Succesiune. Decizia nr. 460/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 460/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 02-07-2014 în dosarul nr. 5755/279/2007
Dosar nr._ - succesiune -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 02 iulie 2014
DECIZIA CIVILĂ NR. 460/RC
Instanța constituită din:
Președinte: C. B. - judecător
D. M. – judecător
V. B. – judecător
D. L. – grefier
La ordine venind pronunțarea asupra recursului declarat de recurentul-pârât C. V., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat . din Piatra N., .. B11, . împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 22.01.2013 și a sentinței civile nr. 4062 din data de 29.10.2013, pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. A., domiciliată în comuna Zănești, ., județul N., C. V., domiciliat în D.-Roșie, . N., P. A., domiciliată în Zănești, județul N., C. A., B. A. și D. O. toți domiciliați în Zănești, ., având ca obiect succesiune.
Dezbaterile fondului au avut loc în ședința publică din data de 25.06.2014 prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și în care s-a dispus amânarea pronunțării la data de 02.07.2014 când:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 4062 din 29.10.2013 a Judecătoriei Piatra N., tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4062 din 29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Piatra N. a fost admisă în parte acțiunea principală formulată de reclamantul-pârât C. V..
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă M. A..
S-a atribuit reclamantului-pârât C. V. lotul 1 din varianta VI de lotizare, a raportului de expertiză (filele 145 – 170 dosar) ce face corp comun cu prezenta hotărâre, pârâtei-reclamante M. A., lotul nr. 2 din varianta VI de lotizare, pârâtului C. A. lotul 3 din varianta VI de lotizare, pârâtei B. A. lotul 4 din varianta VI de lotizare, pârâtei D. O. (născută la data de 10.03.1941 în ., fiica lui A.) lotul 5 din varianta VI de lotizare, pârâtului C. Gh. V. lotul 6 din varianta VI de lotizare, pârâtei P. A. (născută la data de 12.06.1946), lotul 7 din varianta VI de lotizare.
Instanța de fond a dispus egalizarea loturilor atribuire prin plata sultelor compensatorii și, de asemenea, a dispus compensarea cheltuielilor de judecată și a obligat-o pe pârâta-reclamantă să achite reclamantului-pârât suma de 2.049 lei.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-N., la data de 24.09.2007, sub nr._, reclamantul C. V. a chemat în judecată civilă pe pârâta M. E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună partajarea bunurilor rămase în urma defunctului bunic, C. Gh. T. (decedat la data de 18.10.2006), precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că defunctul bunic a avut doi copii: M. A. (fiică) și C. I. (fiu, predecedat în anul 2004), în locul acestuia venind reclamantul.
S-a menționat că masa succesorală este formată din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr._, precum și din construcțiile edificate pe terenul în suprafață de 700 mp și situate în ., județul N. (casă, beci, bucătărie de vară, grajd, coteț de păsări, coteț pentru porci și pompă de apă).
Având în vedere numărul succesorilor, reclamantul a învederat că masa succesorală urmează a fi împărțită în cote egale, cota succesorală fiind de ½ pentru fiecare.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 728 Cod procedură civilă raportate la art. 274 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și efectuarea expertizelor tehnice de specialitate; acțiunea a fost legal timbrată, corespunzător art. 3 din Legea nr. 146/1997.
Procedura de citare cu pârâta a fost legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 85 – 95 Cod procedură civilă.
La primul termen de judecată, pârâta M. E.a formulat cerere reconvențională prin care a învederat că este de acord cu cererea de partaj, instanța urmând a reține că grajdul despre care s-a făcut vorbire în cererea principală este doar o „perdea de scânduri așezate în picioare și acoperite cu saci goi” și că împreună cu soțul său a edificat un grajd (având o valoare de 40.000 lei).
Totodată, pârâta-reclamantă a solicitat a fi întregită masa de partajat cu terenul în suprafață de 5.000 mp teren cu vegetație forestieră, înscris în titlul de proprietate nr. 45/504/29.11.1994 emis pe numele def. C. Gh. T.; a fi efectuate raportarea înzestrărilor realizate către fratele predecedat, cu privire la terenul în suprafață de 10 prăjini, urmând a fi obligat reclamantul-pârât la plata a ½ din pasivul succesoral, constând în cheltuielile de înmormântare și praznicele pentru autorii părților (C. O. – decedată la 05.08.2005 și C. T. – decedat la 18.10.2006) (în valoare de 10.000 lei), cu cheltuielile efectuate cu tratamentele medicale și întreținerea ascendenților (cu o valoare de 10.000 lei), precum și cu datoriile rezultate din impozite (în valoare de 5.000 lei).
S-a solicitat, de asemenea, excluderea de la masa de partajat a terenului în suprafață de 700 mp, situat în intravilanul ., deoarece nu a fost înzestrată cu această suprafață, fostul CAP Zănești, dând acesteia și soțului său, cu dare în plată, terenul, ca lot în folosință.
Pârâta-reclamantă a mai solicitat ca reclamantul-pârât să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată.
În dovedirea cererii reconvenționale, pârâta-reclamantă a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar, în copie, următoarele acte: acte de stare civilă, acte medicale, contract de credit bancar nr. 682 din 13.03.2007, adeverințe, titlul de proprietate nr. 45/504 emis la 29.11.1994, adeverința nr. 307 din 29.04.1969 emisă de CAP Zănești, autorizație de construire, schițe și chitanțe.
Reclamantul-pârât C. V.a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a arătat că este de acord cu majorarea masei succesorale, cu privire la suprafața de 5.000 mp teren, cu vegetație forestieră, însă nu este de acord cu raportarea înzestrării, față de terenul în suprafață de 10 prăjini, tatăl său neavând acest teren în patrimoniul succesoral.
