Fond funciar. Decizia nr. 243/2013. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 243/2013 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 243 RC
ROMÂNIA | |
Dosar nr._ | Recurs – fond funciar |
TRIBUNALUL N. |
SECȚIA I CIVILĂ |
DECIZIA CIVILĂ nr. 243 RC din 04.03.2013 |
Ședința publică din 04.03.2013 |
Completul de judecată compus din:
Președinte | G. B. | Judecător |
D. M. | Judecător | |
D. M. | Judecător | |
R. C. - Grefier |
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de reclamanții M. Z., M. D., C. R. și U. M. – domiciliați în satul Pîncești, ., împotriva sentinței civile nr. 2724 din 27.09.2012 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții A. C. A., A. E., A. F., A. F., P. L. și Z. G. – moștenitori ai defunctului A. C. – domiciliați în satul Pîncești, ., A. G., A. G. – domiciliați în satul Pîncești, ., A. P. – domiciliat în satul Pionieri, ., nr. 22, județul V., G. E. – domiciliată în Focșani, .. 8, ., P. M. – domiciliată în satul Golești, comuna Golești, ., județul V., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Pâncești – cu sediul în ., și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-pârât A. G., asistat de avocatul T. Gheorhe, care reprezintă pe toți intimații-pârâți persoane fizice, lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este fond funciar – constatare nulitate absolută parțială a titlului de proprietate;
- stadiul procesual – recurs;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- cauza se află la al treilea termen de judecată;
- la dosar au fost depuse, prin compartimentul arhivă, de către avocat Mutescu O., pentru recurenții-reclamanți, concluzii scrise, acesta făcând precizarea că nu se poate prezenta în fața instanței întrucât are de susținut un dosar aflat pe rolul Judecătoriei B..
După referatul grefierului, avocatul T. Gheoghe depune la dosar împuternicirea avocațială ./_/2013.
Nemaifiind de formulat alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților, în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, avocatul intimaților-pârâți solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca legală și temeinică; susține că recurenții-reclamanți nu au făcut în instanță dovada dreptului pe care îl invocă și cere obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanțelor depuse la dosar.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 150 din Codul de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 2724 din 27.09.2012, Judecătoria R. a respins atât excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâtul A. G., cât și acțiunea civilă prin care, la data de 7.06.2012, reclamanții M. Z., M. D., C. R. și U. M. au chemat în judecată pe pârâții A. G., A. C., A. G., A. P., P. M., G. E., C. comunală Pâncești pentru aplicarea legilor fondului funciar și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în contradictoriu cu care au solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate nr. 49/694/15.08.1995 și nr. 49/852/13.03.1996, în sensul radierii din ultimul titlu a suprafeței de 2.408 mp teren arabil cu nr. topo 12/162/6 și înscrierii acesteia în primul titlu, precum și nulitatea absolută a tranzacției intervenite în dosarul nr._ al aceleiași judecătorii.
Totodată, reclamanții au fost obligați să plătească pârâtului A. G. suma de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
P. a hotărî astfel, judecătorul care a pronunțat sentința a reținut din probele administrate (înscrisuri) că, în perioada anterioară cooperativizării, defunctul M. Ș., autorul reclamanților, avea în proprietate suprafața de 1,22 ha teren și s‑a înscris în C.A.P. cu 1,24 ha, iar prin cererea nr. 996/16.09.1991 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri însumând 1,27 ha. Cererea sa a fost soluționată favorabil, astfel că i s‑a eliberat titlul de proprietate nr. 49/694/15.08.1995, pentru suprafața de 1 ha și 3.131 mp teren, cu respectarea revederilor și a procedurii legale, reconstituirea vizând, deci, o suprafață mai mare decât cea evidențiată de actele invocate, moștenitorii săi nefăcând dovada că el ar mai fi avut și suprafața de 2.408 mp respectiv terenul în litigiu, că s‑ar fi înscris și cu acest teren în fosta C.A.P. ori că s‑ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, până la formularea cererii adresate direct instanței. Ori, este evident că, pe această cale, reclamanții au urmărit eludarea dispozițiilor legale privind procedura obligatorie de reconstituire a dreptului de proprietate.
