Anulare act. Decizia nr. 890/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 890/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 02-10-2013 în dosarul nr. 1224/207/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 890/2013
Ședința de la 02 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. S.
Judecător A. C. Tițoiu
Judecător I. D.
Grefier M. R.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurenții reclamanți . și C. L. R. prin primar, împotriva sentinței civile nr. 2233 din data de 30 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte . sediul în localitatea S., ., județul D., D. G., domiciliată în Caracal, .. 9A, județul O., având ca obiect- anulare act.
Instanța, constatând că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25 septembrie 2013, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, deliberând în secret a pronunțat următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Cu cererea înregistrată la data de 8.02.2013 sub nr._ pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamantul B. D. în calitate de primar al comunei R. și de reprezentant legal al Consiliului L. R., a chemat în judecată pe pârâții . si D. G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de arendă nr.1247/15.12.2004, înregistrat în registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. R..
În motivarea cererii, arată reclamantul că, între D. G., in calitate de arendator și ., în calitate de arendaș a fost încheiat în data de 15.12.2004 Contractul de arendă având ca obiect suprafața de 0,20 ha, teren agricol, situat în acel moment pe raza comunei R., înregistrat în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al Comunei R. sub nr.614/7.01.2005..
Se mai arată că, prin acest contract, părțile și-au stabilit drepturile și obligațiile reciproce pe o durată a acestuia de 10 ani.
Se susține că susnumitul contract este lovit de nulitate absolută și nu putea fi înregistrat în Registrul de Evidență al Contractelor de arendă al Consiliului L. R. deoarece: terenul în suprafață de 0,20 ha pentru care părțile au înțeles să încheie respectivul contract nu se regăsește în raza administrativ teritorială a comunei R., el aflându-se pe raza administrativ teritorială al mun. Caracal, jud. O.; obiectul contractului nu este determinat lipsind tarlaua, . de proprietate, situație care nu poate să determine în mod legal înscrierea în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al comunei R.., contractul deși are număr de înregistrare și poartă semnătura secretarului Consiliului L., nu este certificat și însușit prin aplicarea ștampilei Consiliului L..
Susține reclamantul că, înscrierea contractului în Registrul de Evidență al Contractelor de Arendă al C. L. R. este nelegală și produce grave consecințe care derivă din încălcarea art.5 și 6 din Legea 16/1994, in vigoare, la data încheierii, pe de o parte, iar pe de altă parte, această stare de nelegalitate a generat emiterea unor acte fără temei legal în ceea ce privește suprafețele de teren și proprietarii.
Contrar legii, pe această stare de fapt și de drept, pârâta ., a impus avizarea contractelor de arendă, printre care figura și cel al pârâtei, obținând în temeiul înscrierii în Registrul de Evidență al Contractelor de arendă al Consiliului L. R. subvenții de la stat, în condițiile în care contractul trebuia înregistrat în Registrul de Evidență al Contractelor de arendă al C. L. Caracal și cererea de obținere a subvențiilor trebuia depusă la Primăria Mun.Caracal.
În final, se solicită constatarea nulității absolute a Contractului de arendă nr.1247/15.12.2004 cu consecința radierii acestuia din registrul contractelor de arendă al Consiliului L. al comunei R. sub nr.614/7.01.2005.
În drept invocă disp.art.5, 6 și 24 din Legea 16/1994.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar contractul de arendă nr. 1247/15.12.2004, adresa nr.712 din 12.09.2007 emisă de ., tabelul arendă .._ din 4.10.2012 emisă de Primăria mun. Caracal, titlul de proprietate nr._/94 din 7.05.2007, adeverința nr.2381/8.02.2013 emisă de Primăria mun. Caracal, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3437/12.12.2012, fragment din Legea 16/1994, chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru.
În data de 28.02.2013 pârâta D. G. a depus o cerere prin care a încunoștințat instanța că în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3437/12.12.2012 de BNP Caracal a înstrăinat societății pârâte alături de ceilalți coproprietari menționați în titlul de proprietate emis în condițiile fondului funciar, întreaga suprafață de teren reconstituită, respectiv 10 ha, în care este inclusă și suprafața de 0,20 ha ce a constituit obiectul contractului de arendare valabil 5 ani și nu 10 ani astfel cum susține reclamantul.
S-a anexat la cererea formulată de pârâtă copia contractului de vânzare cumpărare mai sus menționat.
Pârâta . a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii reclamantului, ca nefondată.
De asemenea, pârâta invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului acțiunea fiind introdusă de o persoană fizică, prin care se solicită constatarea nulității absolute a contractului de arendă nr. 1247/15.12.2004, încheiat între arendaș și proprietarul arendator, fără ca respectiva convenție să producă efecte juridice în ceea ce-l privește pe reclamant, o astfel de calitate având doar unitatea administrativ teritorială dacă s-ar considera vătămată prin încheierea convenției.
Mai invocă pârâta excepția lipsei de interes, având în vedere că reclamantul nu justifică practic nici un interes în promovarea acțiunii. Contractul de arendă a fost valabil încheiat și a fost înregistrat în registrul special ținut de C. L..