Reclamantul-pârât nu a fost de acord cu partajarea pasivului succesoral, deoarece a contribuit la cheltuielile de înmormântare, iar plata taxelor și impozitelor a fost realizată de către bunicii defuncți.
De asemenea, reclamantul-pârât a arătat că nu este de acord cu excluderea de la masa succesorală a terenului în suprafață de 700 mp, deoarece acesta a aparținut defunctului tată C. Gh. Ghoerghe, pe suprafața respectivă fiind edificate atât casa bunicilor (C. T.), cât și a pârâtei-reclamante (M. A.).
S-a mai menționat că defunctul bunic a avut edificat lângă casă și grajdul compus dintr-o cameră și construit din lemn și eternită.
La termenul de judecată din data de 18.02.2008, pârâta-reclamantă și-a precizat cererea, arătând că solicită partajarea bunurilor succesorale rămase în urma defuncților bunici: C. G. și C. M. A. (prima soție) și C. Agurița (a doua soție) (respectiv terenul în suprafață de 1 ha și 5.625 mp, conform titlului de proprietate nr. 74/1833 emis la data de 15.06.1995) precum și a defuncților părinți: C. T. și C. O., urmând a fi introduși în cauză, în calitate de pârâți următorii: C. Gh. N., C. V. (fiul lui C. Gh. G. – decedat în 2004), P. A. (fiica lui C. O.) și moștenitorii def. C. Gh. Alec (fiul def. C. G. și C. M. A./C. Agurița - decedată în anul 2007), respectiv: C. G., B. A. și D. O..
Față de precizarea formulată, instanța de fond a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor defuncților C. G. și C. M. A.(prima soție)/ C. Agurița (a doua soție), având calitatea de pârâți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită, însă pârâții nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a susține cauza.
Având în vedere că pe parcursul judecării cauzei, a decedat pârâtul C. N. și pentru faptul că acesta nu a avut succesori în prim grad, instanța de fond a stabilit ca partea sa de moștenire să se împartă în cote egale între ceilalți moștenitori direcți ai defunctului C. G..
Instanța, considerând utile și pertinente cauzei, a încuviințat administrarea următoarelor probe: testimonială (filele 133-136), efectuarea expertizelor tehnice (fila 147 - expertiză teren vegetație forestieră, fila 174, fila 198, fila 211, fila 255 - expertiză construcții, fila 194, fila 30 - expertiză topo).
În considerarea dispozițiilor art. 129 C.p.c., s-au solicitat relații de la Primăria Zănești, cu privire la anexele de deschidere a masei succesorale privind defuncții C. T. și C. O. (filele 47-49), și cu privire la existența actului de dare în plată pentru terenul situat în intravilanul comunei Zănești, în suprafață de 700 mp.
La termenul din data de 22.01.2013, instanța de fond, față de întreg materialul probator, a pronunțat Încheierea de admitere în principiu, în care a admis în principiu și în parte acțiunea principală și cererea reconvențională precizată și a constatat că la data de 17.02.2003 s-a deschis prin moarte fizică constatată, succesiunea decujusului C. G., având vocație succesorală:
- moștenitorii defunctului fiu predecedat C. Gh. Alec (respectiv C. A., B. A. și D. O.), cu o cotă de ¼ din succesiune,
- moștenitorii defunctului fiu predecedat C. Gh. G. (respectiv C. Gh. Gh. V.), cu cota succesorală de ¼,
- moștenitorii defunctei fiice predecedată C. O. (respectiv P. A.), cu o cotă din succesiune de ¼,
- moștenitorii defunctului fiu predecedat C. Gh. T. (respectiv M. A. și C. I. V.), având o cotă succesorală de 1/4 din masa de bunuri supusă partajării,
Prin aceeași încheiere a constatat că masa succesorală rămasă se compune în următoarele bunuri:
- 5.000 mp teren pădure situat în sola UP II, parcela 4 A, ., titlul de proprietate nr. 45/504 din 29.11.1994, teren învecinat cu: N – A. I. G., E – I. I. I., S – B. I. M., V – I. I. I., în valoare de 2.961,29 lei;
- 4.825 mp teren arabil, intravilan .”, titlul de proprietate nr. 74/1833 din 15.06.1995, sola 45, . următoarele vecinătăți: nord - P. V. G., est - Drum sătesc, sud - Drum sătesc, vest - moșt. def. C. T., în valoare de 53.075 lei;
- 1.800 mp teren arabil, extravilan . D.”, titlul de proprietate nr. 74/1833 din 15.05.1995, sola 12,
. următoarele vecinătăți: nord - D. D., est - Drum exploatare, sud - L. S., vest - Drum exploatare, în valoare de 1.008 lei,
- 9.000 mp teren arabil, extravilan Zănești, situat în pct "Colacu”, titlul de proprietate nr. 74/1833 din 15.05.1995, sola 27, ., având următoarele vecinătăți: nord - Drum exploatare, est - T. G., sud - Drum exploatare, vest - C. I., în valoare de 5.040 lei,
- casa situată în intravilanul satului Zănești, ., compusă din 6 încăperi, cu suprafața utilă de 83,00 mp, în valoare totală de 72.300 lei și beciul în valoare de 2.360 lei.
