Partaj judiciar. Decizia nr. 717/2014. Tribunalul NEAMŢ

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat J. A. pentru recurenta-reclamantă Z. C., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:

- obiectul cauzei este partaj judiciar ;

- procedura de citare este legal îndeplinită.

Față de împrejurarea că, deși legal citată cu mențiunea achitării taxei de timbru datorată în cauză, instanța constată că recurenta-pârâtă F. D. nu și-a îndeplinit această obligație, situație în care pune în discuție, din oficiu, excepția anulării recursului declarat de aceasta ca netimbrat și va acorda cuvântul atât pe această excepție cât și pe fondul cauzei.

Avocat J. A., pentru recurenta-reclamantă Z. C., având cuvântul cu privire la excepția anulării recursului declarat de recurenta-pârâtă F. D. ca netimbrat invocată de instanță din oficiu, solicită admiterea acestei excepții. Cu privire la recursul declarat de partea pe care o reprezintă împotriva sentinței civile nr. 64 din data de 24.01.2014 pronunțată de Judecătoria B. solicită admiterea acestuia, casarea sentinței, întrucât o consideră nelegală și netemeinică. Susține că: instanța de fond nu a avut în vedere toate probele administrate în cauză din care rezulta că în timpul vieții defunctul B. V. a edificat imobilele menționate în cererea de recurs, iar cota de ½ din aceste bunuri este proprietatea sa în calitate de bun comun dobândit împreună cu M. A.; pentru a fi echilibrate loturile arată că pârâtelor trebuia să li se atribuie cota de ½ din construcțiile dobândite de către defunctul B. V. și nu sultă așa cum a dispus instanța de fond; cu cheltuieli de judecată.

Instanța, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 64 din 29.01.2014 a Judecătoriei B., tribunalul constată următoarele:

P. sentința civilă nr. 64 din 24.01.2014 Judecătoria B. a admis în parte, în principiu și în fond, acțiunea în partaj succesoral completată, formulată de reclamanta Z. C. în contradictoriu cu pârâtele P. T. și M. A., F. D. și . legal P..

Astfel, s-a declarat deschisă prin deces, în data de 13.10.2009, moștenirea defunctului B. N. V., cu ultimul domiciliu în localitatea Tașca, jud. N..

S-a constatat că moștenitori cu vocație succesorală concretă au rămas reclamanta Z. C. și pârâtele P. T. si F. D., în calitate de descendente de gradul 1 – fiice - fiecare cu o cotă succesorală de 1/3.

S-a constatat că masa succesorală are o valoare de 17.138,70 lei și se compune din:

- a) un teren în supraf. de 2128 mp(1856 mp suprafața măsurată) situat în intravilan Ticoș F., ., învecinat cu drum sătesc -la N, Ț. V. -la E, cu O.S. B. - la S, iar la N cu most. def. S. A., imobil identificat în raportul de expertiză judiciară- N. I.S.(f.64-66 dosar), și evaluat la suma de 10.229,70 lei,

b) o casă, edificată pe terenul de la lit.a), construită după 1989, din lemn, acoperită cu azbociment, identificată în expertiza judiciară construcții - Taban G.(f.105-106 dosar),evaluată la suma de 6909 lei.

S-a dispus sistarea stării de indiviziune bunurilor din masa succesorală în sensul că s-a atribuit integral reclamantei aceste imobile, în deplină proprietate și liniștită posesie.

A fost obligă reclamanta să plătească fiecăreia dintre pârâtele P. T. Și Focsa D. câte 5712,90 lei, cu titlu de sultă compensatorie.

S-a respins ca neîntemeiat cererea reclamantei privind constatarea dreptului de coproprietate.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanta Z. C. a chemat în judecată pârâtele P. T. și M. A., F. D. și . legal P. pentru a se dispune partajarea averii succesorale după defunctul B. V. și sistarea stării de indiviziune prin atribuirea efectivă și în natură a bunurilor conform cotelor legale.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că la data de 13.10.2009 s-a deschis succesiunea defunctului B. V., cu ultimul domiciliu în Tașca, județul N., rămânând ca succesori P. T. și

Ț. - F. D. și Z. C. în calitate de descendenți de gradul I, potrivit înscrisului aflat la fila 11 dosar.

Masa de partaj, așa cum a fost indicată în cererea de chemare în judecată, se compune din ½ din averea dobândită în timpul căsătoriei cu M. A., situată în . Tașca, județul N., o casă refăcută din temelii de către defunct cu M. A. și o casă nouă realizată în anul 1981, un grajd de 43 mp edificat în anul 1988, precum și bunurile rămase în urma partajului de bunuri comune realizate cu mama reclamantei Tăpuc V., respectiv suprafața de 2.128 mp situată în vatra satului Neagra, ., precum și casă construită din lemn după anul 1989.

