Fond funciar. Decizia nr. 442/2013. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 442/2013 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 442/RC
Dosar nr._ - plângere la Legea nr. 1/2000 -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 442/RC
Ședința publică din 11.04.2013
Instanța compusă din:
Președinte: D. S. – judecător
A. M. U. – judecător
L. F. – judecător
Grefier – C. Ailuțoaei
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta - intimată C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., împotriva sentinței civile nr. 1241 din 24.09.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata - petentă L. V., domiciliată în Iași, .. 93, .. A, ., județul Iași, și intimata - intimată C. L. Grințieș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în ., având ca obiect plângere la Legea nr. 1/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. L. pentru intimata - petentă L. V., lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței următoarele:
- cauza este la al doilea termen de judecată;
- obiectul cauzei este plângere la Legea nr. 1/2000;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus la dosar precizări, care nu s-au comunicat.
Instanța îi înmânează apărătorului intimatei - petente un exemplar de pe precizările formulate de C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Avocat M. L., pentru intimata - petentă L. V., solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1241 din 24.09.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, constată următoarele:
Constată că prin sentința civilă nr. 1241 din data de 24.09.2012 pronunțată de Judecătoria B. a fost admisă plângerea formulată de petenta L. V., în contradictoriu cu intimatele C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. Grințieș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a constituit petentei dreptul de proprietate pentru 5 (cinci) teren cu vegetație forestieră pe raza comunei Grințieș, jud. N., și pe cale de consecință, a fost anulată în parte Hotărârea Comisiei Județene N. nr. 9404/2012.
Prin aceeași sentință au fost obligați în solidar M. A., V. Ș., P. I., A. A., S. S., T. Vararu G., S. M., C. C. J., V. V., C. - I. Pavell și L. T. L., componenți ai intimatei, la plata către petentă a sumei de 600 lei, cheltuieli de judecată.
P. a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin plângerea ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, petenta L. V. a solicitat, în baza art. 36 din Legea 1/2000, modificată, în contradictoriu cu intimatele C. Județeană N. și C. Comunală Grințieș, anularea în parte a Hotărârii Comisiei Județene nr. 9404/10.04.2012, constituirea, după defunctul autor A. N. D., a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, solicitat prin cererea sa din 14.11.2008, admisă de intimata C. L., dar respinsă pentru lipsa dovezilor condițiilor Legii 187/1945 și pentru tardivitate de intimata C. județeană actul atacat în speță.
Plângerea este scutită de taxă de timbru și de timbru judiciar potrivit art. 42 din Legea nr. 1/2000, modificată.
Intimata C. Județeană N., prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea plângerii. C. locală nu a depus întâmpinare.
Instanța de fond a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând în mod coroborat probatoriul administrat raportat la dispozițiile legale incidente, instanța de fond a apreciat că plângerea pendinte este întemeiată și a dispus admiterea, pentru următoarele considerente:
Petenta L. V., prin cererea nr. 1/14.11.2008, a solicitat intimatei C. L., în temeiul art. 36 din Legea 1/2000 modificată, constituirea dreptului de proprietate pentru 5 ha teren cu vegetație forestieră în calitate dovedită de moștenitor cu vocație succesorală concretă, fiică, a defunctului autor A. N. D. (decedat în anul 1954), participant în ultimul război mondial, fără teren în proprietate.
Intimata C. locală a propus validarea cererii de constituire, iar intimata C. județeană a invalidat propunerea prin hotărârea contestată, invocând tardivitatea cererii de constituire și neîndeplinirea condițiilor Legii 187/1945.
S-a apreciat de către instanța de fond că hotărârea ce formează obiectul plângerii pendinte este netemeinică și în substanța ei și nelegală, reținându-se că s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000, respectiv că s-a dovedit cu certificat emis de arhiva militară participarea autorului în război, care participare îi conferea - alături de lipsa proprietății funciare - vocație la împroprietărire cu întâietate, în baza art. 12 din Legea 187/1945, cu înscris emanat de la Arhivele Statului s-a dovedit lipsa proprietății funciare a aceluiași autor, lipsă care satisface cerința ca proprietatea funciară a celui cu vocație la împroprietărire să fie sub 5 ha - art. 2 din Legea 187/1945, s-a dovedit că petenta este moștenitoare cu vocație succesorală concretă la moștenirea autorului acceptată prin cererea de constituire în analiză.
Relativ la pretinsa tardivitate a introducerii cererii de constituire, invocată de intimata C. Județeană N., instanța de fond a apreciat-o neîntemeiată și a respins-o deoarece prin . Legii nr. 193/2007 la 28 iunie 2007 petenta a fost pusă de drept - prin voința legii - în termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală cu privire la terenul solicitat prin acea petiție, termen care, în lipsa unei norme speciale care să fixeze întinderea sa, are durata stabilită de dreptul comun - art. 700 alin. 1 cod civil - respectiv 6 luni din ziua când Legea nr. 193/2007 devine activă, legea specială completându-se în intenția legiuitorului cu legea generală, interpretare care dă substanță în speță dreptului petentului la un proces echitabil în spiritul art. 6 paragr. 1 din CEDO.