Instanța de fond a reținut, totodată, că la data de 18.10.2006 s-a deschis prin deces succesiunea defunctului C. T., având ca succesori pe:
- M. A., în calitate de fiică, cu o cotă succesorală de ½ din masa de bunuri supusă partajării,
- C. I. V., în calitate de nepot de fiu predecedat (C. I.), cu o cotă succesorală de ½,
și a stabilit că masa succesorală se compune din următoarele bunuri:
- intravilan .”, titlul de proprietate nr. 74/204 emis la data de 15.06.1995, sola 45, parcelele 945/1 și 945/2, arabil, curți construcții în suprafață de 3700 mp, având următoarele vecinătăți: nord - D. A. și P. V. G., est - C. G., sud - Drum sătesc, vest - Drum sătesc, în valoare de 40.700 lei,
- extravilan .”, titlul de proprietate nr. 74/204 emis la data de 15.06.1995, sola 34, ., în suprafață de 1.400 mp, având următoarele vecinătăți: nord - T. J., est - C. pădure, sud - P. G., vest - Drum exploatare, în valoare de 784 lei,
- extravilan . M. I”, titlul de proprietate nr. 14/204/ emis la data de 15.06.1995, sola 25, ., în suprafață de 3.600 mp, având următoarele vecinătăți: nord - S. V., est - Drum exploatare, sud - R. I. G., vest - Pârâul Colacu, în valoare de 2.036 lei,
- extravilan, . M.”, titlul de proprietate nr. 74/204 emis la data de, sola 17, ., în suprafață de 4.500 mp, având următoarele vecinătăți: nord - Pughileanu N., est - Drum exploatare, sud - B. G., vest - Drum exploatare, în valoare de 2.520 lei,
- extravilan, . M. II”, titlul de proprietate nr. 74/204 emis la data de 15.06.1995, sola 25, ., în suprafață de 3.600 mp, având următoarele vecinătăți: nord - U. Gh. I., est - Drum exploatare, sud - S. I. V., vest - Pârâul Colacu, în valoare de 2.016 lei,
- extravilan, . S.”, titlul de proprietate nr. 74/204 emis la data de 15.05.1995, sola 31, ., în suprafață de 1.100 mp, având următoarele vecinătăți: nord - S. M., est - Zonă CFR, sud - S. V. G., vest - Pr. Câlniș, în valoare de 616 lei.
- pasivul succesoral format din: c/v camerei edificată de părinții reclamantului-pârât, cu suprafața utilă de 19,80 mp, în valoare de 16.690 lei și c/v pomenirilor efectuate de pârâta-reclamantă M. A., în valoare de 155,67 lei.
S-a stabilit un onorariu provizoriu pentru raportul de lotizare având următoarele obiective: formarea loturilor în raport de încheierea de admitere în principiu, voința părților și stăpânirea actuală.
Deși, pârâta-reclamantă a solicitat completarea masei de partajat stabilită prin Încheierea de admitere în principiu, cu menționarea că din masa partajabilă mai face parte și casa în suprafață de 70,00 mp, instanța a considerat că a răspuns prin hotărârea interlocutorie la toate capetele de cerere, reținând masa supusă partajării în funcție de probatoriul administrat în cauză, iar în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 6737 Cod procedură civilă, care instituie o facultate pentru instanțele de judecată cu privire la completarea sau pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu, când se constată că au fost omise anumite bunuri succesorale și nu o obligativitate.
În considerarea criteriilor de formare și atribuire a loturilor prevăzute în art. 6739 Cod procedură civilă, instanța de fond a dispus atribuirea părților în deplină proprietate și posesie a bunurilor succesorale, astfel cum sunt redate în dispozitivul prezentei.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere modul în care sunt stăpânite bunurile, respectiv faptul că pârâta-reclamantă nu mai are o altă locuință și că în casa părintească locuiește în momentul de față, tocmai pârâta-reclamantă, M. A..
În considerarea dispozițiilor art. 742 Cod civil, conform căruia inegalitatea părților date în natură se compensează prin bani, instanța de fond a stabilit sulta compensatorie corespunzătoare fiecărei părți.
Referitor la cheltuielile de judecată, în contextul în care urmează să se admită în parte acțiunea principală și cererea reconvențională, instanța, în temeiul articolului 274 Cod procedură civilă, a dispus compensarea, în funcție de plata taxelor judiciare de timbru, onorariului de avocat și onorariului pentru efectuarea expertizelor.
Împotriva IAP din 22.01.2013 și a sentinței instanței de fond a declarat recurs reclamantul - pârât C. I. V., solicitând ca în urma reanalizării probatoriului să se dispună:
- admiterea recursului;
- modificarea în parte a IAP din 22.01.2013 și în parte a Sentinței Civile nr. 4062/2013 recurate, în sensul partajării bunurilor conform variantei II de lotizare, lot I pentru recurent, în loc de varianta VI de lotizare;
- în temeiul art. 274 C., solicit cheltuieli de judecată;
În motivarea recursului declarat, reclamantul - pârât C. I. V., invocă următoarele împrejurări de fapt și de drept:
În fapt, prin sentința civilă nr. 4062/2013, Judecătoria Piatra N., a dispus partajarea bunurilor def. bunic Ciubotarii Ghe. T. decedat la 18.10.2006 și def. străbunici Ciubotarii G. și C. M. A..Instanța a partajat bunurile conform variantei a VI a de lotizare, care era cea mai inechitabilă variantă, deoarece pârâta -reclamantă M. A., primește gospodăria bunicului recurentului, C. T., iar alături are gospodăria sa proprie, deci în prezent deține 2 case, 2 bucătarii, 2 grajduri, iar acesta nu are nici măcar o locuință. În această casă în litigiu, ce a aparținut bunicului C. T., au locuit doar el și părinții săi, de când s-a născut și doar ei au făcut îmbunătățiri pentru extinderea casei.
Pârâta-reclamantă, M. A., a declarat că ea locuiește în casă, fapt nereal pe care l-a adus la cunoștința instanței de fond. indică în acest sens, răspunsul la obiecțiuni, expertiza construcții depusă la termenul din 28.04.2009, în care sunt evaluate îmbunătățirile, la suma de 16.690 lei.A cerut instanței de fond să se facă adresă la Primăria . confirma că doar el și părinții săi au locuit în casă.
