Fond funciar. Decizia nr. 241/2013. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 241/2013 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 241 RC
ROMÂNIA | |
Dosar nr._ | Recurs – fond funciar |
TRIBUNALUL N. |
SECȚIA I CIVILĂ |
DECIZIA CIVILĂ nr. 241 RC din 04.03.2013 |
Ședința publică din 04.03.2013 |
Completul de judecată compus din:
Președinte | G. B. | Judecător |
D. M. | Judecător | |
D. M. | Judecător | |
R. C. - Grefier |
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de petenta I. A. – domiciliată în satul Grințieș, ., împotriva sentinței civile nr. 1356 din 03.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grințieș – cu sediul în ., C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., și cu intimata-intervenientă în nume propriu Regia Națională a Pădurilor R. - Direcția S. N. – cu sediul în Piatra N., ., nr. 24, județul N..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-petentă I. A., lipsind reprezentanții celorlalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este fond funciar – plângere la Legea nr. 1/2000;
- stadiul procesual – recurs;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- cauza se află la al doilea termen de judecată;
După referatul grefierului, având în vedere că nu mai sunt de formulat alte cereri, instanța acordă cuvântul părților, în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, recurenta-petentă I. A. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, arătând că este îndreptățită să primească diferența de teren, precum și obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată; depune la dosar concluzii scrise, bilete de transport, chitanțe onorariu avocațial, copia sentinței civile nr. 2022/1964 pronunțată de Tribunalul de Raion Piatra N. și copia unui libret de pensiune trimestrială, emis de Casa invalizilor, orfanilor și văduvelor de războiu.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 150 din Codul de procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ /2011 din 05.06.2012 petenta I. A. a formulat, în contradictoriu cu intimatele C. județeană N., C. locală Grințieș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Regia Națională a Pădurilor „R.”, plângere împotriva Hotărârii nr. 9404/10.04.2012, emisă de prima intimată, prin care i s-a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 3 ha teren forestier.
În motivare a arătat că mama sa, defuncta I. S. M., văduvă de război, era îndreptățită, potrivit Legii nr. 187/1945, să fie împroprietărită cu suprafața de teren solicitată, astfel că sunt întrunite cerințele art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru admisibilitatea cererii sale de constituire a dreptului de proprietate.
P. Hotărârea nr. 6/14.03.2011 C. locală Grințieș a propus admiterea cererii sale însă C. județeană N., prin Hotărârea nr. 9404/10.04.2012, a invalidat-o cu motivarea că cererea sa nu îndeplinește cerințele art. 36 din Legea nr. 1/2000, dar și pentru că ar fi formulat tardiv cererea de constituire a dreptului de proprietate.
În dovedirea plângerii petenta a depus la dosar, în copie, comunicarea Hotărârii nr. 9404/10.04.2012, Hotărârea nr. 6/14.03.2011 a Comisiei locale Grințieș, acte de stare civilă și dovada că autoarei sale i s-a recunoscut titlul de văduvă de război.
P. sentința civilă nr. 1356 din 03.10.2012 Judecătoria B. a respins ca nefondată plângerea petentei reținând în motivare că aceasta și-a fundamentat cererea de constituire a dreptului de proprietate pe dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008.
Acest text de lege prevede că au vocație la constituirea dreptului de proprietate persoanele fizice împroprietărite în baza Legii nr. 187/1945, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanele fizice care îndeplineau condițiile pentru a fi împroprietărite în baza Legii nr. 187/1945, înscrise în tabelele nominale întocmite în acest sens, precum și persoanele fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, însă au fost omise de la împroprietărire din diverse motive.
Cum după autoarea invocată s-a retrocedat întreaga suprafață de teren prevăzută în tabelul de împroprietăriți întocmit cu ocazia aplicării reformei agrare din anul 1945 – respectiv 2 ha – nu se mai poate constitui acest drept pentru diferența de teren până la 5 ha, deoarece aceasta este suprafața maximă ce se putea acorda la împroprietărire, conform art. 2 din Legea nr. 187/1945.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal petenta I. A., care a criticat-o pentru greșita aplicare a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, deoarece acest text de lege se referă la constituirea dreptului de proprietate pentru persoanele care nu aveau în proprietate suprafața de 5 ha teren prevăzută de Legea nr. 187/1945.