În dovedirea acțiunii, reclamantele au depus la dosar acte de stare civilă, Anexa 24 după defunct, adeverință de rol agricol, plan de amplasament, încheierile privind verificarea efectuată în evidențele succesorale pentru defunct, sentința civilă nr.66/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria B. privind partajul de bunuri comune.

Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 450 lei și 3 lei timbru judiciar, potrivit chitanței . nr._ din data de 24.08.2011, aflată la fila 32 dosar.

Pârâtele, legal citate nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a se administra proba interogatoriului, pârâta F. D. formulând la data de 20.01.2012 o cerere prin care aduce la cunoștința instanței că nu se poate prezenta la termenul de judecată din data de 23.01.2012.

La termenul de judecată din data de 05.03.2012, reclamanta, prin apărător ales a formulat o cerere precizatoare-in fapt petit nou, prin care modifică masa de partaj în sensul constatării dreptului de coproprietate in favoarea tuturor copartajanților în dosarul de partaj succesoral asupra cotei de ½ din construcțiile dobândite în timpul căsătoriei cu M. A., o casă refăcută din temelii de către defunct cu M. A. și o casă nouă realizată în anul 1981, un grajd de 43 mp edificat în anul 1988. Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 711 lei și timbru judiciar de 3 lei.

Instanța de fond a încuviințata administrarea probatoriului așa cum a fost formulat de către reclamantă, respectiv proba cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâților, proba testimonială, precum și efectuarea unei expertize tehnice construcții.

Analizând probatoriul administrat in cauza raportat la dispozițiile legale incidente judecătorul fondului a reținut că nu este întemeiată cererea completatoare de la fila 69 dosar, prin care reclamanta a solicitat constatarea dreptului de coproprietate în favoarea tuturor copartajanților în dosar de partaj succesoral asupra cotei de ½ din construcțiile dobândite în timpul căsătoriei cu M. A., o casă refăcută din temelii de către defunct cu M. A. și o casă nouă realizată în anul 1981, un grajd de 43 mp edificat în anul 1988.

În drept, s-au invocat dispozițiile art.111 Cod procedură civilă si art.492-494 cod civil susținându-se că dreptul de proprietate asupra acestor construcții a fost dobândit prin faptul edificării în timpul primei căsătorii a defunctului cu M. A. pe terenul proprietatea acesteia și cu acordul și sprijinul ei.

Astfel, nu s-a făcut dovada dreptului de coproprietate nici măcar pro parte, nici în persoana defunctului și nici în cea a moștenitoarelor sale asupra bunurilor pretinse.

S-a motivat că pe de altă parte, prin ipoteză accesiunea operează în favoarea proprietarului terenului, deci a numitei Ț. V. dacă ar dovedi calitatea de proprietar, și nu în persoana defunctului neproprietar al fondului. Dacă se dovedește acordul numitei Ț. V. s-ar putea pune în discuție un drept de coproprietate, dar dobândit prin alt mod de către defunct – superficie - cu care instanța nu este investită.

În ceea ce privește partajul succesoral dedus judecății, judecătorul fondului a reținut că potrivit certificatului de deces de la fila 4 dosar la 13.10.2009 a decedat B. N. V., cu ultimul domiciliu în localitatea Tașca ,jud. N..

După Anexa 24 atașată la fila 8 - moștenitori cu vocație succesorală concretă au rămas reclamanta Z. C. și pârâtele P. T. si F. D., în calitate de descendente de gr.1 – fiice - fiecare cu o cotă succesorală de 1/3.

Masa succesorală se compune din: terenul în suprafață de 2128 mp situat în vatra satului Neagra, . și o casă construită din lemn după anul 1989, dobândite în proprietate în baza s.c. 66/1999 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia civilă nr. 44/2001 a Curții de Apel Bacău. Nu fac parte din masa de partaj bunurile de la pct.1 asupra acestora nedovedindu-se dreptul de proprietate asupra lor.

P. raportul de expertiză tehnică judiciară topo întocmit de către expertul N. S. I. a fost identificat terenul litigios în suprafață măsurată de 1.586 mp, fiind situat în intravilan Ticoș F., ., constatâdu-se că pe acest teren este edificată o casă de locuit și o anexă gospodărească, ultima neinclusă la partaj. Terenul a fost evaluat la suma de 10.229,70 lei(1586 mpx1,50 eurx4,30 lei).