La termenul din 06.05.2008, cu revenire la termenul din 14.02.2012, a solicitat un drept de creanță în sumă de 69.940 lei, reprezentând contravaloarea extinderii ca anexă la casa bătrânească, compusă din 3 camere de locuit, ce a fost construită de tatăl său C. I. în anul 1978 și, de aceea, prin raportul de expertiză construcții din 20.01.2009, s-a calculat prețul inițial al casei bătrânești fără modificări, ca fiind 20.200 lei și prețul extinderii la 72.300, apoi s-a revenit printr-un alt răspuns la obiecțiuni din 28.04.2009, scăzându-se valoarea beciului, 2.360 lei, rezultând valoarea camerei efectuate de părinții săi, 16.690 lei. Părinții săi au făcut aceste îmbunătățiri, tocmai pentru ca întreaga familie să aibă un confort și să poată locui decent în casa bunicului său, C. T.. A depus, în scris, concluzii IAP la 14.02.2012, solicitând să se rețină în favoarea sa dreptul de creanță de 69.940 lei, iar prin IAP-ul din 22.01.2013, instanța de fond a stabilit cotele succesorale, masa succesorală și pasivul succesoral format din:
- camera edificata de părinții săi în suprafață de 19,80mp, valoare 16.690 lei;
- contravaloare pomeniri efectuate de pârâta-reclamanta M. A., în valoare de 155,67 lei;
Prin întâmpinarea din 19.11.2007, a arătat că pârâta – reclamantă M. A. locuiește într-o casă vecină cu proprietatea bunicului C. T., proprietățile acestora fiind delimitate cu gard, rămânând în curtea sa grajdul bunicului, compus dintr-o încăpere, construit din lemn și lut acoperit cu azbociment, ce l-a solicitat la partaj și nu a fost inclus. Deci, acest aspect dovedește că, construcțiile în litigiu, respectiv casa și anexele, au fost stăpânite de părinții săi, că acolo a locuit el, recurentul și părinții săi, acolo acesta locuiește și în prezent, chiar dacă muncește în Italia și vine acasă doar în concediu. Arată recurentul că el este foarte necăjit și nu are posibilități să construiască o altă casă și de aceea insistă ca această casă și anexele gospodărești să fie atribuite în lotul său, conform variantei II de lotizare.
Dacă se analizează varianta VI de lotizare, se observă că recurentul a primit doar teren în supr. de 4.325 mp, arabil din capătul grădinii, și câteva terenuri extravilan, iar în lotul 2 varianta VI, pârâta-reclamantă M. A., primește casa, beciul, 3.700 mp, teren aferent intravilan, și pasivul format din contravaloarea camerei edificată de părinții săi în suprafață de 19,80 mp, în valoare de 16.690 lei și contravaloare pomeniri, 155,67 lei. M. A. trebuia să-i plătească acestuia contravaloarea camerei edificată de părinții săi, în suprafață de 19,80 mp, în valoare de 16.690 lei, și contravaloare pomeniri 155,67 lei, deoarece era dreptul său de creanță, dar în lotul său cu nr. 1 din varianta VI, s-a stabilit că acesta trebuie să primească sulta de la M. A., doar 62,04.lei.
Arată recurentul că a declarat recurs și împotriva IAP din 22.01.2013, pentru următoarele considerente:
- s-a reținut greșit valoarea casei în litigiu ca fiind 72.300 lei, din care 16.690 lei drept de creanță pentru camera executată din cărămida de părinții săi;
- nu s-a reținut și cealaltă valoare de 20.200 lei pentru partea din casa bătrânească executată cu pereți din vălătuci, așa cum reiese din raportul de expertiză construcții formulat ca răspuns la obiecțiuni din 20.01.2009;
- trebuie totalizate cele doua valori pentru construcție o valoare totala de 20.200+72.300+ beci 2360 = 94.860 lei.
Recurentul nu a fost de acord cu cererea reconvențională a pârâtei-reclamante M. A., de excludere de la masa succesorală a suprafeței de 700 mp intravilan curți construcții din TP_, dar s-a inclus corect acest teren în masă, deoarece a aparținut bunicului C. Ghe. T..
Solicită să se reanalizeze depozițiile martorilor L. D., care confirmă că părinții săi au anexat 3 camere la casa bătrânească, Gaucan E., care confirmă de asemenea că părinții săi au făcut extinderea din 3 camere la casa bătrânească și ea era garantă la CAR pentru aceștia. Ca urmare, trebuia să se rețină dreptul de creanță în favoarea acestuia, de 69.940 lei, în loc de 16.690 lei, cât a reținut instanța de fond doar pentru o cameră. Partea nouă a casei edificată din cărămidă compusă din 2 camere, hol și bucătărie este edificată de părinții săi și trebuie să i se recunoască acest drept. Nici martorii A. Gr., ai paratei, nu au declarat contrariul, ci au declarat că părinții recurentului au stricat o parte din casa bătrânească și au făcut o extindere, acoperind beciul cu bucătăria edificată deasupra; au confirmat că bunicul avea o pensie foarte mică (a depus cuponul de pensii al bunicului din 1998 când avea o pensie de 764.374 lei), au mai spus și că avea bunicul un carnet Cec pe numele soției (ce a rămas la M. A.), că pârâta reclamantă M. A. și-a construit casa și anexe pe terenul ei, despărțit prin gard de terenul bunicului.
În consecință, recurentul insistă pentru partajarea bunurilor conform variantei II de lotizare, ca fiind cea mai optimă și echitabilă varianta de partajare a bunurilor.
Intimata M. A., pârâtă-reclamantă în cauză, a formulat întâmpinare la recursul formulat de recurentul reclamant-parat C. I.V., solicitând respingerea acestuia, ca nefondat; cu cheltuieli de judecată.
