Succesiune. Decizia nr. 457/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 457/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 1593/279/2013
Dosar nr._ - succesiune -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 25.06.2014
DECIZIA CIVILĂ NR. 457/RC
Instanța constituită din:
Președinte: D. M. - judecător
V. B. – judecător
A. M. U. - judecător
D. L. - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă Brehuță A., domiciliată în municipiul Piatra N., ., județul N. împotriva sentinței civile nr. 208 din data de 29.01.2014, pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți N. V., domiciliat în Piatra N., P-ța. Ș. cel M., ., județul N., Țuvichi G., domiciliată în Piatra N.,., ., N. I., domiciliat în orașul B., ., ., N. C., domiciliată în Piatra N., .. 5, ., . V., domiciliată în București, sector 6, .. 12, ., .>N. M., domiciliat în Piatra N., .. I4, ., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurenta-reclamantă Brehuță A. asistată de avocat S. C. B. și intimatul-pârât N. M., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este succesiune;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
Intimatul-pârât N. M. depune la dosarul cauzei întâmpinare comunicând un exemplar de pe aceasta reprezentantului recurentei-reclamante, care solicită instanței calificarea acesteia ca fiind concluzii scrise.
Instanța califică întâmpinarea depusă de intimatul-pârât N. M. ca fiind concluzii scrise.
Președintele completului de judecată aduce la cunoștința părților prezente că, în prezenta cauză, s-a formulat cerere de abținere de către domnul judecător C. B., care a fost încuviințată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat S. C. B., pentru recurenta-reclamantă Brehuță A., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Învederează că: a criticat sentința instanței de fond, deoarece aceasta nu a pus în discuția părților și nici nu s-a pronunțat cu privire la cererile de probatorii formulate de reclamantă; prima instanță a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, pronunțând o hotărâre susceptibilă de casare; în mod greșit a reținut prima instanță că pentru suprafața de 2492 m.p reclamanta trebuia să urmeze procedura privind reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât acest teren nu a fost trecut în CAP. Solicită casarea sentinței civile nr. 208/29.01.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra N. și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea punerii în discuție a cererii de probatorii.
Intimatul-pârât N. M. solicită respingerea recursului pentru motivele invocate prin concluziile scrise.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 208 din 29.01.2014 a Judecătoriei Piatra N., tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 208 din 29.01.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra N., a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta Brehuță A. în contradictoriu cu pârâții N. V., Țuvichi G., N. I., N. C., B. V. și N. M., având ca obiect partaj succesoral.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctei N. A., decedată la data de 02.12.1964, cu ultimul domiciliu în localitatea Tupilați, jud. N..
S-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctei N. A.: reclamanta Brehuță A. și pârâții N. V., Țuvichi G., N. I. și N. M., în calitate de descendenți de gradul I, fiecare cu o cotă de 1/6 din masa succesorală și pârâtele N. C., B. V., în calitate de descendenți de gradul II, prin retransmitere de la descendentul de gr.I postdecedat N. S., fiecare cu o cotă de 1/4 din masa succesorală.
A fost respins capătul de cerere având ca obiect ieșire din indiviziune, ca nefondat.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.02.2013, sub nr._ reclamanta Brehuță A. a chemat în judecată pârâții N. V., Țuvichi G., N. I., N. C., N. Vileta și N. M., solicitând și partajul bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctei N. A., decedată la data de 02.12.1964.
În motivare, reclamanta a arătat că de pe urma defunctei au rămas părțile, în calitate de fii, fiice și nepoate și că masa succesorală se compune din: casa de locuit cu 2 încăperi, hol și dolie, situată în . și suprafața de 2492 mp (14 prăjini) teren curți construcții și arabil, situată în intravilan .. Cu privire la casă a arătat că a fost edificată în timpul vieții de către defuncta mamă, respectiv bunică, iar suprafața de teren a fost înscrisă în registrul agricol al autorilor, precum și în rolul fiscal taxele și impozitele fiind achitate la zi.
În drept au fost indicate dispozițiile art.728 Cod civil, art.673 indice 1 și urm Cod civil.
În dovedire, a anexat cererii: încheierea nr.18/23.05.2012 emisă de BNP Asociați „H. D. și H. I.”, certificat deces N. A., certificat naștere și căsătorie Brehuță A. –f.4-7.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 350 lei pentru stabilire masă și partaj și taxă judiciară de timbru de 509,24 lei și timbru judiciar de 3 lei, aferente stabilirii masei și partajului.
Pârâții, legal citați cu această mențiune, nu au formulat întâmpinare.
