Partaj judiciar. Decizia nr. 926/2012. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 926/2012 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 07-11-2012 în dosarul nr. 926/RC
Dosar nr._ - partaj judiciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 07.11.2012
DECIZIA CIVILĂ NR. 926/RC
Instanța constituită din:
Președinte: D. M. – judecător
A. M. U. – judecător
C. B. - judecător
D. L. – grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurentul-reclamant B. N. T., domiciliat în Piatra N., ., nr. 73, ., județul N. și de către recurenții-pârâți B. E., domiciliată în București, sector 2, ., . S., domiciliată în orașul B., . B, ., ., județul I., B. A. M. – în calitate de moștenitoare a defunctului B. G., domiciliată în București, sector 1, . și V. R. împotriva sentinței civile nr. 2271 din data de 09.11.2011 și a încheierii de admitere în principiu pronunțate de Judecătoria Târgu N. în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. V. C. moșt. def. B. V., M. E., P. V., B. F., B. N. V., S. Agurița, Anucșca E., intimații-pârâți G. E., A. M., S. A., V. A., M. E., B. N. C., B. N. N., B. N. I., P. N. M., B. V. G., A. M., H. I., P. I., R. M., P. E., H. V., H. Z., H. G., H. V., S. I., S. G., V. R., A. V., A. C., A. N., A. I., S. M., R. S., R. M. G., C. E., S. E., B. M., C. A., D. A. M., intimații-reclamanți L. M., B. C., B. V. V., N. V. V., A. M., B. V. M.,H. C., H. A. în calitate de moșt. ai def. H. G., L. M., B. C. în calitate de moșt. ai def. Butescu F., B. V. și Neamțanu V., A. M. și Motescu M. în calitate de moșt. ai def. B. V., intimații-intervenienți M. E., P. C., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurenta-pârâtă B. E., care răspunde și pentru recurenții-pârâți B. A. M., B. S. și V. R., intimatul-pârât H. I., intimata-intervenientă M. E., avocat M. C.-D. pentru P. C. și procuratorul pentru C. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este partaj judiciar;
- cauza se află la al patrulea termen de judecată;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
Avocat B. E., pentru recurenții-pârâți B. A.-M., B. S. și V. R., depune la dosar contractul de asistență juridică nr._/14.04.2009 și un număr de șase chitanțe.
Avocat M. C. D., pentru intimatul-intervenient P. C., depune la dosar chitanța nr. 159/03.08.2012.
Apărătorii prezenți arată că nu au de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul în susținerea și combaterea recursului.
Avocat B. E., pentru recurenții-pârâți B. A.-M., B. S. și V. R., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în totalitate a sentinței recurate și a încheierii de admitere în principiu cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe pentru a asigura o judecată unitară. Arată că a criticat sentința instanței de fond sub mai multe aspecte: prima instanță nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor și a capetelor de cerere, asupra excepțiilor, a calității nulității absolute parțiale a titlului de proprietate. De asemenea, arată că deși în cauză a fost administrat un probatoriu complex, instanța de fond s-a pronunțat împotriva unor părți care nu aveau calitate procesuală nefiind moștenitorii în sensul Legii nr. 18/1991. Mai mult, instanța nu a analizat susținerile și apărările formulate de aceasta, nu a analizat cererile, nu a motivat hotărârea pronunțată și nu a finalizat cercetarea fondului. Mai arată că în primul ciclu procesual s-a precizat că moștenitorii vin la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie cu defunctul și nu de moștenitor acceptant în condițiile Legii nr. 18/1991, motiv pentru care consideră că instanța a interpretat greșit actul dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Învederează că Legea nr. 18/1991 este o lege specială cu o procedură specială. O altă critică pe care o aduce sentinței recurate se referă la faptul că instanța de fond s-a pronunțat greșit cu privire la cererea reconvențională formulată de aceasta și părțile pe care le reprezintă, întrucât a făcut dovada cu înscrisuri că a întreprins personal demersuri legate de reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul B. N.. Solicită instanței completarea încheierii de ședință din data de 06.06.2012, respectiv să se consemneze faptul că s-a făcut presiuni asupra acesteia prin încheierea unei tranzacții; cu cheltuieli de judecată.