În cuprinsul întâmpinării, intimata invocă următoarele aspecte:
Recurentul dorește să inducă în eroare instanța de control judiciar, susținând numai ceea ce îi convine. Astfel, prin completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară, depusă pentru termenul de judecata de la fond din data de 19.03.2013, expertul tehnic judiciar în specialitatea topografie, ing. T. E. C., a realizat primele două variante de lotizare conform opțiunilor de lotizare formulate de reclamantul-pârât C. Vasite, varianta 3 conform opțiunilor depuse în scris la dosarul de fond de intimată, varianta 4 conform opțiunilor depuse de pârâtul C. Gh.V., varianta 5 conform opțiunilor depuse de pârâta P. A., iar varianta 8 de lotizare a fost depusă de expert, având în vedere modul de deținere și sulte cât mai mici.
În afara acestor criterii, din motivarea primei instanțe legat de formarea si atribuirea loturilor, prevăzute în art. 673 9 Cod procedură civilă, s-a avut în vedere modul în care sunt stăpânite bunurile.
Susținerea că numai recurentul împreuna cu părinții săi ar fi făcut îmbunătățiri pentru extinderea casei este falsă, deoarece în timpul vieții părinților săi, cât și după decesul acestora, a contribuit cu bani și materiale la renovarea casei bătrânești, iar după decesul lor, a făcut acte de administrare a imobilului-casă bătrânească, în sensul că, așa cum rezultă din adeverința nr. 1818/16.04.2013 depusă în original la dosar eliberata de Primăria ., a plătit impozitul pentru clădire și teren după data decesului părinților săi.
De asemenea, nu se putea dispune ieșirea din indiviziune în varianta 1 sau varianta 2 de lotizare, motivat de faptul că imobilul-casă, construit împreună cu soțul său, M. D. este amplasat pe parcelele 945/1, . m.p. curți-construcții) si 945/2, . m.p. arabil), ambele parcele fiind în intravilan, înscrise în TP nr. 74/204/15.06.1995, codul_, având ca titular pe C. Gh.T.. De altfel, ca urmare a obiecțiilor recurentului depuse la fond, expertul menționat mai sus, pentru termenul de judecată din data de 24.09.2013, a depus completare la raportul de expertiză tehnică judiciară lotizare - revenire, arătând următoarele:
„Având în vedere din adresa înaintată expertului că nu reiese în ce sens
acesta trebuie să procedeze la modificarea variantelor de lotizare (în urma studierii dosarului), rog instanța să menționeze expertului ce trebuie avut în vedere la refacerea variantelor de lotizare I, II,…VI.
Privitor la întocmirea unei noi variante, în care reclamantul solicită suprafața de 1000 m.p. aferentă casei ce face obiectul dosarului, menționez ca modul de amplasare al construcțiilor de pe terenul în suprafața de 3.700 m.p. (S1 pe planul anexa la raportul de lotizare), nu permite delimitarea suprafeței de 1000 m.p. (drept pentru care a delimitat în cadrul lotizării suprafața de 700 m.p..
Pentru a delimita suprafața de 1000 m.p. conform opțiunii reclamantului, este necesar a fi introdus în lotul acestuia și alte construcții care sunt prezentate pe teren, dar nu fac obiectul prezentei acțiuni, drept pentru care rog să fie menționat modul în care reclamantul dorește să fie delimitată suprafața de 1000 m.p., având în vedere datele de mai sus."
La variantele I si II din expertiza de lotizare, anterior expertul dăduse următoarea explicație:
„Având în vedere solicitările reclamantului în ceea ce privește terenul aflat în intravilan punctul „Acasă", parcelele 45/945/1 si 45/945/2, menționez ca vor fi formate 2 loturi distincte, deoarece amplasamentul construcțiilor existente deținute de M. A. nu permit formarea unui singur lot."
În realitate, recurentul s-a născut în casa părinților intimatei, dar a plecat la vârsta de 2 ani împreuna cu părinții săi (fratele predecedat, C. T.I.), împreună cu fosta cumnată, S. E., în . la părinții acesteia. Fratele predecedat al acesteia, C. T. I., între timp a divorțat de soția acestuia, și s-a recăsătorit cu o femeie din satul Ludaș, jud. Bacău, mutându-se în Buhusi la . vârsta de 52 de ani. În aceste condiții, dat fiind vârsta recurentului la momentul respectiv, acesta nu avea cum să facă îmbunătățiri pentru extinderea casei bătrânești sau să construiască încă o camera. Și susținerea că împreună cu părinții săi ar fi stăpânit casa bătrâneasca, nu are niciun corespondent în realitate.
O altă minciună a reclamantului este aceea că ar locui și în prezent în casa bătrâneasca, chiar daca muncește în Italia și vine acasă doar în concediu. Niciodată în cursul judecații la fond, recurentul reclamant-pârât, timp de 6 ani și 36 de termene de judecată nu a solicitat primei instanțe ca aceasta să facă adresă la Primăria ., pentru a se putea confirma că doar acesta și părinții lui au locuit în casă.
Recurentul, în prezent în vârsta de 37 de ani, este plecat din tara în Italia de la vârsta de 16 ani.
Intimata, împreuna cu soțul său, l-au înmormântat pe fratele acesteia, tatăl recurentului, iar la momentul respectiv acesta nici nu a venit la înmormântare, nici nu știe unde este înmormântat tatăl său sau bunicii paterni.
De altfel, din probele administrate la prima instanța, nu a rezultat că recurentul ar fi locuit vreodată după vârsta de 2 ani în casa bunicilor paterni și nu a putut prezenta niciun înscris din care să rezulte că ar fi avut domiciliul la adresa respectivă.
