pârâții M. N. și M. G. să plătească, fiecare, suma de 173,57 lei, cu titlu de sultă pârâtei A. V..

A fost obligat pârâtul M. I. să plătească, cu titlu de sultă: suma de 21,43 lei – pârâților M. I. și M. C.; suma de 10,78 lei - pârâtei A. V. și suma de 141,36 lei – reclamantei M. V..

Au fost obligați, în solidar, pârâții V. C. și Zavate V. să plătească suma de 218,57 lei, cu titlu de sultă reclamantei M. V..

S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. la data de 31.07.2007, sub nr._, reclamantele M. V. și N. A.-D. au chemat în judecată pe pârâții M. N., V. C., Zavate E., M. I., M. C., A. V., M. G. și M. I., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase de pe urma defunctului său soț, M. C., precum și cu privire la bunurile rămase de pe urma defunctei sale soacre, M. N. M., precum și să se constate intervenită donația încheiată între reclamanta N. A.-D. și M. N., M. I., A. V. și M. I., pentru suprafețele de 1200 m.p. teren situat în punctul „N.” și 2838 m.p. teren arabil, situat în satul D., ., conform actului sub semnătură privată încheiat la data de 07.02.2002 în fața primarului comunei Girov, cu obligarea pârâților la platacheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, s-au învederat următoarele:

Reclamanta N. A.-D. a menționat că ea nu este moștenitoare a celor doi defuncți a căror avere se solicită a fi partajată, având calitate procesuală activă doar în ceea ce privește solicitarea referitoare la donație.

Reclamanta M. V. a menționat că ea este soția supraviețuitoare a defunctului M. C., care a decedat la data de 09.08.2006 și împreună cu care nu a avut copii.

În ceea ce o privește pe defuncta M. N. M., care a fost mama soțului său, M. C., a menționat că aceasta a avut 7 copii, dintre care 4 au rămas în viață, iar 3 au decedat, după cum urmează: M. C., a cărui moștenitoare este ea, în calitate de soție supraviețuitoare, V. E., care a decedat și care are ca moștenitori pe V. C. și pe Zavate E., în calitate de fii, M. N. M., care a decedat, în locul acesteia venind la moștenire M. I., în calitate de soț supraviețuitor și M. C., în calitate de fiu, precum și M. N., A. V., M. G. și M. I..

A mai arătat reclamanta că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M. C. se compune dintr-o casă de locuit, situată în comuna Girov, ., compusă din două camere, bucătărie, cămară, hol, două bucătării de vară lipite de casă, un grajd aflat în stare avansată de degradare, compus din două încăperi, construit din pământ și lut, neacoperit, un beci zidit din piatră, situat sub casa de locuit, o fântână construită din tuburi de ciment, acoperită cu tablă, precum și suprafața de 1300 m.p. teren situat în satul D., ., în punctul „N.”, cu vecinătățile: H. G. și pârâul Cracău, dobândită prin contractul de vânzare cumpărare nr._/15.10.1993.

Moștenitoare a defunctului M. C. a rămas doar ea, cu o cotă de 1/1, având în vedere că ceilalți colaterali privilegiați nu au acceptat moștenirea în termenul legal de 6 luni, doar ea acceptând succesiunea, în mod tacit.

În ceea ce privește averea succesorală rămasă în urma defunctului său soț, a mai arătat reclamanta că imobilul casă de locuit a fost bun propriu al soțului său, fiind inițial compus din 2 camere, bucătărie, camară și hol intrare, iar după căsătoria lor, care a avut loc în anul 1989, ea a vândut două case de locuit situate - una în .. N. și una în satul M. C., ., iar banii au fost folosiți la construirea celor două încăperi lipite de casa veche, la renovarea integrală a casei și la întreținerea stupinei și a celor 30 de familii de albine.

Cu privire la masa succesorală rămasă de pe urma defunctei M. N. M., a precizat reclamanta că se compune din suprafața de 3 ha și 1962 m.p. teren, înscris în titlul de proprietate nr._, situat în satul D., ., precum și dintr-o stupină și 8 stupi fără albine.

A mai arătat că a acceptat tacit moștenirea rămasă de pe urma defunctei sale soacre, stăpânind suprafața de 5000 m.p. teren, pe care este situată casa sa de locuit și grădina și a învederat că terenurile înscrise în titlul de proprietate nr._ eliberat numitei M. N. M. au fost deja împărțite între frații defunctului său soț, acestuia din urmă revenindu-i suprafața de 5000 m.p. din terenul intravilan curți construcții, pe care este amplasată casa de locuit și teren intravilan arabil în grădina casei de locuit.

Aceste imobile au fost înscrise în rolul agricol al defunctului M. C., ea, împreună cu soțul său achitând impozitele aferente pentru acestea.

Totodată, a precizat că frații defunctului său soț, respectiv M. N., M. I., A. V. și M. I. au donat fiecare nepoatei sale, reclamanta N. A.-D. câte 710 m.p. teren situat în satul D., ., suprafața totală primită de nepoata sa fiind de 4038 m.p., care a fost trecută în rolul său agricol, motiv pentru care nu solicită includerea acesteia la masa de partajat, neputând, însă, preciza, din care parcelă s-a donat, acest lucru urmând a fi stabilit de către un expert topografic.

Ca modalitate de partajare, reclamanta a arătat că solicită ca în lotul său să fie inclusă casa de locuit și terenul curți construcții, în suprafață de 1400 m.p.

În drept au fost invocate dispozițiile art.728 C. civil, precum și art. 274 Cod procedură civilă.

Acțiunea a fost legal timbrată.