Avocat M. C. D., pentru intimatul-intervenient P. C., arată că prima instanță în mod corect a constatat că numitul S. I. are calitate procesuală în cauză după defuncta S. L. și a atribui acestuia suprafața de 2800 m.p, motiv pentru care consideră sentința sub acest aspect ca fiind temeinică și legală. Cu privire la celelalte motive de recurs invocate de recurenții-pârâți arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Intimatul-pârât H. I. arată că este mulțumit de hotărârea pronunțată de Judecătoria Târgu N..
Intimata-intervenientă M. E. care răspunde și pentru intimata C. A., arată că nu este de acord cu recursul declarat de recurenții B. E., B. A.-M., B. S. și V. R..
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 2271 din data de 09.01.2011 a Judecătoriei Târgu N., tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă 2271 din 09.11.2011 pronunțată de judecătoria Târgu N. a fost admisă acțiunea de partaj succesoral formulată de reclamanții M. T.E., B. F. C., L. F. M., P. V., B. V.V., N. V.V., A. V.M., B. V.M., B. N.T., S. Agurița și A. E. prin procurator M. E., împotriva pârâților B. E., B. S., prin procurator B. E.; B. G., prin procurator B. E., G. E. A. M., S. A., V. A., M. E.; B. N.C., B. N.N., B. N.I., P. N.M., B. V.G., H. I., P. I., R. M., P. E., H. V., H. Z., H. G., H. V., S. I., S. G. V. R. prin procurator B. E., A. V., A. C., A. N., A. I. R. S., R. M. G., C. E., B. M., S. E., C. A., D. A.-M. în contradictoriu și cu intervenientul accesoriu, P. C., în interesul pârâtului S. I..
A fost admisă cererea de intervenție în nume propriu formulată de M. Gh.E. și cererea de intervenție accesorie formulată de P. C..
A fost respinsă cererea reclamanților pentru rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 14.07.2001 în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Târgu N..
A fost respinsă ca fiind prescrisă cererea reconvențională a pârâtei B. E. privind obligarea celorlalți moștenitori, reclamanți și pârâți, în solidar, la plata sumei de 2628 lei reprezentând cheltuieli de transport pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune în care se află părțile asupra averii rămase de pe urma defuncților, prin formarea și atribuirea a unui număr de 13 loturi, potrivit dispozitivului sentinței menționate.
Valorile loturilor atribuite au fost echilibrate prin stabilirea unor sulte.
S-a dispus obligarea celorlalte loturi să plătească fiecare lotului nr. 3 câte 140 de lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru, onorariul pentru expert și avocat.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin acțiunea înregistrată la instanța de fond sub nr._ reclamanții M. T.E., P. V., B. N.F., B. N.V., B. N.T., S. Agurița, A. E., au chemat în judecată pe pârâții B. E., B. S., B. G., G. E., A. M., S. A., V. A., M. E., B. N.C., B. N.N., B. N.I., P. I., R. M., P. E., H. V., H. Z., H. G., H. V., S. I. și S. G. - pentru rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 14.07.2001 în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Tg. N. și partajul averii rămase de pe urma defunctului B. N.N..
În motivare a arătat că acesta a decedat la 27.01.1962, a avut ultimul domiciliu în satul Davideni ., nu a avut copii, doar un frate și o soră, B. G. și B. M., decedați și ei, ca moștenitori, sunt cei chemați în judecată în calitate de nepoți și strănepoți ai defunctului.
Masa succesorală se compune din terenuri în suprafață de 4 ha și 6338 m.p., pentru care s-a emis titlu de proprietate nr._ pe numele defunctului și a moștenitorilor acestuia.
Au precizat că S. I. a vândut în anul 2001, cu act sub semnătură privată luiP. C., suprafața de 2800 m.p. din terenul moștenire de la defunct, teren care aparținea ramurei Boteștilor, motiv pentru care s-a solicitat anularea vânzării încheiată sub condiție rezolutorie.
În drept, s-au invocat prevederile art. 728, 1020 și 1021 din Codul civil, art. 673 din Codul de procedură civilă.