La solicitarea instanței, care a pus în vedere reclamantei să facă dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor a căror partajare o solicită, a fost depus testamentul încheiat la data de 17.05.1939 –f.28-30.
La termenul din data de 05.06.2013 reclamanta a depus, în fotocopie: certificat de naștere și căsătorie N. I., certificat naștere și carte de identitate N. C., certificat naștere și căsătorie Țuvichi G., certificat naștere N. V., certificat naștere N. M., la termenul din data de 18.09.2013 a depus certificat deces N. S., iar la termenul din data de 13.11.2013 certificat de naștere, căsătorie și carte de identitate B. V..
Instanța a administrat numai proba cu înscrisurile aflate la dosar, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă în soluționarea cauzei.
Din analiza actelor dosarului, cererea de chemare în judecată, probatoriul administrat în cauză, instanța constată că acțiunea este întemeiată în parte, fiind admisă în consecință, pentru următoarele considerente:
Ca și chestiune prealabilă, reținând că potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, moștenirile deschise înainte de . NCC sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii, având în vedere data deschiderii succesiunii, instanța a analizat prezenta cerere prin prisma dispozițiilor Codului civil din anul 1864.
La data de 02.12.1964 a intervenit decesul numitei N. A. (conform certificatului de deces, f. 5), având ultimul domiciliu în localitatea Tupilați, jud. N..
Potrivit art. 651 cod civil care prevede că data deschiderii succesiunii coincide cu momentul morții celui care lasă moștenirea, instanța a constatat deschisă succesiunea defunctei N. A., decedată în localitatea Tupilați, jud. N., cu ultimul domiciliu în aceeași localitate.
Conform art. 659 Cod civil succesiunile sunt deferite copiilor și descendenților defunctului, ascendenților și rudelor sale colaterale, în ordinea și după regulile legal determinate.
Având în vedere dispozițiile legale enunțate, precum și actele de stare civilă aflate la dosar, instanța constată că au calitatea de moștenitori ai defunctei N. A.: reclamanta Brehuță A. și pârâții N. V., Țuvichi G., N. I. și N. M., în calitate de descendenți de gradul I, fiecare cu o cotă de 1/6 din masa succesorală și pârâtele N. C. și B. V., în calitate de descendenți de gradul II, prin retransmitere de la descendentul de gr. I postdecedat N. S. (decedat la data de 20.10.1968), în indiviziune, cu o cotă de 1/6 din masa succesorală.
Conform dispozițiilor legale în materie, în alcătuirea patrimoniului succesoral intră numai drepturile patrimoniale existente la data succesiunii, indiferent de natura lor – drepturi reale, accesorii sau drepturi de creanță, reținând în acest sens dispozițiile art. 728 Cod civil, potrivit cărora nimeni nu poate rămâne în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.
De asemenea, instanța reține că potrivit art.673 indice 2 Cod proc. civ., reclamantul este obligat să arate, printre altele, titlul pe baza căruia se cere împărțeala și că la solicitarea repetată a sa reclamanta, prin apărător, a arătat că înțelege să facă dovada dreptului de proprietate asupra celor două imobile teren și casă, care se solicită a fi partajate cu testamentul încheiat la data de 17.05.1939 –f.28-30. Analizând înscrisul menționat, instanța reține că i-au fost testate defunctei cele două imobile de către numitul C. I. N., în calitate de soț și implicit autor comun al părților.
Contrar susținerilor reclamantei, prin apărător, instanța apreciază că acest înscris nu face dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor ce se solicită a fi partajate, în condițiile în care dispozițiile vechiului cod civil, spre deosebire de prevederile noului Cod civil, nu prevăd o reglementare în acest sens, știut fiind de altfel că este posibilă și testarea lucrului altuia. În acest sens, se impunea a se face și dovada dreptului de proprietate al testatorului asupra bunurilor testate și depuse înscrisuri în probațiune, or o asemenea dovadă nu a fost făcută. De asemenea, instanța reține că la solicitarea sa, pârâtul prezent la ultimul termen de judecată a arătat că nu a fost dezbătură succesiunea după autorul N. C., în cadrul căreia să se fi valorificat testamentul în cauză și pronunțată o hotărâre care să constituie titlul defunctei pentru imobilele ce se solicită a fi partajate. Nu în ultimul rând, reține că cele două imobile sunt situate într-o zonă cooperativizată și că pentru teren se impunea a fi urmată procedura privind reconstituirea dreptului de proprietate reglementată de dispozițiile legilor speciale.