În susținerea acțiunii, reclamantele au solicitat administrarea probei cu înscrisuri și au depus dosar, în cadrul acestei din urmă probe, în copie, cererea nr. 7348/28.09.2006 formulată de reclamanta M. V. și înregistrată la Primăria comunei Girov, o . adeverințe eliberate de Primăria comunei Girov, arbore genealogic, o schiță a casei de locuit, autorizațiile de executare lucrări nr. 1387/29.06.1973 și nr. 2393/23.09.1979 eliberate de Consiliul Popular al comunei Girov, un înscris sub semnătură privată încheiat la data de 07.02.2002, prin care pârâții M. N. N., M. N. I., A. N.V. și M. I. I. au arătat că înțeleg să doneze împreună suprafața totală de 4038 m.p. teren situat în satul D., ., reclamantei N. A.-D., titlul de proprietate nr. 32/591/10.04.1995 emis de Comisia județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în favoarea moștenitorilor defunctei M. N. M., precum și o . certificate de stare civilă (f.10-29 ds.). De asemenea, la termenul de judecată din data de 25.10.2007 au solicitat administrarea probei testimoniale, a celei cu interogatoriul pârâților, precum și cu efectuarea a două expertize în specialitățile topografie și construcții.

Pârâtul M. N. G. a formulat întâmpinare (f.32,33 ds.), prin care a arătat că nu este de acord cu acțiunea formulată.

A menționat că reclamanta M. V. nu are dreptul decât la ceea ce a realizat împreună cu defunctul său soț, M. C., nu și la bunurile personale ale acestuia și de asemenea, nu are nici un drept asupra masei succesorale rămase în urma defunctei M. N. M..

De asemenea, a arătat că banii obținuți din vânzarea celor două case pe care le-a vândut și care i-au rămas moștenire de la cei doi soți pe care i-a mai avut, anterior căsătoriei cu M. C., au fost învestiți în construcția casei fiicei sale, că nu a renovat casa ce a aparținut defunctului M. C., ci a efectuat doar lucrări de întreținere curentă și de asemenea nu a întreținut stupina și cei 30 de stupi, acest lucru fiind făcut de defunctul său soț.

A mai învederat pârâtul că ei, frații defunctului M. C., au convenit să o lase pe reclamantă să locuiască până la deces în casa ce i-a aparținut fratelui lor, cu condiția să nu o înstrăineze, neavând intenția de a renunța la moștenirea defunctului.

În susținere a depus la dosar o . înscrisuri (f.34-43 ds.).

Prezenți în instanță la termenul de judecată din data de 25.10.2007, pârâții M. G., M. I., M. N. și A. V. au arătat că nu sunt de acord cu pretențiile reclamantei N. A.-D. privitoare la donația încheiată la data de 07.02.2002.

Astfel, pârâții A. V. și M. N. au menționat că nu au semnat ei respectivul înscris, în timp ce pârâtul M. I. a menționat că-și recunoaște semnătura, însă nu mai este de acord să doneze suprafața de teren menționată în act, întrucât nu a fost respectată obligația stipulată în acesta, respectiv aceea de a-l întreține pe fratele său, M. C..

La termenul de judecată din data de 15.11.2007, pârâții M. G. și M. I., prin apărător calificat, au formulat întâmpinare (f.80,81 ds.), prin care au învederat următoarele:

Susținerile reclamantei M. V., în sensul că ei nu ar fi acceptat nici expres și nici tacit succesiunea fratelui lor, M. C. și astfel, ea ar fi singura moștenitoare a acestuia, sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse.

Astfel, fiind în bune relații cu reclamanta, după decesul fratelui lor au înțeles să nu-i deranjeze gospodăria, exprimându-și în acest fel respectul față de ea.

Au discutat, însă, cu aceasta și i-au spus că o lasă în toată gospodăria, până la partajarea averii rămase în urma decesului mamei lor, M. M., având în vedere că în masa succesorală a defunctului lor frate urma să se includă și cota succesorală ce i se cuvenea acestuia de pe urma mamei.

I-au pus, însă, în vedere reclamantei să nu înstrăineze bunurile rămase de pe urma defunctului lor frate, să conserve aceste bunuri și dacă are nevoie, să apeleze la ajutorul lor.

Au mai arătat, însă, că după decesul fratelui lor, având obligația morală, dar și reprezentarea că de pe urma acestuia le-au rămas o . bunuri, au organizat și suportat financiar, toți pârâții, pomenirile ulterioare, de 40 de zile, 6 luni și 1 an.

Așa fiind, au arătat pârâții că ei și-au exprimat în mod tacit voința de a accepta moștenirea fratelui lor și sunt indignați că gestul lor de omenie a fost interpretat ca o renunțare la succesiune.

În legătură cu masa succesorală rămasă în urma defunctului M. C., au menționat pârâții că aceasta cuprinde: bunurile sale proprii, dobândite cu prima soție, respectiv casa de locuit compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, hol, construită din cărămidă și acoperită cu tablă, un grajd cu două încăperi, un beci cu zidărie din piatră, sub casa de locuit și o stupină cu 30 de familii de albine; bunurile dobândite împreună cu reclamanta, respectiv două anexe la casa de locuit, respectiv o magazie și o bucătărie de vară, o fântână în fața casei și suprafața de 1300 m.p. teren situat în satul D., ., în punctul „N.”, dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare nr._/15.10.1993; bunurile care i se cuvin din moștenirea mamei lor, M. N. M., ca face obiectul prezentei cauze.

În ceea ce privește partajarea averii rămase de pe urma defunctei M. N. M., au învederat pârâții că sunt de acord cu masa succesorală descrisă în acțiune, cu următoarele precizări: terenul primit ca zestre de defuncta lor soră, V. E., în suprafață de 800 m.p. și care a fost vândut de aceasta în baza contractului autentificat sub nr._/18.10.1994, urmează a fi raportat la masa succesorală și atribuit în lotul succesorilor acesteia; totodată, urmează a fi inclusă la masa de partaj și suprafața de 4038 m.p. teren, (compusă din suprafața de 2838 m.p. teren arabil, intravilan, având nr. topografic 8/79/2 și suprafața de 1200 m.p. teren arabil extravilan, având nr. topografic 43/339/6), înscrisă în titlul de proprietate nr. 32/591/10.04.1995, pe care reclamanta N. A.-D. pretinde că a primit-o de la o parte din pârâți, drept donație, întrucât donația în cauză nu îmbracă forma solemnă, pentru a fi valabil încheiată, iar în fața instanței, pârâții așa zis donatori au retractat actul gratuit încheiat cu nesocotirea legii.