În dovedire, au depus la dosar înscrisuri-certificate de stare civilă, anexa 24 eliberată de Primăria comunei Țibucani, titlu de proprietate nr._, schema cu arborele genealogic și au solicitat admiterea probei cu expertiză tehnică.
P. C. a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului S. I., solicitând ca la partaj terenul cumpărat de el de la acesta să fie atribuit în lotul lui, al vânzătorului, că prin sentința civilă nr.1003/2007 pronunțată de Judecătoria Târgu N. s-a perfectat vânzarea terenului.
În dovedire, a depus la dosar copia sentinței menționate.
M. Gh. E. a formulat o cerere de intervenție în nume propriu, prin care a arătat că și ea este moștenitoarea defunctului, fiind strănepoata acestuia, fiica defunctei R. M., decedată în anul 1962, aceasta din urmă fiind fiica Marandei B., sora defunctului B. N. și că nu a fost citată în cauză; a menționat care sunt moștenitorii, depunând la dosar copii după anexele 24 privind pe cei șapte copii ai defunctei B. M., mătușa sa.
H. V., pârât în cauză a formulat întâmpinare prin care a arătat că mama sa H. E., decedată a fost căsătorită de două ori, din prima căsătorie cu P. I. s-a născut un copil - P. I., pârât și din cea de a doua căsătorie a avut alți 8 copii: H. I., R. M., Penntiuc E., H. V., H. Z., H. G., în viață și E. A.-decedată, fără moștenitori.
A precizat că P. V., reclamantă este soția fratelui său vitreg, P. I., pârât, și că nu are calitate procesuală în cauză fiind străină de moștenire; că terenul rămas de la defunctul B. N.N. a fost împărțit între moștenitori, lui revenindu-i 15 prăjini de teren din trupul de 1 ha 9000 m.p., că P. I. a vândut ..p. din sola 22, . P. C. și ulterior, în 1994, ..p. de teren și a solicitat rezoluțiunea celor două contracte. Terenul vândut de S. I. nu aparținea ramurei Boteștilor.
M. E. și S. A., fiicele defunctei P. L. au solicitat ca partea lor de moștenire care li se cuvine de la defunct să fie atribuită în lotul surorii lor, A. M..
B. E. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a invocat mai multe excepții soluționate prin încheierea de ședință din 10 dec. 2008; s-a invocat lipsa calității procesuale active și pasive a unor moștenitori pe considerentul că aceștia nu au făcut acte de acceptare a succesiunii, a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate înainte de dezbaterea succesiunii, iar sub aspect reconvențional a solicitat obligarea reclamanților la plata sumelor ce reprezintă cheltuielile făcute pentru reconstituirea dreptului de proprietate, eliberarea titlului de proprietate pentru defunctul B. N.. A arătat că ea a suportat cheltuielile pentru eliberarea titlului de proprietate, având pretenția să i se restituie aceste cheltuieli, în valoare de 2628 lei, cheltuielile constând în deplasările făcute din localitatea de domiciliu, din București, la comisia locală. A depus la dosar dovezi privind aceste cheltuieli, înscrisuri, bilete de călătorie cu trenul și alte dovezi privind aceste cheltuieli, grupate pe ani și s-a solicitat interogatoriul reclamanților și audierea de martori.
S-au luat interogatoriile solicitate, referitoare la modul de stăpânire a terenurilor și privind pe moștenitorii care au făcut demersuri pentru eliberarea titlului de proprietate pe numele defunctului B. N. N., s-au audiat martorii propuși de părți și s-a dispus efectuarea expertizei tehnice pentru identificarea și evaluarea terenurilor din masa de partaj, cu indicarea terenurilor vândute, a modului de stăpânire actuală a terenurilor și a construcțiilor existente pe acestea.
Pe parcursul procesului a decedat B. F. și s-a dispus citarea moștenitorilor acestuia, fiul C. și fiica M..
Părțile au mai depus la dosar sentința civilă nr.703/2000 pronunțată de Judecătoria Târgu N. prin care s-a admis acțiunea pentru modificarea titlului de proprietate emis pe numele defunctului și decizia penală nr. 242/R/2004 a Tribunalului N..
Prin încheierea de ședință din 17.11.2010, rectificată la 2.02.2011 s-a admis în principiu acțiunea de partaj succesoral și cererea de intervenție, s-a stabilit masa succesorală, moștenitorii cu vocație succesorală concretă la moștenire și cotele care li se cuvin acestora.