Pentru toate aceste considerente, constatând că nu a fost făcută dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor a căror partajare se solicită și că, astfel, nu a rezultat că din masa succesorală fac parte bunuri, instanța apreciază ca nefiind întemeiat capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune, respingându-l ca atare.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs reclamanta
Brehuță A., aceasta solicitând casare hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătoria Piatra N..
În motivarea recursului declarat, reclamanta a criticat hotărârea instanței de fon sub următoarele aspecte:
Instanța de fond nu a pus în discuție și nu s-a pronunțat cu privire la cererile în probațiune formulată de reclamantă prin cererea de chemare in judecată, împrejurare care se desprinde fără echivoc din mențiunile încheierii de ședința din 22.01.2014, când au fost puse m discuție doar probele propuse de pârâtul Negura M..
Raportat la dispozițiile art. 129 alin. 5 coroborat cu art. 167 și art. 268 din Codul de procedură civilă, instanța avea îndatorirea de a se pronunța motivat cu privire la cererile în probațiune formulate de reclamantă în cuprinsul acțiunii, în sensul admiterii sau, după caz, în sensul respingerii, chiar și în situația în care părțile nu s-au prezentat.
Omițând a se pronunța asupra probelor propuse de recurentă, situație care echivalează cu nepronunțarea asupra fondului cauzei, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, pronunțând o hotărâre susceptibilii de a fi casată. Prin aceasta i-a fost cauzată recurentei o vătămare prin nesoluționarea practic în fond a pricinii.
Astfel, neanalizând în niciun mod cererea de probe a recurentei-reclamante, instanța de fond a sancționat-o în realitate cu decăderea din dreptul de a solicita și administra dovezi, ca parte componentă a dreptului său la o procedură echitabilă, fără să motiveze care sunt argumentele aplicării acestei sancțiuni.
În acest sens, arată că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, revine jurisdicțiilor naționale sarcina de a aprecia probele administrate și pertinența celor propuse de părți, în cadrul unei proceduri care respectă principiul contradictorialității. În vederea justei soluționări a cauzei, raportat la obiectul acesteia și la cererea de probe formulată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, a solicitat administrarea unui probatoriu complet.
Stabilirea masei succesorale, raportată la natura bunurilor care o ompun (construcții și terenuri), face necesară administrarea probei cu expertiză tehnică în construcții, respectiv topografică, având drept obiective identificarea și evaluarea bunurilor a căror partajare se solicită.
Împrejurarea că, în tot sau în parte, bunurile succesorale au fost înstrăinate de către unul dintre moștenitori urmează a fi avută în vedere la formarea loturilor pentru respectarea principiului securității circuitului civil.
De altfel, arată recurenta, a solicitat atribuirea bunurilor înstrăinate în lotul moștenitorului vânzător, urmând ca ceilalți moștenitori să primească sultă egalizatoare, conform cotelor de moștenire și valorilor ce urmează a fi stabilite de către experții tehnici.
A mai arătat faptul că, în urma defunctei Negura A., decedată la data de 02.12.1964 au rămas în calitate de moștenitori legali, în calitate de fii si fiice, respectiv nepoate, Brehuță A. - fiica, respectiv pârâții Negura V. fiu, Tuvichi Gcorgeta - fiică, Negura I. - fiu, Negura C. și B. (Negura ) V. - nepoate, Negura M. - fiu.
Mai arată că, în timpul vieții defunctei lor mame, respectiv bunică, aceasta a edificat casa de locuit cu 2 încăperi, hol și dolie, situată în ., construită din lemn, cu învelitoare din draniță, cu o valoare de 5.000 lei. Suprafața de teren aferentă construcției se întinde pe 2492 m.p. (14 prăjini) teren curți-construcții și arabil, situat în intravilan ., jud. N., cu o valoare de 1.400 lei.
Suprafața teren mai sus descrisă și casa au fost înscrise în registrul agricol al testatorului și mai apoi al autoarei acestora, precum și în rolul fiscal,
taxele și impozitele fiind achitate în mod corespunzător.
În mod greșit instanța a reținut că, pentru suprafața de teren se impunea a fi urmată procedura privind reconstituirea dreptului de proprietate reglementată de dispozițiile legilor speciale, reținând că imobilele s-ar situa într-o zona cooperativizată.
Suprafața de teren ce face obiectul prezentei cauze nu a fost niciodată adusă în CAP, nu a intrat în patrimoniul cooperativei agricole de producție și nu este prin urmare supusa prevederilor Legii nr.18/1991.