Ca atare, au solicitat pârâții respingerea capătului de cerere privind constatarea donației mai sus menționate.

În susținere, pârâții au solicitat administrarea probei cu declarații de martori și cu înscrisuri și au depus la dosar, în acest sens, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/18.10.1994 la Notariatul de Stat Județean N. (f.83 ds.).

La termenul de judecată din data de 15.11.2007 reclamantele au arătat că din greșeală au indicat numele unuia dintre pârâți ca fiind M. C., acesta numindu-se în realitate M. C..

Acesta din urmă, prezent în instanță la respectivul termen, a arătat că lasă soluționarea cauzei la aprecierea instanței.

La același termen de judecată, actul procedural depus de către pârâți a fost calificat ca fiind întâmpinare și cerere reconvențională, care a fost ulterior timbrată legal.

Pârâții M. G. și M. I. au formulat, la termenul de judecată din data de 21.02.2009, o completare la întâmpinare(f.120 ds.), prin care au menționat că toate cheltuielile efectuate de către reclamanta M. V. cu înmormântarea defunctului său soț, precum și cu pomenirile ulterioare au fost suportate din activul succesiunii acestuia.

Astfel, pentru a procura mijloacele materiale necesare, reclamanta a vândut un cal, o armă de vânătoare și o centrifugă de la stupină, a încasat pensia de veteran de război și pensia pentru limită de vârstă, precum și ajutorul de înmormântare, sumele obținute în acest mod depășind cu mult cheltuielile de înmormântare.

În ceea ce privește pomenirile ulterioare, acestea au fost suportate de către pârâți, din veniturile lor, proprii.

La termenul de judecată din data de 03.09.2010 reclamantele au depus la dosar o modificare a acțiunii (f.289 ds.), prin care au arătat că solicită perfectarea vânzării intervenite între reclamanta N. A.-D. și pârâții M. N., M. I., A. V. și M. I. pentru suprafața totală de 4038 m.p. teren, conform actului sub semnătură privată încheiat la data de 07.02.2002, întrucât a plătit fiecăruia dintre pârâții menționați în act suma de 7.000.000 de lei vechi.

Au precizat reclamantele că din eroare au solicitat inițial să se constate intervenită donația pentru respectiva suprafață de teren, în realitate fiind vorba despre o vânzare-cumpărare.

La termenul de judecată ulterior formulării acestei modificări, pârâții M. G. și M. I. au arătat că se opun modificării acțiunii.

Referitor la opoziția pârâților, reclamantele au menționat, la termenul de judecată din data de 12.11.2010 (f.10 ds.vol.II) că modificarea acțiunii din perfectare a donației în perfectare a vânzării nu s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 132 C.proc.civ., întrucât conform art. 132 al. 2 pct.2, cererea nu se socotește modificată când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii.

Pentru termenul de judecată din data de 14.01.2011, reclamantele au menționat că pârâta Zavate E. a decedat, și au solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât a moștenitorului acesteia, Zavate V., în calitate de fiu.

În susținere au depus la dosar certificatul de deces la pârâtei Zavate E. (f.22 ds.vol.II) și certificatul de naștere al moștenitorului Zavate V. (f.19 ds.vol.II).

În temeiul art.167 alin.1 C.proc.civ., instanța a încuviințat părților probele solicitate, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile în dezlegarea pricinii.

În cauză au fost audiați, sub prestare de jurământ, martorii S. V., V. N. și P. G., propuși de către reclamante, precum și martorii V. V. și V. Ermil, propuși de către pârâți, ale căror declarații au fost consemnate în procesele verbale atașate la dosarul cauzei (f.144-147 ds.vol.I și 26, 27 ds.vol.II) și s-a efectuat câte o expertiză în specialitățile construcții și topografie, rapoartele întocmite, la fel ca și completările la aceasta fiind, de asemenea, atașate la dosar (f.92-96 și 140 ds. pentru expertiza în construcții și f.102-106, 197 și 261-261 pentru expertiza topografică).

Prin încheierea pronunțată la termenul de judecată din data de 14.01.2010, în baza art.673⁵ Cod procedură civilă, instanța a stabilit compunerea masei succesorale rămase în urma celor doi defuncți, moștenitorii fiecăruia dintre aceștia și cota parte ce revine fiecărui succesor.

S-a reținut, astfel, că la data de 19.07.1966 a intervenit decesul numitei M. N. M., care a avut ultimul domiciliu în ., așa încât, în considerarea disp. art. 651 Cod civil, care prevăd că data deschiderii succesiunii coincide cu momentul morții celui care lasă moștenirea, instanța a constatat deschisă succesiunea defunctei M. N. M..

Ulterior, prin încheierea din data de 15.04.2011(f.93 ds.vol.II) a fost îndreptată eroarea materială cu privire la data decesului numitei M. N. M., menționându-se data corectă a decesului, respectiv 18.09.1966.

S-a reținut că au calitate de moștenitori legali ai defunctei, conform art. 669, 664-668 C.civ., următorii: M. N., A. V., M. G. și M. I., descendenți de gradul 1, cu o cotă de 1/7 din masa succesorală; M. C., decedat la data de 10.08.2006, descendent de gradul 1, cu o cotă de 1/7 din masa succesorală, ce se cuvine prin retransmitere moștenitorilor săi legali, respectiv reclamantei M. V.; V. E., decedată la data de 07.12.2000, descendent de gradul 1, cu o cotă de 1/7 din masa succesorală, ce se cuvine în indiviziune, prin retransmitere moștenitorilor săi legali, pârâții V. C. (fiu) și Zavate V. (nepot de fiică postdecedată); M. N. M., decedată la data de 22.11.1994, descendent de gradul 1, cu o cotă de 1/7 din masa succesorală, ce se cuvine în indiviziune, prin retransmitere, moștenitorilor săi legali, pârâții M. I. (soț supraviețuitor)și M. C. (fiu).