Cu privire la cererea de intervenție accesorie formulată de P. C., în interesul pârâtului S. I. în sensul că la atribuirea loturilor să se respecte vânzarea terenului în suprafață de 2800 m.p. făcută prin sentința civilă nr.1003/7 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Târgu N., s-a constatat că părțile au convenit asupra acestei vânzări, iar împotriva sentinței nu s-a formulat recurs, cerea fiind admisibilă.
Cu privire la cererea privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de intervenientul P. C. cu S. I. și ceilalți la 14.07.2011, instanța a reținut că urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Având în vedere acestea și opțiunile de lotizare formulate de părți, instanța de fond a reținut că urmează ca în baza art.728 din Codul civil să se admită acțiunea de partaj și să se atribuie părților loturi potrivit variantei de lotizare întocmite în cauză.
De asemenea, s-a reținut că se vor respinge, ca prescrise, pretențiile pârâtei B. E. privind obligarea celorlalți moștenitori la plata despăgubirilor în valoare de 2628 lei, reprezentând cheltuielile suportate de aceasta cu deplasările făcute din localitatea de domiciliu, din București, la comisia locală pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, întrucât pretențiile privesc cheltuielile făcute de pârâtă în perioada anilor 1991-1998, pretențiile putând fi formulate doar pentru ultimii 3 ani, potrivit art. 2517 din Codul civil.
În baza art. 274 din Codul de procedură civilă, s-a dispus ca părțile să fie obligate proporțional cu dreptul succesoral dobândit la cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru, onorariile pentru experți și avocat, cheltuieli care au fost făcute în cea mai mare parte de reclamanta M. E..
1. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs reclamantul B. N. T..
2. Împotriva sentinței instanței de fond dar și împotriva încheierii de admitere în principiu au declarat recurs pârâții B. E., B. S., B. G. și V. R..
1. Prin recursul declarat, reclamantul B. N. T. a solicitat modificarea hotărârii instanței de fond în sensul atribuirii în proprietatea sa a asuprafeței de 1434 mp., teren arabil situat în intravilanul satului Davideni, fără a fi obligat la plata vreunei sulte.
În motivarea recursului, reclamantul formulează următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie:
În mod greșit Judecătoria Piatra N. i-a atribuit trei suprafațe de teren, fără să aibă în vedere că acesta nu și-a exprimat opțiunea de a primi în lotul său aceste terenuri.
Potrivit art. 741 și urm. din Codul civil împărțirea trebuie făcută în natură, în mod egal pe cât posibil cu respectarea opțiunilor succesorale.
Astfel, din cele trei suprafețe de teren ce i-au fost atribuite, recurentul își exprimă opțiunea de a primni numai suprafața de 1.434 mp., teren arabil situat în intravilanul satului Davideni, nr. Topo 18/385/1/1, în limita sumei de 1.908 lei.
Celelalte suprafețe de teren, de 2700 mp teren arabil situat în punctul Spiești, respectiv de 1876 mp, teren arabil din punctul S., nu dorește să-i fie atribuite, urmând a fi predate altor moștenitori, în condițiile în care sunt moștenitori, care au primit în lot suprafețe foaret mici, cum ar fi de exemplu lotul 10, care aprimit doat suprafața de 900 mp.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că sulta stabilită în sarcina sa este fosrte mare și nu are posibilitatea de a o plăti, astfel că dorește atribuirea dosr a suprafeței de 1434 mp teren arabil, fără ca acesta să primească sultă de la ceilalți moștenitori.
Mai arată recurentul că valoarea sultei stabilită în sarcina sa este calculată greșit și cum recurentul dorește doar suprafața de teren menționată, consideră că prin această atribuire se egalizează loturile în natură, fără ca acesta să fie obligat la vreo sultă sau să primească vreo sultă.
Potrivit dispozițiilor Codului civil, regula este ca fiecare moștenitor să promească pe cât posibil bunuri în natură și numai dacă nu există bunuri, se stabilește sultă.
Ori, în masa succesorală există bunuri, care permit moștenitorilor să primească bunuri în natură.