P. expertiza judiciară construcții Taban a fost identificată casa construita după 1989, în litigiu, fiind evaluată la suma de 6.909 lei.

În consecință, s-a constatat că masa de partaj are o valoare totală de 17.138,70 lei.

Instanța de fond reținând prevederile art. 741 Cod civil, respectiv că fiecare lot trebuie să cuprindă, pe cât posibil, aceeași cantitate de bunuri mobile și imobile, de drepturi și de creanțe, precum și prevederile art. 736 alin.1 Cod civil respectiv că fiecare moștenitor poate cere în natură partea sa din mobilele sau imobilele succesiunii, a atribuit în natură bunurile din masa de partaj, cu motivarea că pârâtele fiice ale defunctului nu au propus nici o variantă de lotizare și că bunurile din masa de partaj au fost dobândite de defunct în urma căsătoriei cu B. (Ț.) V. - părinții reclamantei, motiv pentru care le-a atribuit reclamantei; pentru egalizarea loturilor a fost obligată reclamanta la plata de sulte compensatorii către surorile sale pârâte, conform cotelor succesorale.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat recurs reclamanta Z. C., dar și pârâta F. D..

Reclamanta Z. C. a criticat sentința ca nelegală și netemeinică, solicitând casarea în totalitate a acesteia pentru următoarele motive:

Un prim motiv de recurs se referă la faptul că în mod greșit judecătorul fondului a respins cererea de constatare a dreptului de proprietate în patrimoniul defunctului B. V., pentru cota de ½ din imobilele situate în satul Ticoș F., ., respectiv asupra cotei de ½ dintr-o casă refăcută din temelii de către defunctul său tată împreună cu M. A.; cota de ½ dintr-o altă casă nou construită de cei doi în anii 1961-1964 și cota de ½ dintr-un grajd de 43 m.p edificat în anii 1961-1964.

Recurenții au criticat faptul că deși instanța a administrat probe nu a înțeles situația de fapt dedusă judecății:

Astfel, tatăl lor B. V. a avut o primă căsătorie cu M. A., din căsătoria cărora a rezultat pârâta F. (Ț.) D. și P. A..

A doua căsătorie a fost încheiată cu mama sa Ț. V., de care însă a divorțat și a partajat bunurile comune prin sentința civilă nr. 66/1999 rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 44/2001.

La instanța de fond s-a solicitat partajarea bunurilor succesorale rămase după defunctul său tată care au fost obținute atât cu prima soție - M. A., dar și cele care i-au fost atribuite prin sentința civilă nr. 66/1999.

Întrucât s-a constatat că pentru bunurile imobile edificate în timpul căsătoriei cu M. A., nu au acte de proprietate s-a cerut prin precizarea depusă la dosar să se constate mai întâi dreptul de proprietate asupra cotei de ½ din casa refăcută, din casa nou construită și din grajdul edificat în anii 1961-1964.

Instanța de fond deși a administrat probatoriu în acest sens, respectiv declarațiile martorilor, certificatul de atestare depus de Primăria comunei Tașca la fila 37, cât și interogatoriul pârâților, nu le-a dat eficiență și a respins în mod neîntemeiat această cerere precizatoare, motiv pentru care a solicitat admiterea acțiunii în constatare așa cum a formulat-o.

Al doilea motiv de recurs se referă la faptul că judecătorul fondului nu a stabilit în mod corect masa succesorală rămasă de pe urma defunctului B. V., incluzând în aceasta doar bunurile avute în baza sentinței civile nr. 66/1999 fără a mai reține și toate celelalte bunuri dobândite de către defunct în timpul căsătoriei cu pârâta M. A..

Deși au fost identificate și evaluate de către experți bunurile respective nu au fost reținute, întrucât valoarea bunurilor obținute de tatăl său cu M. A. este de 11.768 lei, iar cea din sentința civilă nr. 66/1999 este de 17.745 le rezultă o masă succesorală în sumă de 29.513 lei, valoare care împărțită la cele 3 moștenitoare ar fi rezultat câte un lot în sumă de 9.837 pentru fiecare, motiv pentru care solicită a se reverifica calculul făcut și a se admite și acest motiv de apel în totalitate.

Al treilea motiv de recurs critică faptul că instanța de fond nu a respectat principiul împărțirii în natură reglementat prin dispozițiile codului civil.