S-a constatat, de asemenea, prin încheiere, că masa succesorală rămasă în urma defunctei M. N. M. se compune din toate terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 32/591/10.04.1995, în suprafață totală de 36.000 m.p. (f.29 ds.), din suprafața de 800 m.p. teren situat în intravilanul satului D., ., ce a făcut obiectul material al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/18.10.1994 la Notariatul de Stat Județean N. (f.83 ds.), precum și o stupină și 8 stupi fără albine.

În ceea ce privește susținerea reclamantelor în sensul că o parte din această suprafață de teren înscrisă în titlu, respectiv suprafața de 4038 m.p. teren nu trebuie inclusă la masa de partaj, întrucât a fost donată de către pârâții M. N. N., M. N. I., A. V. și M. I., reclamantei N. A.-D., conform actului sub semnătură privată încheiat la data de 07.02.2002 (f.25 ds.), instanța a apreciat că aceste susțineri nu pot fi primite, având în vedere că donația nu a fost făcută în forma autentică cerută de art. 813 C.civ., iar acest viciu nu s-a acoperit prin confirmarea donației, conform art. 1167 C.civ.

Mai mult, reclamantele au precizat ulterior, respectiv la termenul de judecată din data de 03.09.2010, că de fapt nu a fost vorba despre o donație, ci despre o vânzare (care, de asemenea, trebuia făcută prin act autentic, având în vedere că este vorba despre terenuri).

De altfel, pentru a putea dona sau vinde un bun care făcea parte din averea defunctei M. N. M., ar fi trebuit ca, mai întâi să se fi constatat calitatea de succesori ai acesteia a presupușilor donatori sau vânzători și cota parte ce le revenea acestora din bunuri.

Referitor, însă, modificarea capătului de cerere având ca obiect material terenurile care ar fi fost primite de către reclamanta N. A.-D., dintr-o acțiune în perfectarea donației într-o acțiune în perfectarea vânzării, modificare solicitată de către reclamante prin cererea depusă la termenul de judecată din data de 03.09.2010 (f.289 ds.), instanța a constatat că a operat decăderea reclamantelor din dreptul de a-și mai modifica acțiunea, întrucât pârâții s-au opus la modificarea acțiunii făcută cu încălcarea dispozițiilor art. 132 C.proc.civ., și că reținând că nu poate fi vorba în speță despre o înlocuire a cererii în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului, pentru a fi incidente disp. art. 132 al. 2 pct.4 Cod procedură civilă.

Cu privire, însă, la solicitarea pârâților de raportare a înzestrării defunctei lor surori, V. E., cu suprafața de 800 m.p. teren situat în intravilanul satului D., ., ce a făcut obiectul material al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/18.10.1994 la Notariatul de Stat Județean N. (f.83 ds.), instanța a apreciat că este întemeiată, pentru considerentele expuse în respectiva încheiere interlocutorie, constatând, astfel, că din masa de partaj face parte și suprafața de 800 m.p. teren arabil, situată în intravilanul satului D., ., învecinat cu: N- Racaru D. S., E- T. N., S- Racaru S. G. și V- D.J. R.-Dobreni, în valoare de 6720 lei și care a fost identificată de către expert în schița anexă la completarea raportului de expertiză (f.261,262 ds.) între punctele A-B-C-D-A.

Totodată, a reținut instanța că la data de 10.08.2006 a intervenit decesul numitului M. C., cu ultimul domiciliu în ., motiv pentru care a constatat deschisă și succesiunea acestuia.

S-a constatat că vocație succesorală concretă și calitatea de moștenitor legal al defunctului o are, conform art. 669, 664-668 C.civ. și art. 1 din Legea nr. 319/1944, doar soția supraviețuitoare, respectiv reclamanta M. V., cu o cotă de 1/1 din masa succesorală rămasă în urma defunctului, pentru motivele expuse pe larg în încheierea sus-menționată.

Instanța a mai constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului M. C. se compune din următoarele bunuri: bunurile proprii ale defunctului M. C., respectiv o casă de locuit, situată în satul D., ., în suprafață utilă de 52,72 m.p. și în valoare de 16.181,5 lei; un grajd în suprafață utilă de 33,12 m.p. și în valoare de 546 lei; un beci cu zidărie din piatră edificat sub casa de locuit, în suprafață utilă de 3,12 m.p. și în valoare de 592 lei; o stupină cu 30 de familii de albine, precum și cota de ½ din bunurile dobândite împreună cu reclamanta, în timpul căsătoriei, respectiv: 2 anexe la casa de locuit, în suprafață utilă de 32,56 m.p. și în valoare de 7544 lei (valoarea cotei de ½ fiind de 3772 lei), o fântână în valoare de 1515 lei (valoarea cotei de ½ fiind de 757,5 lei), cealaltă cotă, de ½ reprezentând bunurile proprii ale reclamantei și nefăcând parte din masa de partaj, precum și cota de 1/7 din masa succesorală a defunctei M. M..

În ceea ce privește suprafața de 1300 m.p. teren a cărei partajare a fost solicitată de către reclamanta M. N. M. și în legătură cu care s-a menționat că ar fi fost dobândită în timpul căsătoriei cu defunctul M. C., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/15.10.1993, instanța nu a reținut-o la masa de partajat, având în vedere că nu s-a depus titlul de proprietate pentru această suprafață de teren.

Ulterior pronunțării încheierii interlocutorii de la data de 14.01.2011, reclamanta M. V. a depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/15.10.1993 (f.57 ds.vol.II), însă la termenul de judecată din data de 13.05.2011 aceasta a arătat că înțelege să renunțe la cererea de partajare a acestei suprafețe de teren, declarația de renunțare a reclamantei fiind consemnată în procesul verbal atașat la fila 101 ds.vol.II.