Mai arată că la data de 28.12.2011 a depus o cerere de recurs la Judecătoria Târgu N., pe care însă nu l-a motivat, neavând studii juridice, însă prezentul recurs este motivat în termenul legal de 15 zile de șla comunicarea hotărârii instanței de fond.
2. Prin recursul declarat, pârâții B. E., B. S., B. G. și V. R. au solicitat casarea hotărârii recurate și a încheierii de admitere în principiu și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță.
În motivarea recursului declarat, pârâții au invocat următoarele:
Solicită recurenții admiterea recursului și casarea sentinței instanței de fond cu trimitere spre rejudecare, în principal pentru că în cauză este necesară administrarea probei cu expertiză tehnică de lotizare, care nu poate fi întocmită în recurs.
Arată recurenții că atât încheierile premergătoare dezlegării fondului, și mai ales încheierea de admitere în principiu, precum și sentința pronunțată, sunt rezultatul interpretării greșite a actului juridic dedus judecații, interpretare care a schimbat natura și înțelesul lămurit și neîndoielnic al acestuia.
Prin cererea introductivă de instanță s-a solicitat de către intimații-reclamanți partajarea terenului reconstituit după autorul comun B. M. prevăzut în titlul de proprietate nr._, teren în suprafață de 4 ha și 6338 mp, și s-au invocat în drept dispozițiile art. 728,1020 și 1021 Cod civil, dreptul comun în materie.
Masa succesorală rămasă după defunct o reprezentă în exclusivitate terenul agricol reconstituit după dispozițiile Legii nr. 18/1991, iar moștenitorii defunctului sunt în număr de 6 în varianta originală a titlului de proprietate indicat mai sus.
Prin întâmpinarea formulată de aceștia și depusă la dosar, au arătat că o parte dintre reclamanți și o parte dintre pârâți (indicați pe nume în întâmpinare), precum și intervenienta în nume propriu nu au calitate procesuală activă, respectiv pasivă, întrucât nu sunt moștenitori în sensul Legii nr. 18/1991, aceștia neformulând cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul rămas după defunctul Bahneanu N., nefiind moștenitori acceptanți ai moștenirii acestuia.
Prin înscrisurile depuse de recurenți la dosar, au făcut dovada demersurilor personale și exclusive făcute la autoritățile competente în materie (comisiile L18/1991 ale comunei și ale județului, OCAOTA N., prefectura N., Judecătoria Piatra N.), pentru reconstituirea corectă (inițial greșita) a suprafeței de teren ce a aparținui defunctului.
Din probele administrate în cauză pe aspectul excepțiilor invocate de aceștia privind lipsa calității procesuale ale celor indicați, probe constând în principal în înscrisuri, interogatorii, depoziții de martori, s-a făcut pe deplin în accepțiunea acestora dovada că o parte din părțile din proces nu au calitate procesuală, nefiind moștenitori în sensul Legii speciale nr. 18/1991.
Cu toate acestea, în mod paradoxal și contrar întregii practici judiciare în materie de la data aplicării Legii nr. 18/1991 și până în prezent (au atașat la concluziile scrise extrase de practica judiciară), instanța a respins excepțiile invocate de pârâții recurenți pentru lipsa de calitate procesuală activă și pasivă a unora din părți, respectiv lipsa calității de moștenitor acceptant conform Legii nr. 18/1991.
instanța a apreciat că în speță moștenitorii vin la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie cu defunctul și nu de moștenitor acceptant condițiile Legii 18/1991.
Prin această soluție ,,instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecații și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia". După pronunțarea acestei încheieri de admitere în principiu. prin s-a deturnat Legea aplicabilă în speță, respectiv Legii nr. 18/1991 în structura specială a moștenirii asupra terenurilor, desfășurarea judecații a mers pe această linie în care toți moștenitorii în principiu cu vocație succesorală, dar și moștenitori de drept acceptanți după legea specială, "au avut parte !?" de moșteniri necuvenite și li s-a atribuit după un proces de 5 ani și mai mult de 40 de termene, loturi în natură din terenul reconstituit, pe considerentul că sunt moștenitori ai defunctului.