Autorizația de construire pe care pretinde recurentul că a avut-o tatăl său, fratele predecedat al intimatei, pentru construirea unei locuințe anexa la casa bunicilor, este de fapt autorizația de construire a casei sale și a soțului său, M. D., chiar dacă aceasta a fost emisă pe numele lui C. T., tatăl intimatei și bunicul recurentului, aceasta împrejurare rezultând din poziția și vecinătățile locuinței. Astfel, în adeverința nr. 307/29.04.1969 - eliberata de fostul CAP Zănești, jud. N. - se precizează că autorului său, C. Gh.T., i-a fost lăsat în proprietate personală suprafața de 800 m.p. teren, situată în vatra satului Zănești, ocupat cu construcții și pentru curte și poate că pe acest teren să construiască una casa de locuit pentru fiii săi Anișoara și D. M., respectiv intimata și soțul său.
Autorizația pentru executare lucrări nr. 8/15.05.1969, chitanța nr. 939/15.05.1969 în sumă de 100 lei, anexa nr. 1 și planul de situație al terenului și construcțiilor proprietatea lui M. D., se refera la imobilul-casă construit de aceasta împreuna cu soțul său M. D., neavând nicio legătura cu o pretinsa camera atașata la casa bătrâneasca, construită de părinții recurentului.
Expertul tehnic judiciar în specialitatea construcții, arh. C. L., a reținut că autorii recurentului ar fi edificat o cameră, bazându-se exclusiv pe declarația verbală a mamei recurentului, care a fost prezenta la data convocării pentru constatare.
De altfel, răspunzând la obiecțiile sale, expertul menționat, pentru termenul de judecată din data de 20.01.2009 la pct. 2 a recunoscut că: „faptul ca respectiva cameră ar fi fost executată de părinții reclamantului, a fost doar consemnat la cererea pârtii interesate."
Același expert, pentru termenul de judecata din data de 16.03.2010, precizează la pct. 4 următoarele:
„Imobilul ar pute fi partajat, dar datorită relațiilor de dușmănie dintre părți, s-ar putea crea o situație de conflict."
Faptul că relațiile dintre părți sunt foarte tensionate, respectiv dintre intimată și recurent împreuna cu mama acestuia, este recunoscut de expert tot pentru termenul din 20.01.2009:
„Au fost câteva „reprize" cu injurii in ambele direcții, meciul rezumându-se la agresiuni verbale (e posibil sa nu fi „receptat" meciul în întregime, fiind ocupat cu măsurătorile)."
De asemenea, cu ocazia depunerii raportului de expertiză tehnică judiciară pentru termenul din 16.09.2008, expertul recunoaște că: „imobilul este în stăpânirea familiei paratei M. A.."
În realitate, autorii recurentului nu au ridicat nicio camera în extinderea casei bătrânești, acea cameră fiind ridicată în întregime de tatăl său, C. T..
Referitor la lotizare, în ceea ce privește toate părțile, aceasta nu se putea face decât cu avantaje cât și cu dezavantaje pentru fiecare. După o analiza judicioasă a celor 6 variante de lotizare, instanța de fond a ales varianta 8, care a fost propusă de expert tocmai având în vedere modul de deținere cât și sultele cât mai mici. Nu se pune problema că reclamantul ar fi primit „doar teren 425 m.p. arabil din capătul grădinii, si câteva terenuri extravilan,…”
În realitate, reclamantului i-au fost atribuite un număr de 7 trupuri de teren, în suprafață de 23.025 mp, ceea ce înseamnă 2 ha. și 3025 mp, astfel că recurentul nu a fost prejudiciat cu nimic.
În ceea ce o privește pe intimată, acesta arată că sultele compensatorii sunt în sumă totală de 90.630,97 lei, pe care trebuie să le achite celorlalte părți, astfel încât recurentul nu poate să susțină că a fost avantajată. Varianta VI de lotizare este cea mai echitabilă, instanța ținând cont de criteriile prevăzute de art. 873/9 Cod procedură civilă, respectiv masa bunurilor de împărțit, natura acestora, domiciliul părților și situația tensionată dintre acestea.
2. Referitor la susținerea recurentului că în prezent intimata ar deține „ ...2 bucătarii, 2 grajduri, ... .", că ar fi rămas în curtea sa „grajdul bunicului compus dintr-o încăpere, construit din lemn și lut, acoperit cu azbociment, ce l-a solicitat la partaj și nu a fost inclus", nu a rezultat din probele administrate de instanța de fond că ar exista în masa succesorala două grajduri și două bucătării, după cum foarte ușor se poate constata. De altfel, la data convocării pentru constatare, expertul tehnic judiciar în specialitatea construcții, arh. C. L., nu a identificat în teren existența vreunui grajd care să fi provenit de la autorii săi.
După construirea imobilului-casă împreuna cu soțul său, M. D., și a grajdului, amplasat în spatele casei, pe acest teren în timpul vieții părinților săi, a existat o gospodărie țărănească, în sensul ca se gospodăreau împreună. Susținerile recurentului nu au nici un corespondent în realitate, casa bătrânească a părinților săi nu are bucătărie, iar aceștia nu au avut grajd edificat în timpul vieții lor.
Mai arată intimata că susținerile recurentului referitoare la faptul că instanța de fond ar fi greșit contravaloarea camerei, cu suprafața utilă de 19,80 m.p., în valoare de 16.690 lei, nu sunt reale, iar celelalte valori au fost reținute ca urmare a expertizelor dispuse și realizate în cauză, ca urmare a obiecțiilor depuse de recurent și de intimată, parte din acestea fiind admise de prima instanță.
În acest sens, prima instanța a procedat în considerarea dispozițiilor art. 673 6 Cod procedură civilă, iar ca urmare a faptului că recurentul și intimata au solicitat să li se atribuie bunul, instanța a ținut seama de criteriile prevăzute la art. 6739 Cod procedură civilă. Celelalte valori reținute de instanța sunt corecte.