La termenul de judecată din data de 15.04.2011, pârâtul-reclamant M. I. a precizat (f.88 ds.) că în fapt a existat doar o stupină și nu două, cum s-a reținut în încheierea din data de 14.01.2011, dar că aceasta este bunul său propriu și ca atare a solicitat scoaterea din masa de partaj a celor doi defuncți a stupinei respective, iar la termenul de judecată din data de 13.05.2011 aceeași cerere, de excludere a stupinei, de astă dată doar de la masa de partaj a defunctei M. N. M. a fost formulată și de către reclamanta M. V. (f.102 ds.vol.II), solicitând ca stupina să fie reținută doar la masa de partaj a defunctului său soț (respectiv cota de ½ dintr-o stupină). La acest termen de judecată, atât reclamanta, cât și pârâții au menționat că valoarea stupinei este de 3000 de lei.

Potrivit dispozițiilor art.673⁷ Cod procedură civilă teza ultimă, instanța poate pronunța o nouă încheiere, prin care, „cu consimțământul tuturor coproprietarilor, să scoată un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărțit”.

Instanța a constatat că există consimțământul tuturor coproprietarilor pentru scoaterea stupinei din masa succesorală a defunctei M. N. M., precum și pentru excluderea cotei de ½ din stupina reținută la masa succesorală a defunctului M. C. (având în vedere că reclamanta M. V. a solicitat includerea la masa de partaj a defunctului său soț doar a cotei de ½ dintr-o stupină, în valoare de 3000 de lei, iar pârâții au solicitat excluderea în totalitate a stupinei, în valoare de 3000 de lei, deci atât din masa de partaj a defunctei M. N. M., cât și din masa succesorală a defunctului M. C.).

Față de situația de fapt menționată și de dispozițiile de drept invocate mai sus, prin încheierea din data de 04.11.2011, în baza art.673⁷ C.proc.civ., instanța a dispus scoaterea de la masa succesorală a defunctei M. N. M. a unei stupine cu 8 stupi fără albine (menționată la punctul 3), precum și a cotei de ½ dintr-o stupină - de la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M. C., reținând, astfel, că în ultima masă succesorală, alături de bunurile menționate în încheierea din data de 14.01.2011, a rămas cota de ½ dintr-o stupină, cotă în valoare de 1500 de lei.

În cauză a fost efectuată o expertiză pentru formarea loturilor de către expertul în specialitatea topografie, A. C., al cărei raport a fost depus la dosarul cauzei ( filele 135-146 ds.vol.II).

La ultimul termen de judecată toate părțile și-au exprimat opțiunea în ce privește formarea loturilor, toate solicitând atribuirea bunurilor conform variantei a II-a din raport, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

Având stabiliți moștenitorii, cotele acestora și masa de împărțit și cum, potrivit art. 728 alin.1 Cod civil, „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede putând cere oricând împărțeala succesiunii, chiar atunci când ar exista convenții sau prohibiții contrare.”, instanța va dispune ieșirea din indiviziune a părților conform variantei a II-a de lotizare, admițând, în consecință, cererea de partaj formulată de către reclamanta M. V., precum și cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți M. G. și M. I..

La atribuirea loturilor au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 673⁹Cod procedură civilă, în principal voința părților litigante, având în vedere că această variantă de lotizare a fost solicitată, așa cum s-a arătat, de către toate părțile din proces.

Astfel, făcând aplicarea disp.art.736 Cod civil, instanța a efectuat partajul în natură, iar inegalitatea valorică a loturilor a fost compensată prin plata unei sulte, conform art. 673⁵ al. 2, teza finală Cod procedură civilă.

Totodată, având în vedere cererile părților de la ultimul termen de judecată, instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recurs reclamanta M. V. și pârâtul Zavate V., precum și pârâtul M. I..

1. Prin recursul declarat, reclamanta M. V. și pârâtul Zavate V. au solicitat modificarea sentinței instanței de fond, în considerarea următoarelor critici de nelegalitate și netemeinice ale sentinței recurate:

În fapt, toți recurenții sunt nemulțumiți de faptul că moștenirea defunctei M. M. a fost împărțită fără consultarea acestora, într-un mod incorect cu realitatea de la fata locului, cu rolul avut de diverși succesori de-a lungul timpului în folosirea și tranzacționarea bunurilor și de durata foarte mare acestui proces.

În primul rând, contestă susținerea expertului tehnic A. C. din raportul de expertiza din 19.01.2008, potrivit căreia ar fi invitat părțile în satul D., fie în data de 18.01.2008, fie anterior, cu chemare pentru 18.01.2008 când s-a deplasat în satul D. în vederea efectuării expertizei. Contestă, de asemenea, faptul că s-ar fi prezentat cineva din partea reclamanților din dosarul nr._, și informează instanța că nici pârâtul V. C. sau vreun reprezentant al său nu a fost de față. Semnalează lipsa din raportul de expertiză, printre pârâți, a lui Zavate E., parte în dosar.

Recurentul – pârât Zavate V. arată că, deși se cuvenea ca, la primul termen de judecată după depunerea raportului de expertiza respectiv, să prezinte obiecțiuni, în mod real nici mama sa și nici el nu cunoșteau când urma să fie termenul de judecată din acea perioadă, la care presupune că s-a prezentat raportul de expertiză. Mai mult, el a aflat despre existente dosarului după decesul mamei sale, în urma unei citații, își amintește că s-a prezentat la tribunal, s-a așezat în bancă în sala de judecată dornic să informeze instanța asupra celor știute de acesta, însă nu i s-a oferit cuvântul, iar când a solicitat să vorbească, instanța i-a cerut să-și aștepte rândul, care nu a mai venit.

Critică recurenții cu vehemență greșeala făcută de instanță, care a inclus terenul de 800 mp primit ca zestre de către defuncta lor antecesoare, V. E., deși nu s-a probat că zestrea era venită de la părinții ei, ci în fapt, era venită de la bunicul de pe tată. În actul de vânzare-cumpărare se menționează că terenul a fost dobândit prin moștenire de la părinții decedați de peste 30 ani, ori mama sa, respectiv străbunica și bunica lor, M. M. decedase în 1966 și nici moștenirea nu se dezbătuse, încât să poată fi considerată proprietara terenului rămas de la M. M.. Mai mult, acest teren nu a fost găsit de expert și nici nu apare în titlul de proprietate al defunctei M. M.. Instanța nu trebuie sa aplice dublu standard la constatarea calității de succesori capabili de a vinde bunuri din moștenirea fiecăruia ori chiar de a dona, ci să-și mențină aprecierea din sentința civilă nr.3116/25.05.2012 fila 8 primul paragraf: ,,De altfel, pentru a putea dona sau vinde un bun care făcea parte din averea defunctei M. N. M., ar fi trebuit ca, mai întâi, să se fi constatat calitatea de succesori ai acesteia".