De altfel, a făcut dovada inclusiv cu sentințe penale, că au existat conflicte între moștenitori cu privire la stăpânirea asupra terenurilor, ulterior reconstituirii, prin violența exercitată de cei fără drept la moștenire, dar care prin abuz și agresivitate au folosit o parte din aceste terenuri.
Față de aspectele mai sus prezentate, recurenții au susținut că hotărârea recurată este lipsită de temei legal și este dată cu încălcarea pct. 9 al art. 304 Cod procedură civilă.
O altă critică pe care o aduc sentinței este aceea că instanța s-a pronunțat greșit cu privire la cererea reconvențională.
În acest sens, arată că s-a făcut dovada cu înscrisuri, martori și răspunsurile la interogatoriu luate participanților la proces, că ea, pârâta reclamantă B. E., a făcut personal și în exclusivitate demersuri legate de reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul Bahneanu N.. Cheltuielile făcute în acest scop reprezintă cheltuieli de administrare, de conservare a bunului ce reprezintă masa succesorală (terenul) și aceste cheltuieli constituie un accesoriu al principalului și urmează soarta principalului. Principalul, fiind dreptul de proprietate asupra terenului ce constituie masa succesorală, nu se prescrie, accesoriu urmează soarta acestuia neprescriindu-se, astfel că în mod greșit instanța a respins cererea acestora, cu această motivare.
Mai arată recurenții că instanța de fond s-a pronunțat greșit și cu privire la cererea având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, arată că a solicitat în notele scrise depuse la ultimele termene compensarea cheltuielilor reprezentând onorariile de avocat; în prezenta cauză pârâta reprezentând pe frații săi și pe nepotul său în calitate de mandatar, dar și de avocat al acestora. Instanța nu a compensat aceste cheltuieli, deși a depus prin fax chitanțele doveditoare.
Mai arată recurenții că, în mod greșit instanța de fond s-a pronunțat prin înlăturarea de la moștenire a copiilor reclamanților defuncți B. V. și B. F. pe principiul că sunt stră-strănepoții autorului comun. Apreciază ca fiind greșită aceasta teză, întrucât dreptul de proprietate în cota parte indiviză era deja în patrimoniul reclamanților B. F. și B. V. la decesul acestora, astfel moștenitorii lor sezinari îl aveau în masa succesorală, de facto dacă nu și de jure.
Arată recurenții că mai pot fi identificare și alte motive, în raport cu dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, indicând cu titlu de exemplu: nepronunțarea asupra unor excepții ridicate pe cale incidentă (nulitate absolută a înscrierii ulterioare în titlu a numiților S., H., P. V. făcută prin frauda la lege), lipsa motivării în extenso a ÎAP și a sentinței, ceea ce echivalează cu nemotivarea, ori motivarea contradictorie sau străină de natura pricinii față de materialul probator administrat în cauză.
1. La termenul din 10.10.2012 (fila 188 dosar recurs), recurentul B. T. a declarat că renunță la moștenirea defunctului Bahneanu N., solicitând să se ia act de această renunțare.
În acest sens, a formulat și cerere înscris, însoțită de declarație autentică de renunțare (filele 25, 26 dosar recurs).
Tribunalul, față de cererea de renunțare formulată de recurent, pentru rațiuni practice, în sensul pronunțării unei soluții unitare, va dispune ca instanța de fond, în cadrul rejudecării, să i-a act de acesta act de dispoziție al părții în conformitate cu dispozițiile art. 247 Cod procedură civilă.
D. consecință, tribunalul nu va mai analiza recursul declarat de acesta, sub aspectul motivelor invocate, recurentul nemaiavând interes în acest sens.
2. Analizând recursul declarat de pârâții B. E., B. S., B. G. și V. R. în raport de motivele invocate, dar și sub toate aspectele, în consițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că este fondat pentru următoarele considerente:
În primul rând, astfel cum s-a menționat anterior, la termenul din 10.10.2012 (fila 188 dosar recurs), recurentul B. T. a declarat că renunță la moștenirea defunctului Bahneanu N., solicitând să se ia act de această renunțare.