În ceea ce privește depozițiile martorilor audiați la cererea recurentului, L. D. și Gaucan E., acestea sunt mincinoase. Astfel, martorul Gaucan E., care este născută în ., dar domiciliază în Piatra-N., nu putea cunoaște nimic din ceea ce a existat în casa autorilor săi, și niciodată fratele său predecedat C. I., tatăl recurentului C. I.V., împreuna cu mama recurentului, nu au anexat 3 camere la casa bătrânească. Un alt neadevăr prezentat instanței de acest martor, în totală sfidare a adevărului, este aceea că părinții recurentului ar fi făcut un împrumut la CAR.
Analizând recursul declarat de recurs reclamantul - pârât C. I. V. împotriva IAP din 22.01.2013 și a sentinței instanței de fond, în raport de motivele invocate dar și sub toate aspectele în condițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Referitor la motivul de recurs prin care recurentul – reclamant susține că la termenul din 06.05.2008, în instanța de fond, cu revenire la termenul din 14.02.2012, a solicitat un drept de creanță în sumă de 69.940 lei, reprezentând contravaloarea extinderii ca anexă la casa bătrânească, compusă din 3 camere de locuit, anexă ce a fost construită de tatăl său C. I. în anul 1978, precum și includerea la masa succesorală a sumei de 12.000.000 lei, reprezentând depuneri și dobândă pe libret CEC, titular fiind defunctul C. T., creanțe care nu au fost admise prin încheierea de admitere în principiu și prin sentință, ambele atacate cu recurs, se rețin următoarele considerente:
Prin precizare la acțiune formulată la dosar (fila 145, ds. fond), reclamantul a solicitat stabilirea unui drept de creanță în sumă de 10.000 lei, având ca obiect contravaloarea celor 3 camere de locuit, anexă la casa bătrânească, motivând că au fost edificate de către tatăl său, iar aceste pretenții bănești au fost reluate și prin concluzii scrise formulate pentru încheierea de admitere în principiu din 22.01.2013 (filele 43-44, ds. fond), când și-a precizat creanța respectivă la valoarea de 69.940 lei. Acest capăt de cerere distinct de acțiunea de partaj succesoral, având ca obiect cele două creanțe bănești menționate anterior, nu a fost pus în dezbaterea contradictorie a părților și nici nu s-a pus în vedere reclamantului – recurent în instanța de fond calculul taxei judiciare de timbru legal datorată în raport cu valoarea acestei creanțe.
În același timp, Tribunalul reține că această „precizare la acțiune” a reclamantului a fost formulată cu mult peste termenul procedural care rezultă din dispozițiile art. 132, raportat la art. 134 Cod procedură civilă, potrivit cărora: la prima zi de înfățișare, respectiv, când părțile legal citate pot pune concluzii, instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii precum și pentru a propune noi dovezi, având în vedere data înregistrării acțiunii, respectiv 24.09.2007, și termenele care s-au acordat până când reclamantul a formulat această precizare la acțiune, în care părțile au pus concluzii cu privire la probele administrate în dosar.
Cu toate acestea, prin dispozitivul sentinței a fost stabilită în pasivul succesoral, în favoarea reclamantului – recurent, și creanța în valoare de 16.690 lei, reprezentând contravaloarea unei camere din casa bătrânească, cu suprafața utilă de 19,80 m.p., conform completării la raportul de expertiză tehnică judiciară în construcții ( expert C. L., fila 21, ds. fond), care a soluționat obiecțiunile formulate de reclamantul – recurent C. V.. Astfel, prin obiecțiunile formulate pentru termenul din 24.02.2009 în instanța de fond, reclamantul a solicitat ca expertul să procedeze la evaluarea separată numai pentru camera de locuit în supr. de 19,80 m.p., identificată la capitolul zona II din raportul de expertiză tehnică judiciară( filele 174-176, ds. fond). În aceste condiții, chiar reclamantul a solicitat dovezi și, implicit, și-a precizat în aceste limite capătul de cerere pentru extinderea la casa bătrânească, în cadrul administrării expertizei tehnice în construcții de evaluare; de asemenea, în aceleași limite se reține achiesarea pârâtei – intimate M. A., deoarece aceasta nu a declarat recurs în cauză. Asupra fondului cererii reclamantului – recurent, se mai reține că nu pot fi avute în vedere în dovedire declarațiile martorilor G. E. și L. D., care nu relatează circumstanțele concrete ale edificării unei extinderi formată din trei camere de către părinții reclamantului, făcând doar afirmații de ordin general despre edificarea unei astfel de extinderi. De altfel, aceste declarații nu se coroborează în cauză nici măcar cu poziția procesuală a reclamantului, care în instanța de fond nu a formulat obiective pentru evaluarea separată a extinderii respective, iar prin obiecțiuni a pretins numai evaluarea separată a camerei în supr. de 19,80 m.p., în aceste limite fiind admis în mod legal și temeinic acest capăt de cerere.
Față de aceste circumstanțe procedurale în care instanța de fond a fost sesizată cu precizarea la acțiune a reclamantului, având ca obiect cele două creanțe analizate, având în vedere dispozițiile art. 316 Cod procedură civilă, cu referire la art. 294 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că orice alte pretenții bănești ale reclamantului – recurent, privind dreptul de creanță în valoare de 69.940 lei, astfel cum susține în motivele de recurs, apar ca o cerere nouă susținută prin motivele recurentului direct în recurs, astfel că este inadmisibilă.