Astfel, trebuia ca și celorlalte două fiice ale defunctului să li se atribuie cota de ½ din toate construcțiile dobândite de defunctul tată cu M. A. (mama pârâtelor), deoarece aceasta beneficiază și de cealaltă cotă de ½ din celelalte bunuri, mai mult de atât ea nu va putea locui și nici folosi bunurile succesorale împreună cu fosta soție a tatălui său, M. A. sau cu celelalte surori vitrege, F. Ț. D. și P. T..

Pentru aceste motive a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, iar pe fond reaprecierea probatoriului administrat și admiterea în totalitate a acțiunii.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 304-312 Cod procedură civilă.

Cererea de recurs a fost legal timbrată cu 895,76 lei (filele 9,10, 21 și 39).

Pârâta F. D. a criticat sentința susținând că nu a fost citată corect; că în declarația de urmaș nu au fost incluse și bunurile vândute de către defunctul B. V. din ., respectiv suprafața de 0,5 ha vândută în timpul vieții de defunct pentru a o crește pe minora B. (Z.) C. și că terenul trebuia împărțit cu M. A. prima soție a defunctului.

Cererea de recurs nu a fost timbrată deși i s-a pus în vedere pârâtei să achite taxa de timbru sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată (filele 30, 32 și 36).

Tribunalul, analizând sentința sub aspectele criticate și din oficiu, precum și în conformitate cu dispozițiile art.304 ind.1 Cod procedură civilă, constată că recursul declarat de reclamanta Z. C. este întemeiat pentru considerentele ce urmează a fi reținute:

În fapt, reclamanta Z. C. a solicitat prin cererea depusă la data de 15.02.2011 (la fila 2) pe rolul Judecătoriei B. să se dispună asupra partajului succesoral, respectiv ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctului său tată, B. V., în contradictoriu cu pârâtele F. D. și P. T., precum și atribuirea bunurilor ce li se cuvin, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii a arătat că au calitate de moștenitoare atât ea cât și pârâtele ca urmare a celor două căsătorii avute de defunct și că masa succesorală se compune din: ½ din averea dobândită în timpul căsătoriei cu M. A., situată în . Tașca, județul N., o casă refăcută din temelii de către defunct cu M. A. și o casă nouă realizată în anul 1981, un grajd de 43 mp edificat în anul 1988, precum și bunurile rămase în urma partajului de bunuri comune realizate cu mama reclamantei- Tăpuc V., respectiv: suprafața de 2.128 mp situată în vatra satului Neagra, ., precum și o casă construită din lemn după anul 1989.

La data de 5 martie 2012 reclamanta Z. C. și-a precizat acțiunea prin cererea depusă la fila 69 solicitând să se constate dreptul de coproprietate în favoarea tuturor copartajanților din dosarul de partaj succesoral asupra cotei de ½ din construcțiile de la punctul 1 din masa de partajat, respectiv din construcțiile edificate de defunct în timpul vieții acestuia cu prima soție M. A., specificând în penultimul alineat că: „…dreptul de proprietate asupra acestor construcții a fost dobândit prin faptul edificării în timpul primei căsătorii a defunctului cu numita M. A. (mama pârâtelor F. D. și P. T.) pe terenul proprietatea acesteia cu acordul și sprijinul acesteia.

A solicitat aducerea la masa de partaj a cotei de ½ din aceste bunuri și atribuirea în lotul pârâtelor, fiind vorba de construcții deținute de mama lor.”

Tribunalul constată că judecătorul fondului a dat o eronată interpretare precizărilor formulate de reclamantă la cererea introductivă. Interesul juridic a reclamantei îl reprezintă aducerea la masa de partajat și partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei de defunctul său tată B. V. cu prima soție – M. A. – mama pârâtelor F. D. și P. T., potrivit cotei legale de ½.

Respingerea ca neîntemeiată a acestei cereri pe care judecătorul fondului a calificat-o ca fiind o acțiune în constatarea dreptului de proprietate, bazată pe ipoteza dobândirii prin accesiune a dreptului de proprietate sau de superficie, reprezintă simple presupuneri ale acestuia, deși la instanța de fond s-au administrat ample probatorii, care susțin ipoteza că aceste imobile au fost dobândite de defunct în timpul vieții sale cu prima soție M. A..

Or, potrivit dispozițiilor art. 129, alin. 5 Cod procedură civilă judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, putând să pună în discuția părților, din oficiu, necesitatea administrării și a altor probe, pe care le pot ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.

În cauza pendinte, precizările formulate de reclamantă la fila 69 nu reprezintă o acțiune în constatarea dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile de sine stătătoare, ci este o cerere implicită prin care se motivează componența masei de partajat rămasă de pe urma defunctului lor tată B. V., masă succesorală care se compune atât din cota de ½ din bunurile dobândite în timpul primei căsătorii cu M. A., dar și din cota de ½ rămasă în urma partajării bunurilor comune dobândite cu cea de a doua soție Ț. V. potrivit deciziei civile nr. 44 din 15.01.2001 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. 4790/2000 (filele 16-18 dosar fond).