În consecință, susțin recurenții, masa succesorală, cu terenurile ce sau supus dezbaterii, este reprezentată numai de terenurile din TP 32/591 din 10.04.1995. Însăși parații nu pretind nicăieri că ei dispuneau în 1994, în urma vreunei proceduri, de bunurile defunctei mame încât să le tranzacționeze ori să le doneze. Abia în anul 2000, succesorii, cu excepția Eleonorei V., au realizat un partaj voluntar la Primăria Comunei Girov. În urma acestui partaj, succesorii M. N., M. I., A. V., M. I., în înțelegere cu numita Negura A. D., au procedat la o tranzacție cu teren în suprafață de vreo 40 de ari cu privire la bunurile a căror situație juridică nu era reglementată prin acordul tuturor succesorilor. Aceștia au consimțit la încheierea unui act de vânzare-cumpărare al cărui obiect a fost terenul în suprafața menționata mai sus din ., jud N., act înregistrat la Primăria Comunei Girov. De fapt, actul de vânzare cumpărare a fost mascat sub forma unei donații, având în vedere că succesiunea nu fusese dezbătută, donație recunoscuta în interogatoriul luat pârâtului M. I. la termenul din 24.01.2008 și de M. I. în dos nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Piatra N..

Recurenții sunt nemulțumiți că defuncta lor antecesoare, V. E., a fost privata de folosul ce i se cuvenea, bani grei la acea vreme, câte 1000 de dolari pentru fiecare frate, plătiți de Negura A.. Nu mai pretind partea lor din acel teren, dar pretind o cota parte mult mai mare din cele ramase netranzacționate.

Mai arată recurenții că în raportul de expertiza din 20.03.2012 al expertului A. C., sunt neprecizați nominal de acesta. În fapt, nici nu au fost contactați pentru a emite un punct de vedere și știu că variantele de lotizare urmează dorințele doar a unora dintre pârâți și nu a tuturor, așa cum lăsa să se înțeleagă formula "propusă de pârâți". Arată că nu doresc să intre peste terenul pe care l-a cumpărat Negura A., pentru că nepoata și-a făcut socotelile și nu doresc să i le strice.

Solicită recurenții, reclamanta M. V. și pârâtul Zavate V., realizarea unei noi expertize cu aplicarea riguroasă a standardelor profesionale în fiecare etapă, excluderea de la masa succesorală a terenului ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare 1972/1994 de la fila 83 și de asemenea, partajul succesoral al recurentului Zavate V. alături de V. C-tin la moștenirea Eleonorei V..

2. Prin recursul declarat, pârâtul M. I., a solicitat excluderea din masa de partaj a stupinei compusă din 30 de familii de albine.

În motivare recursului, acesta arată că hotărârea primei instanțe, sub acest aspect este netemeinică și nelegală, pentru următoarele considerente:

La termenul de judecata din 15.04.2011, acesta a arătat că stupina în cauză este bunul său propriu și a solicitat scoaterea acesteia de la masa de partaj.

În dovedire, a depus înscrisuri, cu care a probat că materialele folosite la construcția stupinei au fost dobândite de acesta, precum și de fratele său, pârâtul M. G. și a solicitat audierea unui martor.

Prima instanță a nesocotit aceste probe și a reținut la masa de partaj a defunctului frate, 1/2 din stupină.

Arată că este adevărat că în concluziile la încheierea de admitere în principiu, din eroare, a stipulat că stupina face parte din masa de partaj a fratelui lor, însă asupra acestei confuzii a revenit ulterior, susținând și probând că bunul este proprietatea sa.

De altfel, reclamanta, în acțiunea principala, a susținut că stupina face parte din masa succesorală a defuncților lor părinți, întrucât stupii fuseseră depozitați de către recurent în curtea acestora, în condițiile în care acesta locuiește în P. N. și nu are condiții de depozitare. În niciun caz reclamanta nu a susținut prin acțiune că stupina a fost construita de ea împreuna cu defunctul lor frate, pentru a fi reținută la masa de partaj 1/2 din aceasta.

Precizează recurentul că, uneori, fratele să, M. C., l-a ajutat la transportul și paza vagonului de stupi, atunci când îl deplasa în locații melifere, însă această împrejurare nu poate conduce la concluzia că era proprietarul stupinei.

În cauză a formulat întâmpinare intimata Negura A. D., fața de recursurile declarate în cauză, susținând următoarele:

Știa că expertul tehnic nu a procedat corect când a fost necesar să discute cu părțile asupra împărțirii terenurilor, solicitând pozițiile numai ale unora și sărindu-i pe alții, dar nu am știut exact cu cine nu a vorbit.Consideră că, în general, reclamanții au o poziție echilibrată atunci când recunosc că terenul cumpărat de acesta de la frații M. este normal să fie scos din masa succesorală, dar consideră că instanța trebuie sa cântărească atent argumentele lor cu privire la o reîmpărțire a terenurilor ramase moștenire deoarece rudele sale, fiind în vârstă, acum o nouă discuție asupra a ce și cui revine, ar fi foarte supărătoare.

Consideră intimata că dezicerea de actul de donare (de fapt de cumpărare-vânzare), nu le face cinste pârâților, aceștia dorind să profite de pe urma banilor săi, dar cu terenul în proprietatea lor. Crede că nici în celelalte privințe nu pot fi demni de încredere pârâții, astfel că solicită instanței să le ceara probe noi, dacă au, deoarece pe cele vechi, prima instanța le-a cântărit deja și a decis în cunoștință de cauză. Dacă nu sunt probe noi, atunci instanța ar trebui să respingă recursul celor doi reclamanți. Numai daca s-a strecurat vreo eroare în sentință, care nu este observabilă la prima vedere, atunci instanța ar trebui să dispună trimiterea cauzei la instanța de fond, în vedere rejudecării.