La rândul său, A. G., autorul pârâților persoane fizice, s‑a înscris în CAP cu suprafața de 4,96 ha teren și i s‑a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5,3234 ha pentru care a primit titlul de proprietate nr. 49/852/13.03.1996.
Ambele titluri obținute de autorii părților au fost emise în baza hotărârilor Comisiei județene N., care nu au fost atacate cu plângere în instanță, între hotărâri și titlurile de proprietate existând deplină corespondență, sub aspectul suprafețelor pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate, situație în care nici titlurile de proprietate criticate nu pot face obiectul controlului judecătoresc, cu atât mai mult, cu cât, terenul cuprins în titlul de proprietate al pârâților a intrat în circuitul civil, cu privire la el fiind promovată și soluționată o acțiune de ieșire din indiviziune.
Conchizând, prima instanță a arătat că toate cele trei capete de cerere deduse judecății de reclamanți sunt neîntemeiate și trebuie respinse ca atare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 274 din Codul de procedură civilă, privind suportarea cheltuielilor de judecată de către partea căzută în pretenții, care, în speță, este reprezentată de reclamanți.
În termenul prevăzut de art. 301 din Codul de procedură civilă, reclamanții au declarat recurs împotriva sentinței primei instanțe, cu privire la care au susținut că este nelegală, cererea de recurs nefiind decât o reproducere a celei de chemare în judecată.
Astfel, recurenții au pretins că, deși autorului lor i s‑a emis titlu de proprietate pentru terenuri în suprafață totală de 1,3131 ha, în realitate, ei stăpânesc mult mai mult teren, mai exact, cu 2.408 mp în plus (măsurat, 2.308 mp), care nu a fost declarat la colectivizare,cu toate că este stăpânit dinainte de anul1948, fiind moștenire de la M. E., bunica paternă.
La data formulării cererii pentru eliberarea titlului de proprietate de către defunctul M. Ș., acestuia i s‑a spus că,în ceea ce privește suprafața pe care o deținea peste drum de casă, să nu‑și facă griji, pentru că nu i‑o va lua nimeni, chiar daca nu este trecuta in registrul agricol, de vreme ce o ține de peste 60 de ani, iar mama lui, defuncta M. E., o ținea, la rândul sau, de prin anii 1910.
În aceeași situație s‑a aflat și fratele și vecinul său, M. L.(moștenitori fiind soția M. P. și copiii V., E., I. și E.) care deține în continuarea suprafeței de 2.408 (conform măsurătorilor, 2.308mp) o suprafața de 1.800 mp, din același trup de teren provenind de la bunica M. E..
Acesta este motivul pentru care bătrânul M. Ș. a lăsat rezolvarea situației terenului în litigiu în mâinile celor de la C. comunală de aplicare a legilor fondului funciar Poienari, între timp, fiind declarată comună și localitatea Pâncești, ajungându‑se, astfel, ca el să fie trecut în titlul altei persoane, care nu are act valabil nici măcar pentru terenul de curți, construcții.
Aspectele prezentate au fost dovedite cu extrasul obținut de la Arhivele Statului N., potrivit căruia, în borderoul anului 1948, M. E., de profesie agricultoare, apare cu suprafața de 3ha și 2.863 mp, din care 2 ha 8.746 mp arabil și 2.685 mp fânețe.
Ca moștenitori, defuncta i‑a avut pe M. L., M. N., M. P. A. (căsătorită I.), M. Ș., M. T. (decedat, fără urmași)și M. M. (căsătorită M.). Dintre aceștia:
- M. L. are eliberat pe numele său titlul de proprietate nr. 49/691/15.08.1995, pentru o suprafață de5.084 mp, din care 4.300 mp teren arabil extravilan, în punctul „Rotăreni“;
- M. N. are titlul de proprietate nr. 49/1547/3.03.2000, pentru 5.371 mp, din care 3.190 mp în punctul „Rotăreni“;
- M. Ș. are eliberat titlul de proprietate nr. 49/694/15.08.1995, pentru o suprafața de 1,3131 ha, din care extravilan arabil în punctul „Rotăreni“ 7200 mp și în alte puncte din extravilan, tot arabil, 5000 mp;
- M. M. are titlul de proprietate nr. 49/1217/17.04.1997, pentru o suprafața de 2,9174 ha, din care 7.350 mp în punctul „Rotăreni“;
-I. Șt. A. are titlul de proprietate nr. 49/678/26.07.1995, pentru o suprafața de 2,1054 ha, dar care provin numai de la soțul său.