Deși s-a administrat un amplu probatoriu pentru stabilirea masei succesorale, respectiv înscrisuri – adeverința nr. 303 din 31.01.2011 (filele 9-10 dosar fond), raportul de expertiză tehnică în construcții întocmit de către expertul Tablan G. (filele 105-106), raportul de expertiză tehnică realizat de către expertul N. I. pentru terenul în suprafață de 2128 m.p (1856 m.p suprafață măsurată filele 6466 dosar fond), fiind ascultați și martorii Z. I. și Turnea V. (filele 90-91 dosar fond), instanța de fond a făcut o incorectă interpretare a cererii precizatoare (de la fila 69), ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului deduse judecății, întrucât au fost omise de la masa succesorală bunurile dobândite împreună cu prima soție. Existența și realizarea acestor bunuri imobile dobândite cu prima soție M. A. au fost amplu descrise atât de martori (filele 90-91), dar și prin adeverința nr. 303 din 31 ianuarie 2011 (filele 9-10) emisă de Primăria comunei Tașca, ținându-se cont de specificul zonei unde au fost edificate imobilele, fiind o zonă necooperativizată.

În consecință, întrucât masa succesorală rămasă de pe urma defunctului B. V. nu a fost corect stabilită, prin eronata interpretare a precizărilor de la fila 69 de către judecătorul fondului, tribunalul în temeiul art. 304 pct. 8 coroborat cu 312 pct. 3 Cod procedură civilă va admite primul și al doilea motiv de recurs declarat de reclamantă, constatându-se că modificarea hotărârii nu este posibilă direct în recurs, fiind necesară punerea în discuția contradictorie a părților și administrare de noi probe, va casa sentința în totalitate pentru a nu fi privați de un grad de jurisdicție în soluționarea acestei cereri.

Totodată, tribunalul găsește întemeiat și cel de al treilea motiv de recurs, respectiv că judecătorul fondului nu a respectat principiul împărțirii în natură a masei succesorale.

La formarea loturilor se va ține seama și de dispozițiile prevăzute de art. 741 Cod civil potrivit căruia fiecărei părți trebuie să i se dea pe cât posibil aceiași cantitate de bunuri mobile, de imobile, de aceiași natură și valoare, evitându-se pe cât posibil fărâmițarea peste măsură a imobilelor.

Or, prin sentința recurată varianta aleasă de judecător prin atribuirea tuturor bunurilor succesorale doar reclamantei, nu respectă acest principiu, care reprezintă esența echității partajului, modalitatea partajării fiind solicitată de reclamantă în ultimul alineat al precizărilor de la fila 69, respectiv: „…A solicitat aducerea la masa de partaj a cotei de ½ din aceste bunuri și atribuirea în lotul pârâtelor, fiind vorba de construcții deținute de mama lor.”

Față de cele reținute, tribunalul urmează ca în temeiul art. 312, alin. 3 Cod procedură civilă să admită în totalitate recursul declarat de reclamanta Z. C., să caseze sentința recurată și să trimită cauza pentru o judicioasă și corectă rejudecare la aceiași instanță de judecată.

În ceea ce privește recursul declarat de pârâta F. D., tribunalul constată că deși i s-a pus în vedere pe parcursul celor două termene de judecată să-și timbreze cererea cu taxa de timbru în cuantum de 225 lei și un timbru judiciar de 3 lei, sub sancțiunea anulării ca netimbrate a cererii, aceasta nu s-a conformat obligațiilor instanței.

Potrivit art. 20, alin. 1 din Legea nr. 146/1997: ,,Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat”, legiuitorul prevăzând prin dispozițiile art. 20, alin. 3 din legea menționată că: ,,Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Deși legală citată cu această mențiunea, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 36 aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.

În consecință, constatând neachitată taxa de timbru datorată potrivit legii, Tribunalul în temeiul art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, va anula, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta F. D..

Urmare a anulării recursului pârâtei, ca netimbrat, devine inutilă analizarea motivelor invocate de aceasta prin cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta Z. C., cu domiciliul procedural în Piatra N., . ., ., județul N. împotriva sentinței civile nr. 64 din 24.01.2014 pronunțată de Judecătoria B., județul N., în contradictoriu cu intimații-pârâți P. T., M. A. - domiciliate în comuna Tașca, . N. și . N..