Consideră intimata că recursul lui M. I. este nejustificat, ba chiar este o încercare de a profita de pe urma faptului ca nimeni nu s-a gândit să facă acte pe o stupină și că mai târziu se va ajunge la proces pentru așa ceva. Deoarece M. V. este moștenitoarea fostului ei soț, i se pare corect ca să primească stupina, deoarece era la ea în posesie când trăia și soțul ei și dupa moartea sa. Cât despre pretenția lui M. I. că ar fi fost el proprietarul stupinei, arată ca niciodată nu a avut motive să creadă că el avea de fapt stupina și aceasta era depozitată numai la soții M. C. și V..

În cauză, a formulat întâmpinare și M. V., aceasta considerând că hotărârea instanței de fond sub aspectul reținerii la masa succesorală a lui M. C. a unei stupine compusa din 30 de familii de albine, este temeinică și legală, deoarece instanța a respectat cerințele unui proces corect și echitabil, permițând tuturor pârtilor să își prezinte argumentele, analizând metodic - pe parcursul mai multor ședințe de judecată - probele (înscrisuri, martori) și susținerile acestora și luând decizii motivate sub aspect tehnico-juridic atât la aceste ședințe cât și la ultimul termen de judecată. Probează cu adeverințe de la primărie că, începând cu 2001, a avut in posesie, împreună cu soțul său, stupina cu albine.

Arată că pârâtul M. I. a avut ocazia să-și prezinte probele din care să rezulte că stupina i-ar aparține, iar instanța, după ce a cântărit toate probele administrate în cauză, le-a reținut pe cele relevante, nemenționând în încheierile din dosar nici măcar o data acele înscrisuri de care pomenește paratul.

În urma acțiunilor întreprinse de aceasta cu privire la succesiunea defunctului său soț, M. C-tin, instanța a apreciat ca stupina îi revine în fapt și în drept, în totalitatea ei, așa cum reține în încheierea din 14.01.2011 ca unică moștenitoare a defunctului său soț, în urma admiterii prescripției dreptului de opțiune succesorală. Fie eronat, fie cu rea voință, pârâtul M. I. pretinde că aceasta nu a susținut drepturile sale asupra stupinei, însă din contră, a adus și martor, iar pretinderea că defunctul său soț l-ar fi ajutat la transportul și paza stupinei este fără suport în realitate; dimpotrivă, rolurile erau invers, ajutorul fiind Matea I..

Analizând recursurile declarate în cauză de către reclamanta M. V. și pârâtul Zavate V., precum și pârâtul M. I., în raport de motivele invocate, dar și sub toate aspectele în condițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Cu privire la recursul declarat de reclamanta M. V. și pârâtul Zavate V., Tribunalul constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

Cu privire la critica referitoare la neconvocarea la întocmirea raportului de expertiză topo din 18.01.2008 a reclamantei M. V., a pârâtei Zavate E., și ulterior a succesorului acesteia, recurentul Zavate V., Tribunalul reține că, din cuprinsul raportului de expertiză menționat, rezultă că la întocmirea raportului au participat ginerele reclamantei, D. C. și o parte dintre pârâți, între care nu se afla Zavate E.. După comunicarea raportului de expertiză, nici reclamanta și nici pârâta (autoarea recurentului Zavate V.) nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, deși, cel puțin reclamantei, i s-a comunicat lucrarea de expertiză la termenul din 24.01.2008.

Așadar, Tribunalul reține că reclamanta recurentă avea posibilitatea să invoce vătămarea ce i s-a produs prin neconvocarea sa la întocmirea raportului, în termenul procedural stabilit de către instanță sau cel prevăzut de lege, ori cel mai târziu până la următorul termen de judecată acordat, adică 28.02.2008.

În ceea ce o privește pe pârâta Zavate E. (decedată), nu rezultă cu claritate dacă i s-a comunicat acest raport de expertiză din 18.01.2008, dar în mod cert i s-au comunicat completările la raportul de expertiză, toate aceste lucrări desfășurându-se în perioada 18.01.2008 și până la 25 martie 2010, când a fost întocmită ultima completare la raportul de expertiză. În toată această perioadă, atât reclamanta M. V., cât și pârâta Zavate E., nu au formulat critici cu privire la aspectele de formă sau de fond ale raportului de expertiză topo întocmit în prezenta cauză.

De asemenea, nici succesorul defunctei Zavate E., respectiv recurentul Zavate V., care a preluat procesul din momentul decesului mamei sale, care a survenit la data de 01.01.2011, fiind citat și prezent în instanță la termenul din 15.04.2011, nu manifestat rolul activ impus de dispozițiile procedurale, în sensul formulării obiecțiunilor la raportul de expertiză, în fața instanței de fond.

Rolul activ al instanței nu este absolut; acesta este exercitat de către instanță în limitele impuse de art. 129 alin. 4 și 5 Cod procedură civilă.

Potrivit art. 129 Cod procedură civilă ,,Părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum să-i probeze pretențiile și apărările”.

Potrivit art. 129 alin. 5/1 ,,Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu și-au propus și administrat în condițiile legii”.

Tribunalul reține că recurenții pârâți au manifestat o atitudine pasivă, așteptând ca instanța să dispună, cu încălcarea principiului disponibilității, asupra probelor pe care părțile trebuie să le propună în cauză sau asupra obiecțiunilor care trebuie formulate.

Așadar, în raport de considerentele arătate, instanța reține că este nefondată critica recurenților sub acesta aspect.

În ceea ce privește includerea în masă a suprafeței de 800 mp teren, ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare, nr._/18.10.1994, Tribunalul reține că, în cuprinsul acelui contract, vânzătoarea V. E., a declarat că terenul ce se vinde provine de la defuncții săi părinți, decedați de peste 30 de ani. În lipsa altor probe, din care să rezulte că terenul provine de la ,,bunicul de pe tată”, așa cum susține recurentul, întemeiat instanța de fond a admis cererea pârâților de raportare a înzestrării defunctei surori, V. E..