De asemenea, privind modalitatea de ieșire din indiviziune, astfel cum a fost stabilită de instanța de fond conform variantei VI din raportul de lotizare (filele 145-170, ds. fond) se rețin următoarele considerente:
Prin motivele de recurs, reclamantul critică varianta de lotizare stabilită de instanța de fond și solicită să se dispună ieșirea din indiviziune conform variantei II de lotizare, susținând că a primit doar teren în supr. de 4.325 mp, arabil din capătul grădinii, și câteva terenuri extravilan, iar toate construcțiile în litigiu, respectiv casa bătrânească și anexele, au fost stăpânite de părinții săi, că acolo au locuit recurentul și părinții săi, și tot acolo acesta locuiește și în prezent, chiar dacă muncește în Italia și vine acasă doar în concediu. Recurentul a mai susținut că nu are posibilități materiale să construiască o altă casă, în timp ce pârâta -reclamantă M. A., primește gospodăria bunicului recurentului, C. T., iar alături are gospodăria sa proprie, deci în prezent deține 2 case, 2 bucătarii, 2 grajduri fiind, astfel, favorizată prin varianta VI de lotizare.
Analizând aceste motive de recurs, Tribunalul le reține ca fiind neîntemeiate, deoarece pentru a dispune această modalitate de lotizare, conform variantei VI din raportul de lotizare, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a criteriilor împărțelii judiciare, având în vedere modul în care sunt stăpânite bunurile imobile din masa succesorală, respectiv faptul că pârâta-reclamantă nu mai are o altă locuință și că în casa părintească locuiește în momentul de față, tocmai pârâta-reclamantă, M. A..
De asemenea, expertiza de lotizare a răspuns și obiecțiunilor formulate de reclamantul – recurent în instanța de fond, cu privire la opțiunile de atribuire suprafeței de 700 m.p., teren curți c-ții și a suprafeței de 1-500 m.p., teren arabil, în pct. „Acasă”, precum și a suprafeței de 1.000 m.p., din trupul de teren în supr. de 4.825 m.p., din pct. „ G.”
Astfel, privitor la întocmirea unei noi variante, în care reclamantul solicită suprafața de 1000 m.p. aferentă casei ce face obiectul dosarului, expertul a determinat prin completarea la raportul de expertiză judiciară ( fila 12, ds. fond vol. II), că modul de amplasare al construcțiilor de pe terenul în suprafața de 3.700 m.p. (S1 pe planul anexa la raportul de lotizare), nu permite delimitarea suprafeței de 1000 m.p. (drept pentru care a delimitat în cadrul lotizării suprafața de 700 m.p..
Pentru a delimita suprafața de 1000 m.p. conform opțiunii reclamantului, este necesar a fi introdus în lotul acestuia și alte construcții care sunt prezentate pe teren, dar care nu fac obiectul prezentei acțiuni de partaj succesoral.
De asemenea, în variantele I si II din expertiza de lotizare, expertul a stabilit: „Având în vedere solicitările reclamantului în ceea ce privește terenul aflat în intravilan punctul „Acasă", parcelele 45/945/1 si 45/945/2, menționez ca vor fi formate 2 loturi distincte, deoarece amplasamentul construcțiilor existente deținute de M. A. nu permit formarea unui singur lot."
Aceste concluzii ale completării la raportul de expertiză tehnică judiciară, având valoare probatorie obiectiv științifică, demonstrează în mod clar, că bunurile imobile construcții din masa succesorală și terenul intravilan aferent, nu pot fi comod partajabile într-o altă variantă de lotizare, fiind posibilă numai formarea unui singur lot, astfel cum s-a stabilit prin varianta VI de lotizare. Această împrejurare, rezultă și din simpla analiză a modului de amplasare a construcțiilor care se regăsesc pe terenul în supr. de 3.700 m.p., curți – construcții și arabil situat în pct. „Acasă”, notat cu S1, în schițele anexă la raportul de lotizare ( filele 153, 170, ds. vol.I ).
De altfel, analizând compunerea lotului atribuit reclamantului – recurent conform variantei VI de lotizare, se constată că acesta a primit supr. de 4.235 m.p., teren intravilan Zănești, notată cu S2 pe planul anexă la raportul de expertiză, precum și 6 trupuri de teren extravilanul comunei Zănești, fiind astfel respectate criteriile atribuirii unor loturi echilibrate valoric și calitativ, reclamantul urmând să primească sultă de la pârâta – intimată în sumă de 62,04 lei.
În același timp, se constată ca fiind legale și temeinice și celelalte dispoziții ale sentinței privind modul de alcătuire a loturilor atribuite celorlalte părți în cauză, precum și stabilirea pasivului succesoral privind cheltuielile de înmormântare, potrivit probelor care s-au administrat în instanța de fond, astfel încât, în temeiul art. 312 alin. 1, raportat la art. 304 și ar. 304/1 Cod procedură civilă, se va respinge ca fiind neîntemeiat recursul declarat de reclamantul - pârât C. I. V. împotriva sentinței civile nr. 4062 din 29.10.2013 a Judecătoriei Piatra N. și se va menține sentința ca fiind temeinică și legală.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligat reclamantul – recurent să plătească în favoarea intimatei M. A. suma de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către reclamantul-pârât C. V., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat . din Piatra N., .. B11, . împotriva sentinței civile nr. 4062/29.10.2013 și a încheierii de admitere în principiu din 22.01.2013 pronunțate de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți M. A., domiciliată în comuna Zănești, ., județul N., C. V., domiciliat în D.-Roșie, . N., P. A., domiciliată în Zănești, județul N., C. A., B. A. și D. O. toți domiciliați în Zănești, .,.
Obligă recurentul să plătească intimatei M. A. suma de 3000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.07.2014.
pt.Președinte,Judecători,pt.Grefier,
C. BotezatuDaniela M. D. L.
aflat în c.o semnează aflat în c.o semnează
Președintele Tribunalului locțiitor grefier șef secție
M. S. A. D. A.
V. B.
Red. și tehnored/D.M./11.08.2014
Tehn ored/D.L./11.08.2014
Fond/I. P.
Ex. 2
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 631/2014. Tribunalul NEAMŢ | Suspendare provizorie a executării. Decizia nr. 651/2014.... → |
|---|
