Fond funciar. Decizia nr. 455/2012. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 455/2012 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 17-05-2012 în dosarul nr. 455/RC
Dosar nr._ - plângere la Legea nr. 1/2000 -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 455/RC
Ședința publică din 17.05.2012
Instanța compusă din:
Președinte: D. S. – judecător
L. F. – judecător
C. B. – judecător
Grefier – C. Ailuțoaei
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta - intimată C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., împotriva sentinței civile nr. 986 din 14.06.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - petent B. I., domiciliat în . N., și intimata - intimată C. L. P. T. pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu sediul în . N., având ca obiect plângere la Legea nr. 1/2000 (art. 36 în forma anterioară modificării prin Legea nr. 212/2008).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul - petent B. I., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
- cauza este la al patrulea termen de judecată;
- obiectul cauzei este plângere la Legea nr. 1/2000 (art. 36 în forma anterioară modificării aduse de Legea nr. 212/2008);
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- Arhivele Naționale – Direcția județeană N. au comunicat relațiile solicitate de instanță.
Instanța constată că s-au comunicat relațiile solicitate la termenul anterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Intimatul - petent B. I. solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 986 din 14.06.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 986 din 14.06.2011 Judecătoria B. a admis plângerea formulată de petentul B. I. în contradictoriu cu intimatele C. L. P. T. și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a anulat în parte Hotărârea Comisiei Județene N. nr. 6589/2007, cu privire la petentul B. I., și a reconstituit în favoarea acestuia dreptul de proprietate pentru suprafața de 4 ha, teren cu vegetație forestieră pe raza comunei P. T., după autorul B. L..
P. soluționarea cauzei, instanța de fond a reținut în motivare următoarele:
Petentul a solicitat, prin cererea nr. 98 din data de 24.07.2007, Comisiei Locale P. T. reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră.
Prin hotărârea nr. 46/2007, C. L. P. T. a respins cererea, propunere validată prin hotărârea nr. 6589 din 11.12.2007 a Comisiei Județene N., fără însă a se motiva această soluție.
Împotriva acestei hotărâri a formulat plângere petentul, în termen legal, reiterând motivele invocate în susținerea cererii de reconstituire, cu mențiunea că autorul său îndeplinește condițiile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr. 193/2007.
Instanța de fond, analizând hotărârea atacată prin plângere, a constatat că aceasta este nelegală și a anulat-o pentru următoarele motive:
Cererea de reconstituire formulată de petentul B. I. este fundamentată pe dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 193/2007, act normativ ce a fost edictat de legiuitor cu unicul scop de a permite tuturor persoanelor împroprietărite sau îndreptățite la împroprietărire prin Legea nr. 187/1945 să ceară, în condițiile Legii nr. 1/2000, constituirea dreptului de proprietate cu referire la terenul la care au fost îndreptățiți, dar care din motive cunoscute nu a mai intrat în patrimoniul acestora.
Cererea a fost depusă la data de 24.07.2007, cu respectarea termenului de 60 zile prevăzut de art. 9 alin. 31 din Legea nr. 18/1991, calculat de la data intrării în vigoare a Legii nr. 193/2007.
Din actele de stare civilă depuse la dosar, instanța de fond a reținut că petentul este descendent de gradul II al autorului B. L. (nepot de bunic). Acesta, așa cum rezultă din actul depus la fila 16 eliberat de Direcția județeană N. a Arhivelor Naționale, a fost îndreptățit la împroprietărire, în anul 1945, cu suprafața de 4 ha teren ca urmare a aplicării Legii nr. 187/1945 privind reforma agrară. După același autor și în baza aceluiași act normativ petentului nu i s-a mai reconstituit dreptul de proprietate. În hotărârea comisiei județene nu se motivează invalidarea propunerii comisiei locale cu privire la petent. În cererea de reconstituire și în plângerea adresată instanței petentul a precizat că autorul său ar fi avut teren la punctul Faurul și că ar fi fost preluat de stat, însă în tabelul aflat la fila 16 se arată că persoanele respective sunt îndreptățite la împroprietărire, fiind indicat în dreptul fiecăruia suprafața de teren cuvenită, fără a se indica locul punerii în posesie sau faptul că punerea în posesie a fost efectiv realizată. Așadar, prima instanță a apreciat că nu se poate pune în discuție identificarea terenului în vederea punerii în posesie pe vechiul amplasament atât timp cât autorului nu i s-a atribuit efectiv vreun teren în proprietate sau măcar în posesie.