Față de considerente de fapt și de drept expuse, instanța de fond, în temeiul art. 25 și 36 din Legea 1/2000, modificată, raportat la art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991 republicată și art. 1 și 12 din Legea 187/1945, a admis plângerea conform dispozitivului.
În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere că intimata C. Județeană nu are personalitate juridică, însă se află în culpă procesuală căzută în pretenții, instanța de fond a obligat pe cei care au compus această entitate la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, intimata C. județeană N..
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului N. sub același număr generat în ECRIS, la judecata în fond și anume sub nr._ .
În recursul declarat, intimata a criticat sentința pentru următoarele motive:
- în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea intimatei recurente la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care aceasta nu este persoană juridică, nici conform prevederilor Codului civil și nici în raport de legea specială privind fondul funciar. A invocat în acest sens practică judiciară.
- petenta nu a făcut dovada că autorul său defunct A. N. D. ar fi avut întâietate la împroprietărire, în condițiile în care Legea nr. 187/1945 prevedea constituirea unui lot maxim de 5 ha, însă suprafața ce era atribuită în mod efectiv persoanelor îndreptățite, fie chiar și celor ce nu dețineau la nivelul anului 1945 nicio suprafață de teren, se stabilea atât în funcție de întâietatea la împroprietărire a solicitantului, cât și de suprafața disponibilă de la nivelul localității – art. 12 și art. 14 din actul normativ menționat. Consideră că Legea nr. 187/1945 trebuie interpretată în sensul că suprafața de 5 ha reprezenta suprafața maximă pe care o putea deține o familie la nivelul anului 1945 și nu este corect a se aprecia că, în mod obligatoriu și fără nicio diferențiere, toate familiile de agricultori trebuiau să primească această suprafață maximă.
- Legea nr. 187/1945 nu făcea referire la teren cu vegetație forestieră, arătând în mod expres că regimul pădurilor și viilor va face obiectul unei legi speciale.
- în situația în care s-ar aprecia că persoana înscrisă în actul doveditor depus de petentă, respectiv tabelul nominal în care apare evidențiat numitul D. N. A. cu suprafața de 2 ha împărțită în două loturi, instanța de fond trebuia să rețină și să dispună, cel mult, atribuirea în proprietate a suprafeței cu care defunctul autor al reclamantei apare înscris în acest tabel și nicidecum nu trebuia să atribuie în proprietate o suprafață mai mare decât cea repartizată la data aplicării Legii nr. 187/1945 de către autoritățile administrative ale vremii.
- petenta nu a făcut, la data constituirii dosarului în procedura legilor funciare, dovada cu acte de la Arhivele militare ale Ministerului Apărării că defunctul său autor a luptat pe front. Actele depuse nu se încadrează în categoria celor prevăzute expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000, iar nedepunerea acestora echivalează cu neîndeplinirea unei condiții de fond pentru admiterea cererii.
- constituirea dreptului de proprietate în modalitatea dispusă de instanță face imposibil de pus în executare sentința pronunțată. Aceasta deoarece, la judecata în fond, nu s-au administrat probe prin care să se precizeze amplasamentul și din care să rezulte dacă pe raza comunei Grințieș există sau nu teren cu vegetație forestieră disponibil pentru constituirea dreptului de proprietate.
P. toate aceste motive, în baza art. 304 pct. 9 raportat la art. 3041 Cod procedură civilă, intimata solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței, iar pe fond, respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de petentă.
Față de recursul declarat de intimată, petenta a formulat întâmpinare, prin care a arătat că autorul său a fost împroprietărit cu ocazia aplicării Legii de reformă agrară, conform tabelului de parcelare în care autorul figurează la poziția 3. C. locală a constituit dreptul în favoarea petentei, însă C. județeană a invalidat această propunere printr-o decizie nemotivată, netemeinică și nelegală. Arată petenta că a dovedit împroprietărirea autorului în urma reformei agrare, iar cu certificatul emis de Arhivele militare ale Ministerului Apărării, nr. CT830/13.07.2012, a dovedit că acesta a luptat pe front și, în condițiile în care sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 36 din legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Intimata C. județeană N. a depus precizări pentru termenul de judecată din data de 11.04.2013.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, în considerarea dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, se constată că este fondat recursul declarat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În fapt, prin acțiunea introductivă de instanță, petenta a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene nr. 9404/10.04.2012, prin care a fost invalidată propunerea Comisiei locale Grințieș de constituire în favoarea petentei, în calitate de moștenitoare a autorului A. N. D., a dreptului de proprietate pentru terenul de cinci hectare, cu vegetație forestieră, teren cu care autorul a fost împroprietărit în baza Legii de reformă agrară din anul 1945, și cu privire la care petenta s-a considerat îndreptățită, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 247/2005 și a Legii nr.193/2007.
Conform dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.