Așadar, nici această critică nu este întemeiată.

De asemenea, instanța de fond a făcut o analiză corectă a naturii juridice a actului de donație, respingând ca cererea de constatare donație, formulată de reclamanta N.

De altfel, prin cererea de recurs, recurenții nu formulează critici sub acest aspect, ci solicită o cotă mai mare din terenurile rămase netranzacționate, având în vedere că pentru terenul ,,donat”, defuncta antecesoare V. E., a fost privată de o sumă de 1000 dolari, plătiți de reclamanta N. celorlalți frați ai defunctei.

Tribunalul reține, sub acest aspect că, în condițiile în care nu a fost consfințită valabilitatea acestui act, recurenții nu pot formula pretenții cu privire la cota parte din c/valoarea prețului sau valoare terenului înstrăinat prin donație. Acest teren a fost inclus în masa de partaj, fiind atribuit părților potrivit opțiunilor acestora, astfel cum au fost formulate.

De altfel, instanța constată că această cerere de atribuire a unei cote mai mari din terenurile rămase netranzacționate, reprezintă o pretenție nouă formulată în recurs, cererea fiind inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 316 Cod procedură civilă, raportat la arat. 294 Cod procedură civilă, dispoziții potrivit cărora ,,în apel (în speță, recurs), nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face cereri noi”.

Tot inadmisibilă este și cererea partajul succesoral al recurentului Zavate V., alături de V. C-tin, la moștenirea Eleonorei V.. Aceasta pentru că, pe de o parte este o cerere nouă în calea de atac, iar pe de altă parte privește o altă succesiune, care trebuie dezbătută pe cale separată și nu în cadrul acestui dosar.

Este nefondat și motivul de recurs privind modalitate în care au fost împărțite bunurile succesorale.

Recurenta M. V. a formulat opțiuni de lotizare prin cererea de chemare în judecată, însă nu a formulat obiecțiuni la raportul de lotizare, iar la dezbaterea fondului cauzei a optat pentru varianta a II-a de lotizare. Singurele obiecțiuni formulate de recurenta M. V. au fost cele din data de 27. 04.2012 (fila 150 dosar fond, vol. II) și care se referă la erori de nume și vecinătăți strecurate în raportul de expertiză.

Recurentul Zavate V. nu a formulat opțiuni de lotizate la instanța de fond, deși avea obligația de a solicita această probă la instanța de fond și nu în calea de atac. În acest caz, devin incidente dispozițiile art. 129 alin. 1 și art. 129 alin. 5/1 Cod procedură civilă, mai analizate anterior.

Cu privire la recursul declarat de pârâtul M. I., tribunalul reține că este nefondat pentru următoarele considerente:

Întemeiat a reținut instanța de fond că, ,,potrivit dispozițiilor art.673⁷ C.proc.civ. teza ultimă, instanța poate pronunța o nouă încheiere, prin care, „cu consimțământul tuturor coproprietarilor, să scoată un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărțit”.

Din probele administrare rezultă că atât recurentul M. I., cât și fratele acestuia, defunctul M. C., s-au ocupat de apicultură, având în proprietate câte o stupină.

Recurentul contestă reținerea în masa de partaj a defunctului M. C. a cotei de ½ dintr-o stupină, în valoare de 1500 de lei, susținând că în dovedire, a depus înscrisuri, cu care a probat că materialele folosite la construcția stupinei au fost dobândite de acesta, precum și de fratele său, pârâtul M. G..

Tribunalul reține că înscrisurile anexate în dovedire, privind achiziționarea unor materiale nu dovedesc, prin ele însele, că aceste materiale au fost folosite pentru confecționarea stupilor în mun. Piatra N., și că stupina respectivă este una și aceeași cu cea care s-a aflat și se află în curtea defunctului M. C. și soției sale, M. V.. În acest sens, martora D. A. a declarat că, în calitate de vecină a defunctului M. C., știa că în curtea acestuia era o stupină, care aparținea celor doi soților M. C. și V.; că stupina mai este și în prezent în curte acestora, însă nu știe dacă mai sunt familiile de albine.

Recurentul nu a dovedit că stupina despre care martorul M. G. I. susține a fost confecționată de M. I. în Piatra N., la domiciliul acestuia și transportată la domiciliul părinților săi în satul D., este una și aceeași cu stupina defunctului M. C., pentru ca în cauză să se desprindă concluzia că acesta constituie bunul propriu al recurentului M. I..

Ca atare, Tribunalul reține că recurentul M. I. nu a răsturnat prezumția de proprietate asupra stupinei existentă în favoarea soților M. C. și V., în a căror curte se afla și se află acesta, astfel că este nefondată critica recurentului M. I. sub acest aspect.

În consecință, pentru considerentele expuse, Tribunalul, în tem. art. 312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta M. V. și pârâtul Zavate V., precum și de către pârâtul M. I. împotriva sentinței instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta M. V., domiciliată în comuna Girov, . și pârâtul Zavate V., domiciliat în comuna Girov, . respectiv de pârâtul M. I., domiciliat în Piatra N., ., județul N. împotriva sentinței civile nr. 3116 din 25.05.2012 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în contradictoriu cu intimata-reclamantă N. A. D. și intimații-pârâți M. N., V. C., M. I., M. C., A. V. și M. G..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 mai 2014.

pt.Președinte,Judecători,pt.Grefier,

C. BotezatuDaniela M. aflat în c.o semnează

Locțiitor grefier șef secție

A. D.

aflat în c.o semneazăValentina B.

Președintele Tribunalului,

M. S. A.

Red.și tehnored/D.M./05.08.2014

Tehnored/D.A./05.08.2014

Fond/C.D.

Ex. 2

← Fond funciar. Decizia nr. 562/2014. Tribunalul NEAMŢ		Reexaminare sanctiune contraventionala. Decizia nr. 114/2014.... →

Succesiune. Decizia nr. 369/2014. Tribunalul NEAMŢ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 369/2014. Tribunalul NEAMŢ