Pe cale de consecință, judecătorul fondului stabilind că sunt întrunite dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat prin Legea nr. 193/2007, a dispus admiterea plângerii în sensul arătat în considerentele hotărârii primei instanțe și a dispus constituirea, în favoarea petentului, a dreptul de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră situat pe raza comunei P. T..
Intimata C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a declarat recurs împotriva sentinței civile, pe care o consideră netemeinică și nelegală, arătând în motivare, pe de o parte, că petentul nu a făcut dovada îndeplinirii cerințelor art. 36 din Legea nr. 1/2000 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, iar, pe de altă parte, nu s-a făcut dovada faptului că terenul înscris în tabelele îndreptățiților la împroprietărire întocmite cu prilejul aplicării reformei agrare din anul 1921 a fost preluat de stat ca fiind teren forestier și nici dovada faptului că acest teren nu este deținut în prezent ca fânaț sau pășune.
Mai arată recurenta că, potrivit art. 34 alin. 1 din Codul silvic aprobat prin Legea nr. 46/2008, terenurile forestiere nu pot face obiectul constituirii dreptului de proprietate.
În drept, recursul este motivat pe prevederile art. 304 pct. 6, 9 și art. 3041 Cod procedură civilă.
Conform art. 42 din Legea nr. 1/2000 republicată prezentul recurs este scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Petentul B. I. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, întrucât autorul său B. L. se regăsește în tabelele cu îndreptățiții la împroprietărire și că nu a fost proprietarul terenului propus spre atribuire.
La solicitarea instanței, intimata C. locală P. T. a comunicat că nu deține roluri agricole anterior anului 1950, iar Arhivele Naționale – Serviciul Județean N. a înaintat copia lizibilă a tabelului depus de petent la fond.
Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că acesta este fondat și va fi admis pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.
Petentul a depus cererea nr. 98/24.07.2007, prin care a cerut constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha. Față de prevederea legală în vigoare la data depunerii cererii, respectiv art. 36 din Legea nr. 1/2000 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 193/2007, tribunalul constată că pot beneficia de constituirea dreptului de proprietate doar persoanele (sau moștenitorii lor) care au fost înscrise în tabelele îndreptățiților la împroprietărire întocmite cu prilejul aplicării reformei agrare reglementată de Legea nr. 187/1945, nu și persoanele înscrise în tabelele din anul 1921.
Rațiunea textului rezultă din contextul social istoric care a caracterizat perioada aferentă aplicării Legii nr. 187/1945, respectiv a faptului că, din cauza instaurării regimului comunist, nu s-a mai finalizat procesul de împroprietărire prin emiterea titlurilor definitive de proprietate.
Nu se poate spune același lucru despre reforma agrară din anul 1921, întrucât finalizarea acesteia nu a fost împiedicată de vreun eveniment istoric și s-au putut elibera titlurile definitive de proprietate, iar persoanele deținătoare a acestor titluri pot obține reconstituirea dreptului de proprietate conform prevederilor legilor fondului funciar
Prin urmare, tribunalul constată că plângerea petentului nu este întemeiată și că hotărârea instanței de fond a fost dată cu greșita aplicare a prevederilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 193/2007, reținând greșit că tabelul depus de petent este din anul 1945 și nu din anul 1921.
Nu vor fi analizate motivele de recurs privitoare la cerințele impuse constituirii dreptului de proprietate de Legea nr. 212/2008, deoarece, așa cum s-a arătat, cauza trebuie analizată din perspectiva art. 36 din Legea nr. 1/2000 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 193/2007.
Față de cele arătate, tribunalul va admite recursul în temeiul art. 312 Cod procedură civilă raportat la art. 3041 Cod procedură civilă, va modifica în totalitate sentința atacată și va respinge ca nefondată plângerea.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de intimata C. Județeană N. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., împotriva sentinței civile nr. 986 din data de 14.06.2011, pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatul - petent B. I., domiciliat în . N., și intimata - intimată C. L. P. T. pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu sediul în . N..
Modifică în totalitate sentința recurată și, în consecință:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul B. I. împotriva Hotărârii Comisiei Județene N. nr. 6589/2007, în contradictoriu cu intimatele C. locală P. T. și C. Județeană N..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi: 17.05.2012.
Președinte, Judecători, Grefier,
D. S. L. F., C. Ailuțoaei
C. B.
Red. D.S. – 29.06.2012
Tehnored. C.A. – 06.07.2012
2 ex.
Fond: S. U.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 452/2012.... | Fond funciar. Decizia nr. 462/2012. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