Această renunțare la însăși dreptul pretins a reclamantului – recurent B. T. are efecte juridice esențiale asupra devoluțiunii succesorale în cauză, deoarece acesta fiind unic titular pe tulpina defunctului B. N., numărul ramurilor succesorale după defuncta B. M. se reduce la 6, în mod corespunzător modificându-se și cotele succesorale. Aceasta impune o nouă structură de lotizare corespunzător tulpinilor rămase după defuncții B. G. – frate al autorului comun B. N. N. și Botescui S., soră, care se reduc la 12, în loc de 13. Soluționarea acestor aspecte de fond esențiale pentru sistarea stării de indiviziune a părților în cauză, precum și efectuarea unei noi expertize de lotizare care se impune, nu se pot realiza direct în recurs decât prin încălcarea dreptului procesual al părților la beneficiul a două grade de jurisdicție, astfel că se impune casarea încheierii de admitere în principiu și a sentinței, ambele recurate în cauză, și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu privire la cadrul procesual al cauzei stabilit în instanța de fond, față de precizările formulate oral în ședință publică la termenul din 18.02.2008 de către pârâta – reclamantă B. E., instanța a dispus citarea pârâtului V. R., în calitate de fiu al defunctei V. M.. În acest sens, a avut în vedere certificatul de moștenitor nr. 119 din 30.08.2002, care constată calitatea de unic moștenitor legal al pârâtului V. R. al mamei sale, V. M., precum și certificatul de deces al defunctei V. M. (filele 215 și 216, ds. fond), din care rezultă că V. M. este fiica lui B. G.. Prin urmare, calitatea procesuală a pârâtului V. R. decurge din calitatea sa de moștenitor legal în locul mamei sale pe tulpina defunctului B. G., alături de coindivizarii –pârâți B. Gh. E., B. Gh. S. și B. Gh. G..
Cu toate acestea, pârâtul V. R. nu se regăsește nici în dispozitivul încheierii de admitere în principiu din data de 17.11.2010 alături de coindivizarii pe tulpina defunctului B. G. și nici în dispozitivul sentinței recurate alături de coindivizarii respectivi în favoarea cărora s-a atribuit lotul nr. 2. De asemenea, nici în motivarea încheierii de admitere în principiu, instanța de fond nu a stabilit în mod expres calitatea procesuală a acestui pârât, decurgând din vocația sa succesorală pe tulpina defunctului B. G.. Chiar dacă instanța a pronunțat admiterea acțiunii de partaj succesoral și în contradictoriu cu acest pârât, prin această omisiune, practic a rămas nesoluționată dezlegarea pricinii în fond, cu privire la stabilirea calității procesuale, a cotei succesorale legale și lotului ce se cuvine pârâtului – recurent V. R..
În același mod, a rămas nesoluționată în cauză calitatea procesuală activă a reclamantei P. V., care nu este menționată pe tulpina defunctei H. E.. În privința reclamantei, pârâtul H. V., a formulat întâmpinare prin care a arătat că mama sa H. E., decedată a fost căsătorită de două ori, din prima căsătorie cu P. I. s-a născut un copil - P. I.. Pârâtul H. V. a precizat că P. V., reclamantă este soția fratelui său vitreg, P. I., pârât, și că nu are calitate procesuală în cauză fiind străină de moștenire. Astfel, instanța a fost în mod expres sesizată cu soluționarea excepției lipsei calității procesuale a reclamantei, excepție care rămas nesoluționată, deși privește nemijlocit raporturile de indiviziune succesorală ce formează obiectul cauzei.
Un ultim motiv de casare, reținut din oficiu conform dispozițiilor art. 304/1 Cod procedură civilă se referă la greșita dezbatere a devoluțiunii succesorale în această cauză.
Astfel, chiar dacă reclamanții prin cererea lor introductivă de instanță nu au solicitat în mod expres ieșirea din indiviziune cu privire la trei indiviziuni succesorale, respectiv a autorului comun B. N. N., și a defuncților B. G. și B. M., frate și soră între timp decedați, în limitele dispozițiilor art. 84 Cod procedură civilă, instanța de fond trebuia să stabilească, în limitele disponibilității părților, că a fost sesizată și cu dezbaterea indiviziunilor succesorale care s-au deschis după defuncții B. G. și B. M.. Ori, aceasta impune ca prin dispozitivul încheierii de admitere în principiu și, corespunzător a sentinței, să se constate separat și deschiderea a acestor două succesiuni cu menționarea datei decesului și a ultimului domiciliu a acestor doi autori succesorali.