Mai arată recurenta că dovada proprietății a fost făcută cu înscrisuri autentice; că, potrivit art. 860 Cod civil, testamentul autentic este acela care s-a adeverit de judecătoria competentă. Succesiunea este enumerată în art. 644 Cod civil printre modurile prin care se dobândește, se transmite proprietatea.
În dovedire cererii, a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, expertize tehnice în construcții și topografică.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 728 și urm. din vechiul Cod civil, respectiv art. 673/1 și urm. Cod procedură civilă.
În cauză, a formulat întâmpinare la recurs, intimatul-pârât Negura M., acesta solicit respingerea recursului declarat de reclamanta Brehuță A., ca nefondat, pentru următoarele motive:
Sentința civilă nr. 208/29.01.2014, pronunțată de Judecătoria Piatra N., este legală și temeinică, iar motivele de recurs sunt neîntemeiate.
Instanța a admis capetele de cerere privind constatarea deschiderii succesiunii defunctei Negura A., constatarea calității de moștenitori legali a părților și stabilirea cotelor care le revin și a respins capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune ca neîntemeiat.
Instanța a motivat că, potrivit dispozițiilor legale în materie, în alcătuirea patrimoniului succesoral intră drepturile patrimoniale existente la data deschiderii succesiunii și că reclamanta nu a făcut dovada existenței dreptului de proprietate al defunctei N. A. asupra terenului în suprafață de 2.492 m.p., situat în intravilan ., jud. N. și asupra casei de locuit cu 2 încăperi, hol și dolie, amplasată pe acest teren.
Înscrisul depus de către reclamantă, respectiv testamentul încheiat la data de 17.05.1939, prin care numitul N. C. I. a testat în favoarea defunctei Negura A. cele două imobile sus-menționate, nu reprezintă un titlu de proprietate, în condițiile în care nu s-a făcut dovada existenței dreptului de proprietate al testatorului cu privire la aceste imobile.
În plus, instanța a reținut că nu a fost dezbătută succesiunea defunctului N. C. I., astfel încât nu există o hotărâre judecătorească care să constituie titlul de proprietate al defunctei N. A. cu privire la imobilele ce se solicită a fi partajate.
De asemenea, având în vedere că imobilele respective sunt situate într-o zonă cooperativizată, se impunea a fi urmată procedura privind reconstituirea dreptului de proprietate reglementată de dispozițiile legilor speciale.
Întrucât reclamanta Brehuță A. nu a depus înscrisuri care să facă dovada dreptului de proprietate al autoarei N. A. asupra imobilelor a căror partajare a fost solicitată, instanța a apreciat în mod corect ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei numai proba cu înscrisurile depuse la dosar și a respins, în mod implicit, probele cu expertiza topografică și construcții.
Cu toate că, prin motivele de recurs, se susține că instanța nu s-a pronunțat cu privire la probele solicitate prin cererea de chemare în judecată și nu a soluționat pe fond cauza, în realitate instanța a acordat cuvântul părților pentru probatoriu la termenul de judecată din data de 22.01.2014, a încuviințat numai proba cu înscrisuri și, pe fondul cauzei, a soluționat toate capetele de cerere cu care a fost învestită.
Instanța a respectat dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, respectiv a stăruit pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului, în sensul că instanța a solicitat în mod repetat ca reclamanta să completeze probatoriul în vederea dovedirii dreptului de proprietate asupra imobilelor a căror partajare o solicită, dar aceasta a înțeles să facă dovada cu testamentul încheiat la data de 17.05.1939.
În lipsa titlului de proprietate asupra imobilelor solicitate a fi partajate, instanța a apreciat în mod corect că din masa succesorală a defunctei N. A. nu fac parte bunuri și a respins capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune ca neîntemeiat.
Analizând recursul declarat de reclamanta Brehuță A. împotriva sentinței instanței de fond, în raport de motivele invocate, dar și sub toate aspectele în condițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta nu se poate plânge de faptul că instanța de fond nu a manifestat rol activ în cauză, în condițiile în care a acordat 5 termen de judecată, doar pentru ca reclamanta recurentă să depună la dosarul cauzei certificate de stare civilă pentru părțile din prezenta cauză, dar și să indice adresa corectă pentru unii dintre pârâți.
De asemenea, încă de la termenul de judecată, instanța de fond i-a solicitat reclamantei să depusă dovada dreptului de proprietate pentru bunurile supuse partajului, reclamanta înțelegând să se folosească în cauză, sub aceste aspect, de testamentul încheiat la data de 17.05.1939.