Din analiza textului menționat, se constată că sunt prevăzute următoarele categorii de persoane care au vocație la constituirea dreptului de proprietate, în acest temei, și anume:
- persoanele fizice care au fost împroprietărite la Reforma agrară din anul 1945, în baza Legii nr. 187/1945, dar cărora nu li s-a atribuit terenul la care aveau dreptul în mod efectiv sau cărora atribuirea le-a fost anulată
- persoanele fizice care îndeplineau condițiile pentru a fi împroprietărite în anul 1945, în baza aceleiași legi de reformă agrară, care au fost înscrise în tabelele nominale
- persoanele fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Față de categoriile de persoane, rezultate din interpretarea textului arătat drept beneficiare ale constituirii, se constată că petenta, în raport de actul invocat în dovedirea dreptului de proprietate, se încadrează în categoria persoanelor fizice care îndeplineau condițiile pentru a fi împroprietărite în anul 1945, în baza legii de reformă agrară, care au fost înscrise în tabelele nominale, și, ca atare, în analiza cererii formulate se impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
- să formuleze cererea în termenul de 60 zile de la data adoptării Legii nr. 193/2007, prin care s-a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000, prin includerea, drept beneficiare ale constituirii, și a acestei categorii de persoane;
- să aibă calitatea de persoane îndreptățite la împroprietărire, în accepțiunea Legii nr. 187/1945;
- să fi fost înscrise în tabelele nominale întocmite la acea dată.
Textul articolului 36 din forma inițială a Legii nr. 1/2000 a fost modificat succesiv prin Legile 204/2004, 247/2005, 193/2007 și respectiv 212/2008.
Cea de-a doua categorie de persoane care beneficiază de aplicarea acestor prevederi, și anume persoanele fizice care îndeplineau condițiile pentru a fi împroprietărite în anul 1945, în baza aceleiași legi de reformă agrară, care au fost înscrise în tabelele nominale, a fost prevăzută pentru prima dată prin Legea nr. 193/2007, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 193 din 19.06.2007, cu intrare în vigoare la trei zile de la publicare, și anume la data de 23.06.2007.
Acest act normativ a prevăzut o nouă categorie de persoane îndreptățite la împroprietărire, dând astfel naștere la un drept substanțial și a menționat corelativ și un termen de valorificare a dreptului recunoscut, printr-o normă procedurală corespunzătoare, respectiv art. II, conform căruia „persoanele fizice prevăzute la art. 3 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia”.
Față de cele menționate, se constată că termenul în care poate fi formulată cererea de constituire întemeiată pe dispozițiile art. 36 pentru categoria de persoane anterior menționată prevăzută în Legea nr. 193/2007 este de 60 zile, calculat de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, și anume 23.06.2007.
Petenta a formulat cererea de constituire la data de 14.11.2008, cu mult peste termenul legal menționat, calculat de la data intrării în vigoare a Legii nr. 193/2007. Față de cele menționate, se constată că în mod corect C. Județeană N. a invalidat, prin hotărârea contestată, propunerea comisiei locale de admitere a cererii de constituire a dreptului de proprietate, formulată de petentă, cu motivarea că această cerere este tardiv formulată.
Celelalte aspecte invocate, care vizează temeinicia cererii de constituire, nu pot fi analizate, cu antamarea fondului, deoarece excepția tardivității formulării acesteia se analizează cu prioritate și face de prisos aprecierea îndeplinirii celorlalte condiții de constituire, prevăzute în mod expres de art. 36, în forma modificată prin Legea nr. 193/2007. De asemenea, susținerea că petentul se încadrează în ultima categorie de persoane îndreptățite la împroprietărire, cum este aceasta prevăzută de Legea nr. 212/2008, se constată că nu este fondată, în condițiile în care autorul petentei a figurat pe tabelul cu îndreptățiții la împroprietărire, și aceasta avea dreptul de a obține terenul, ca urmare a formulării unei cereri în termenul legal, raportat la acest act normativ.
P. considerentele expuse, se constată că instanța de fond nu a făcut o legală și corectă apreciere a probelor administrate în cauză, raportate la dispozițiile aplicabile în speța de față, motive față de care, în baza art. 312 alin. 1 teza I, raportat la art. 304, pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, recursul declarat urmează a fi admis, iar sentința recurată modificată în totalitate. Pe fondul cauzei va fi respinsă plângerea formulată de petentă împotriva hotărârii comisiei județene, prin care a fost invalidată propunerea Comisiei locale Grințieș, de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de intimata C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., împotriva sentinței civile nr. 1241 din 24.09.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata - petentă L. V., domiciliată în Iași, .. 93, .. A, ., județul Iași, și intimata - intimată C. L. Grințieș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în ..
Modifică în totalitate sentința recurată, după cum urmează:
Respinge ca nefondată plângerea la Legea nr. 1/2000 promovată de petenta L. V. în contradictoriu cu intimatele C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. Grințieș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.04.2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
D. S. A. M. U., C. Ailuțoaei
L. F.
Red. și tehnored. L.F. – 13.05.2013
Tehnored. C.A. – 17.05.2013
2 ex.
Fond: I. P.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 440/2013. Tribunalul NEAMŢ | Partaj judiciar. Decizia nr. 410/2013. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