În aceeași măsură, instanța trebuie să constate și data decesului pentru fiecare dintre titularii decedați a ramurilor succesorale ( câte șase) rămase după defuncții B. G. și B. M., numai astfel putându-se stabili dacă transmisiunile succesorale au operat prin retransmitere succesorală sau prin reprezentare succesorală, în caz de moștenitori predecedați, pentru fiecare dintre tulpinile succesorale, fiind cunoscut că pentru fiecare dintre aceste două instituții operează cerințe legale distincte.
De asemenea, din acest cadru legal, instanța de trimitere trebuie să reanalizeze dacă au vocație succesorală concretă la moștenirea defunctului, conform art. 672 din codul civil, stră-strănepoții - B. F. C. și Laru Fl.M., copiii lui B. F., precum și B. V.V., N. V., A. M. și B. V. M., care sunt copiii lui B. V. și R. S., R. M. G., C. E. și B. M., care sunt copiii defunctului R. G., fiul def. R. E., pentru că aceștia nu îl moștenesc nemijlocit pe defunctul B. N., astfel cum s-a reținut prin motivele încheierii de admitere în principiu.
În consecință, pentru considerentele analizate anterior, în temeiul art. 312 alin. 1 și 5 Cod procedură civilă, raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă se va admite ca fiind întemeiat recursul declarat de către pârâții B. E., B. S., B. G. și V. R. pârâtul M. D., și se vor casa în totalitate încheierea de admitere în principiu din 17.11.2010 și sentința civilă nr. 2271 din 9.11.2011 a Judecătoriei Târgu N. și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu prilejul rejudecării, instanța de trimitere va analiza și celelalte motive de recurs invocate de pârâții – recurenți care privesc nemijlocit fondul ieșirii din indiviziune, dar și fondul capetelor de cerere în rezoluțiune contract de vânzare cumpărare, de intervenție în nume propriu și a cererii reconvenționale formulată de pârâta B. E..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamantul B. T. T. împotriva sentinței civile nr. 2271 din 9.11.2011 pronunțată de Judecătoria Târgu N..
Admite recursul declarat de pârâții B. E., domiciliată în București, sector 2, ., ., . S., domiciliată în orașul B., . B, ., ., județul I., B. G. și V. R. împotriva aceleiași sentințe și împotriva I.A.P în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. V. C. moșt. def. B. V., M. E., P. V., B. F., B. N. V., S. Agurița, Anucșca E., intimații-pârâți G. E., A. M., S. A., V. A., M. E., B. N. C., B. N. N., B. N. I., P. N. M., B. V. G., A. M., H. I., P. I., R. M., P. E., H. V., H. Z., H. G., H. V., S. I., S. G., V. R., A. V., A. C., A. N., A. I., S. M., R. S., R. M. G., C. E., S. E., B. M., C. A., D. A. M., intimații-reclamanți L. M., B. C., B. V. V., N. V. V., A. M., B. V. M.,H. C., H. A. în calitate de moșt. ai def. H. G., L. M., B. C. în calitate de moșt. ai def. Butescu F., B. V. și Neamțanu V., A. M. și Motescu M. în calitate de moșt. ai def. B. V., intimații-intervenienți M. E., P. C.
Casează sentința recurată și trimite cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7.11.2012.
Președinte,Judecători,Grefier,
D. MitrofanAna M. U. D. L.
C. B.
Red. și tehnored/D.M./19.12.2012
Tehnored/D.L./19.12.2012
Fond/V.A.
Ex. 2
DOSAR NR._ din | |
În răspuns vă rugăm să menționați numărul dosarului și termenul de judecată | |
C Ă T R E,
JUDECĂTORIA Târgu N.
Vă înaintăm alăturat dosarul nr._ al Tribunalului N., în care s-a pronunțat decizia civilă nr.926/RC/07.11.2012, prin care s-a dispus casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Dosarul conține file, având atașat dosarul nr._ .
Președinte, Grefier,
D. M. D. L.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 350/2013. Tribunalul NEAMŢ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1292/2012.... → |
|---|