A mai arătat că Legea nr. 187/1945 acorda întâietate la împroprietărire tuturor celor care au luptat pe front și că a făcut dovada că defunctul său tată a luptat în al doilea război mondial și a murit pe front, astfel că sunt îndeplinite cerințele actualelor dispoziții ale art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru admisibilitatea plângerii sale.
În dovedire a depus acte de stare civilă, Adeverința nr. C150/27.02.1964 emisă de fostul Comisariat militar al orașului Piatra N. din care reiese că tatăl său, I. V. S., a fost declarat dispărut pe front la 22.11.1942 în luptele de la C. Donului, Titlul de proprietate nr._ pentru suprafața de 1 ha pădure și procesul - verbal de punere în posesie cu aceeași suprafață de teren, retrocedată după alt autor.
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru potrivit art. I pct. 43 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, precum și de plata timbrului judiciar potrivit art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995.
Intimata Regia Națională a Pădurilor „R.” a depus întâmpinare (f. 19 - 20) prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.
P. Adresa nr._ din 11.12.2012 (f. 14) intimata C. județeană N. a învederat că își menține punctul de vedere exprimat la instanța de fond în sensul că plângerea petentei este nefondată și a solicitat exonerarea sa de plata cheltuielilor de judecată.
Analizând argumentele invocate precum și din oficiu, potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, Tribunalul constată că recursul nu este fondat urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
În baza Legii nr. 18/1991, după autoarea I. S. M., văduvă de război, s-a retrocedat suprafața de 1 ha teren forestier conform Titlului de proprietate nr._ (f. 20 dosar fond), cu care aceasta figura înscrisă în Tabelul de împroprietăriți întocmit în baza Legii nr. 187/1945.
Reiese că – așa cum în mod just a reținut și prima instanță – după această autoare s-a retrocedat întreaga suprafață de teren cu care a fost împroprietărită în baza Legii nr. 187/1945.
Cum actuala redactare a art. 36 din Legea nr. 1/2000 nu prevede posibilitatea constituirii dreptului de proprietate în favoarea persoanelor ce au fost împroprietărite în baza Legii nr. 187/1945 și cărora li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul, în mod just prima instanță a apreciat că plângerea petentei I. A. nu este fondată, deoarece a solicitat constituirea dreptului de proprietate pentru diferența de teren dintre suprafața cu care a fost împroprietărită autoarea sa și suprafața de 5 ha teren, care reprezenta suprafața maximă ce se putea acorda în baza Legii nr. 187/1945.
În ce privește critica referitoare la faptul că actualele dispoziții ale art. 36 din Legea nr. 1/2000 s-ar referi la constituirea dreptului de proprietate pentru persoanele care nu aveau în proprietate suprafața de 5 ha teren prevăzută de Legea nr. 187/1945, și nu la reconstituirea acestui drept pentru suprafețele de teren cu care autorii au fost împroprietăriți în baza Legii nr. 187/1945, Tribunalul constată că este neîntemeiată deoarece art. 2 alin. 1 lit. a și b și art. 12 din acest act normativ prevedea că prin înfăptuirea reformei agrare s-a urmărit mărirea suprafețelor arabile ale gospodăriilor țărănești existente, care au mai puțin de 5 ha, precum și crearea de noi gospodării țărănești individuale pentru muncitorii agricoli fără pământ, și că la împroprietărire aveau întâietate „ostașii care sunt concentrați sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste”.
Reiese că dreptul la împroprietărirea efectuată în baza Legii nr. 187/1945 era un drept propriu al celui considerat îndreptățit, care trebuia să îndeplinească toate cerințele prevăzute în această lege.
În cazul decesului pe front a unei persoane înaintea adoptării Legii nr. 187/1945, acest act prevedea posibilitatea împroprietăririi văduvei și a copiilor orfani ai militarului, caz în care dreptul la împroprietărire era un drept propriu al acestor moștenitori, de care mama petentei, I. S. M., a și beneficiat prin atribuirea suprafeței de 1 ha teren.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a din codul de procedură civilă Tribunalul va respinge ca nefondat acest recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta I. A. împotriva sentinței civile nr. 1356 din 3.10.2012 a Judecătoriei B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 martie 2013.
Președinte | Judecători | Grefier |
G. B. | D. M. și D. M. | R. C. |
Red: D.Mg. 11.03.2013;
thred: R.C. 12.03.2013;
2 ex.
Fond: O.G.M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 223/2013. Tribunalul NEAMŢ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 268/2013. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