Adunate,terenurile extravilane transmise de M. E. măsoară 2,7190 ha, la care, dacă se adaugă și suprafețele curți, construcții de pe titlurile lui Ș. și L. ( 781mp +784 mp), adică 1565 mp, rezultă 2,8755 ha. Ca atare, din totalul terenurilor deținute în anul 1948 de M. E., aceea de 3,2863 ha, rezultă o suprafață lipsă de 4.108 mp, care este compusă din 2 trupuri de teren, unul de 2.408 mp și unul de 1.800 mp, în continuarea celui dintâi, deținut de moștenitorii lui M. L..
Acest total de 4.108 mp este trecut în mod eronat în titlul eliberat pe numele moștenitorilor defunctului A. G., sola 12, parcelele nr. 162/4 (suprafața de 2.447, la măsurători, 2.308 mp) și nr. 162/6 (2.784 mp).
În ceea ce privește modalitatea de eliberare a titlului de proprietate obținut de pârâți, trebuie observat că, potrivit cererii din data de 2.01.1959, defunctul M. G. s‑a întovărășit cu terenuri în suprafață de 4,50 ha, pentru ca, în același an, să decare că se înscrie ca membru C.A.P. cu terenuri în suprafață totală de 4,96 ha.
Cu toate că, în anul 1991, fiii defunctului au solicitat terenuri într‑o suprafață mai mică chiar decât cea declarată de autor, în mod inexplicabil, în 1993 comisia locală a șters din registrul agricol, cu pixul, suprafața de 4,96 ha, înscriind suprafața de 5,3324 ha, atât ca s‑a trecut și în titlul de proprietate eliberat în anul 1996.
La emiterea unor titluri de proprietate incorecte și de natură a leza interesele adevăraților proprietari, s‑a putut ajunge din cauza propunerilor eronate înaintate de C. locală Poienari de fond funciar de la acea vreme, actualmente Pâncești, dar și din cauza lipsei de transparență în prezentarea actelor către agricultori. În urma eliberării titlului de proprietate pentru moștenitorii lui A. G., A. G., fiul său, a promovat acțiune de partaj succesoral (dosar civil nr._ ), iar prin tranzacția încheiată între comoștenitori, cele doua trupuri de teren care au aparținut lui M. E. au fost incluse în lotul lui și au devenit proprietatea sa.
În același an, A. G. a formulat și o acțiune în revendicare imobiliară (dosar civil nr._, aflat în faza recursului), expertiza tehnică topografică reliefând faptul că deține teren nu numai în plus de titlu, dar și fără act, în ceea ce privește curtea casei de locuit, dar și că vecinii menționați în titlu sunt cu totul alții decât cei de la fața locului sau din schița expertului.
În final, recurenții au arătat că, având în vedere că instanța nici nu a motivat pe larg sentința pronunțată,în sensul de a arăta motivele pentru care a respins acțiunea sau probele administrate, recursul lor trebuie admis așa cum a fost formulat.
Întrucât la data de 12.07.2012 a survenit decesul pârâtului‑intimat A. Gh. C., în recurs, calitatea procesuală a acestuia a fost preluată de moștenitorii săi legali, indicați în anexa 24 – Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 339/7.02.2013: A. E. (soție supraviețuitoare), A. C.‑A., A. F., P. L., A. F. și Z. G. (fiul și fiicele defunctului). Examinând sentința civilă atacată sub toate aspectele, în considerarea dispozițiilor art. 304^1 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că este o hotărâre legală și temeinică, care trebuie, de aceea, menținută în totalitate, pentru considerentele de fapt și de drept arătate în continuare, în completarea celor deja reținute de judecătorul fondului.