Rolul activ al instanței nu este absolut, dispozițiile procedurale impunând în primul rând părților, să-și dovedească pretențiile deduse judecății, potrivit art. 1169 Cod civil, dar și să respecte dispozițiile art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora, ,,Părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările”.
La termenul din 22.01.2014, instanța de fond, constatând că nu mai sunt alte cereri sau probe, în afara celor existente deja la dosar, a constatat cauza în stare de judecată, acordând cuvântul părților prezente sub aspectele arătate, recurenta reclamantă nefiind prezentă la acest termen de judecată, deși avea termen în cunoștință.
Recurenta nu poate invoca că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra probelor solicitate a fi administrate, în condițiile în care asupra probatoriului s-a discutat încă de la primul termen de judecată, așa cum s-a menționat mai sus.
Instanța de fond s-a pronunțat asupra probelor administrate în cauză, în sensul că a analizat înscrisurile depuse de către părți în dovedire, reținând, în baza certificatelor de stare civilă, data și locul deschiderii succesiunii defunctei, calitatea de moștenitori a părților și cota cuvenită acestora.
Însă, pentru desăvârșirea partajului, instanța de fond reține că potrivit art. 673 indice 2 Cod procedură civilă, reclamantul este obligat să arate, printre altele, titlul pe baza căruia se cere împărțeala; că, la solicitarea repetată a sa reclamanta, prin apărător, a arătat că înțelege să facă dovada dreptului de proprietate asupra celor două imobile teren și casă, care se solicită a fi partajate cu testamentul încheiat la data de 17.05.1939 –f.28-30, prin care i-au fost testate defunctei N. A., cele două imobile, de către soțul acesteia din urmă, C. I. N..
Întemeiat a reținut instanța de fond că testamentul nu face dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor solicitate a fi partajate, că în cauză, reclamanta trebuia să facă dovada dreptului de proprietate a testatorului asupra bunurilor testate; că succesiunea nu a fost dezbătută; că cele două imobile sunt situate într-o zonă cooperativizată și că pentru teren se impunea a fi urmată procedura privind reconstituirea dreptului de proprietate reglementată de dispozițiile legilor speciale.
Tribunalul reține că mențiunile din cuprinsul testamentului au caracter declarativ, care fac dovada până la proba contrară, motiv pentru care în practica judiciară s-a statuat că, pentru zonele în care imobilele au fost cooperativizate, partajului succesoral se realizează în baza titlului de proprietate obținut în baza legilor fondului funciar, iar în zonele necooperativizate, în baza certificatelor de atestate a proprietății, coroborat cu adeverințe de rol, schițe cadastrale și alte probe din care să rezulte cu certitudine calitatea de proprietar asupra imobilelor.
De asemenea, pentru realizarea partajului, există posibilitatea ca o instanță să aprecieze asupra necesității obținerii de către partea interesată a unei hotărâri de constatare a dreptului de proprietate, pentru terenurile din zonele necooperativizate.
Ca atare, în afara unui titlu de proprietate obținut în condițiile arătate, era inutilă în cauză, administrare probei cu expertiză tehnică de specialitate, pentru identificarea imobilelor în litigiu. De asemenea, numai după administrarea acestor probe - titlu de proprietate, apoi expertiză tehnică - se putea hotărî asupra fondului litigiului, respectiv ieșirea din indiviziune și cu privire la aplicarea condiției rezolutorii pentru imobilele înstrăinate.
În consecință, pentru considerentele reținute, Tribunalul, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, raportat la celelalte dispoziții legale enunțate, va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Brehuță A. împotriva sentinței instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTRIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Brehuță A., domiciliată în municipiul Piatra N., ., județul N. împotriva sentinței civile nr. 208 din 29.01.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamțîn contradictoriu cu intimații-pârâți N. V., domiciliat în Piatra N., P-ța. Ș. cel M., ., județul N., Țuvichi G., domiciliată în Piatra N.,., ., județul N., N. I., domiciliat în orașul B., ., ., N. C., domiciliată în Piatra N., .. 5, ., . V., domiciliată în București, sector 6, .. 12, ., .>N. M., domiciliat în Piatra N., .. I4, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.06.2014.
Președinte,Judecători,pt.Grefier,
D. MitrofanValentina B. D. L.
aflat în c.o semnează
Locțiitor grefier șef secție
D. A.
pt.A. M. U.
aflat în c.o semnează
Președintele Tribunalului,
M. S. A.
Red. și tehnored/D.M./08.08.2014
Tehnored/D.L./11.08.2014
Fond/O.A.
Ex.2
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 459/2014. Tribunalul NEAMŢ | Succesiune. Decizia nr. 257/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