În primul rând, trebuie subliniat faptul că recurenții‑reclamanți sunt cei cărora le revine sarcina de a dovedi temeinicia acțiunii formulate, iar aceștia au invocat în acest scop actul nr. 1002/15.03.2011, obținut de la Arhivele Naționale – Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale și denumit „C. – Extras din Borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din comuna/., județul R., conform recensământului agricol și al populației din ianuarie 1948“, în care, la nr. casei 77, figurează înscrisă agricultoarea M. P. E., bunica paternă a reclamanților (împreună cu cei 5 copii, dintre care 3 minori), ca posesoare a 5 parcele de teren în suprafață totală de 3,2863 ha, din care: 1.432 mp curți, 2.685 mp fânețe naturale și 2,8746 ha teren arabil.
Ținând cont de faptul că înscrisul descris în alineatul precedent privește situația terenurilor deținute de autoarea reclamanților cu mai bine de 10 ani înainte de cooperativizarea în zonă a agriculturii, nu numai că acesta nu face, prin el însuși, nicio dovadă a suprafeței și amplasamentului concret ale fiecărei parcele în parte, nici a susținerii potrivit căreia M. E. ar fi stăpânit teren arabil în extravilanul satului Pâncești, punctul „Rotăreni“, pe care l‑ar fi împărțit între copiii săi, conform calculelor simpliste, pur aritmetice – și chiar eronate, făcute în cererea introductivă de instanță și reluate întocmai în cererea de recurs.
În plus, . care recurenții‑reclamanți au solicitat excluderea din titlul eliberat în favoarea moștenitorilor defunctului A. G. are categoria de folosință „arabil“, dar este situată în intravilanul localității, sola 12, în care reclamanților, în calitate de moștenitori ai lui M. Ș., li se cuvin doar 781 mp, din care 457 în . și construcții, și 324 mp arabil, în .>
Cum corect a reținut și prima instanță, ceea ce interesează în cauză este ce suprafață deținea M. Ș.,conform evidențelor agricole, în perioada de referință (1958‑1963), ce suprafață a solicitat prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate și cât a primit prin titlul de proprietate emis în baza L. nr. 18/1991. În mod evident, această din urmă suprafață (1,3131 ha) este mai mare decât celelalte două și, nici documentația prealabilă, nici titlul nr. 49/694/15.08.1995, nu au fost niciodată contestate, în procedurile prevăzute de legea specială, de către autorul recurenților, beneficiar atât al reconstituirii, cât și al titlului de proprietate, ori de moștenitorii acestuia.
Trebuie, de asemenea, avut în vedere că, la data de 15.03.2011, cu privire la terenul obiect al litigiului de față, intimatul A. G. a promovat o acțiune în revendicare (dosar civil nr._ al Judecătoriei R.) soluționat în fond prin sentința civilă nr. 3528 din 25.11.2011, prin care pârâta M. Z. a fost obligată să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 2.447 mp (din măsurători, 2308 mp) teren intravilan, sola 12, . în titlul de proprietate nr._ . Prin aceeași sentință, Judecătoria R. a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională prin care pârâta M. Z. a solicitat constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra respectivului teren, hotărârea fiind menținută în totalitate de Tribunalul N., care, prin decizia civilă nr. 690 RC din 29.05.2013, a respins ca nefondat recursul pârâtei‑reclamante.
Așadar, cel puțin în ceea ce o privește pe recurenta‑reclamantă M. Z., instanțele judecătorești s‑au pronunțat în mod irevocabil cu privire la valabilitatea titlului de proprietate nr. 49/852/13.03.1996 și, implicit, a tranzacției prin care moștenitorii defunctului A. G. au înțeles să fie soluționat, la data de 25.08.2010, dosarul de partaj succesoral nr._ al Judecătoriei R..
Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă, va fi respins ca nefondat recursul reclamanților, cu obligarea lor la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată efectuate în faza de control judiciar.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L.,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții M. Z., M. D., C. R. și U. M. împotriva sentinței civile nr. 2724 din 27.09.2012 a Judecătoriei R..
Obligă recurenții‑reclamanți să plătească în solidar intimaților‑pârâți A. G., A. E., A. C.‑A., A. F., P. L., A. F. și Z. G., A. G., A. P., G. E. A. și P. M. suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 martie 2013.
Președinte | Judecători | Grefier |
G. B. | D. M. și D. M. | R. C. |
Red: D.M. 05.09.2013;
thred: R.C. 09.09.2013;
2 ex.
Fond: M.C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 41/2013. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 232/2013. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