Dacă s-ar constata nulitatea absolută a contractului de arendare în discuție nu ar exista absolut nici un folos practic pentru reclamant.
Precizează pârâta că, acel contract de arendă cu nr. 1247/15.12.2004 a fost încheiat cu respectarea condițiilor formale stabilite de art.5 din Legea nr.16/1994. De asemenea, contractul de arendare a fost întocmit în scris, un exemplar al acestuia fiind înregistrat la C. L. R., în registrul special ținut de această instituție publică.
Susține pârâta că, motivul de nulitate invocat de reclamant referitor la neînregistrarea contractului la C. L. pe raza căruia se situează terenul agricol este lipsit de temei. Contractul a fost înregistrat în Registrul contractelor de arendă ținut de C. L. R., fiind îndeplinită formalitatea prev. de Legea 16/1994 pentru încheierea sa valabilă.
Se arată că, înregistrarea contractului de arendă la C. L. în raza căreia se află terenul vizează strict un aspect de opozabilitate, iar nu unul de legalitate, esențial este că, contractul de arendă ce face obiectul acestui litigiu este înregistrat la C. L., fiind astfel îndeplinită condiția prev. de Legea arendării.
Promovarea unei astfel de acțiuni este lipsită de orice interes având în vedere împrejurarea că, au fost achitate impozitele și taxele aferente terenului arendat de către proprietarul acestuia, la această Primărie, pentru că, în acel moment terenul se afla amplasat pe raza comunei R..
Se arată că, reclamantul se prevalează de o culpă proprie apărută la nivelul autorității locale, care ar conduce la pierdea sumelor încasate la bugetul local în urma desființării cu efect retroactiv al contractului de arendă.
Mai susține pârâta că, subvențiile de la stat au fost obținute strict pentru suprafața de teren arendată și lucrată de ., neavând relevanță înregistrarea contractului de arendă la C. L. R. sau la C. L. al altei unități administrativ teritoriale.
În drept, se invocă dispoz. art.115 C.p.c. și dispoz. Legii nr.16/1994.
S-a anexat la dosar adresa nr._ din 18. 09.2007 și tabelul nominal cu cetățenii care figurează cu debite emis în aceeași dată, reprezentând impozit aferent terenului, datorat către Primăria R..
Din partea reclamantului s-au formulat concluzii scrise la care s-a anexat decizia nr.740/26.10.2006 a Curții Constituționale, decizia nr.4451/29 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel C. și hotărârea nr.8/28.02.2013 a Consiliului L. al comunei R. prin care această instituție își însușește toate acțiunile vizând nulitatea contractelor de arendă aflate pe rolul Judecătoriei Caracal, formulate de primarul D. B. în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale R. și al Consiliului L..
Prin sentința civilă nr. 2233 din data de 30 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, s-a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâta . .
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul B. D. în calitate de primar al comunei R. și de reprezentant legal al Consiliului L. R., în contradictoriu cu pârâtele D. G. și S.C. R. R. S.A. S., ca neîntemeiată
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
În cauza de față sunt aplicabile dispoz. Codului civil din 1864 având în vedere împrejurarea că obiectul acestui litigiu vizează un contract de arendă încheiat în anul 2004 .
Potrivit dispoz. art.102 alin.2 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul Civil, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la
data când a fost încheiat în ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
În conformitate cu dispoz. art.137 alin.1 C.p.c. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta . s-au invocat: excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acestei acțiuni privind constatarea nulității absolute a contractului de arendă nr. 1247/15.12.2004 încheiat cu pârâta D. G. în calitate de arendator, fără ca această convenție să producă efecte juridice în ceea ce-l privește pe reclamantul B. D..
Raportat la părțile contractante și la dispoz. Legii nr.16/1994 acțiunea formulată de reclamant apare ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, acesta neavând calitatea de parte în contractul intervenit între . (arendaș) și pârâta D. G. (arendator) – proprietarul terenului.
Privitor la această excepție invocată de pârâtă, instanța a apreciat că este neîntemeiată, având în vedere obiectul acestei acțiuni și anume, constatarea nulității absolute a contractului de arendă intervenit între pârâți .
Nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes și chiar din oficiu de către organul de jurisdicție, această regulă decurge din caracterul interesului ocrotit prin dispoziția legală nesocotită la încheierea actului juridic civil.
Ori, din noțiunea „oricine” are interes fac parte toate subiectele de drept civil cu excepția persoanelor total străine de act ( penitus extranei), deci un cerc larg de persoane și anume: părțile actului juridic, avînzii-cauză, procurorul, organul administrativ competent, organul de jurisdicție.
Nulitatea absolută poate fi invocată oricând pe cale de acțiune sau de excepțiune, fiind imprescriptibilă conf. art.2 din Decretul 167/1958.
Având în vedere că reclamantul în calitate de reprezentant al Consiliului L. și în același timp al unității administrativ teritoriale R. și nu în calitate de persoană fizică a promovat prezenta acțiune are calitate procesuală activă .
Privitor la excepția lipsei de interes, aceeași instanță a reținut că este neîntemeiată, de vreme ce reclamantul a justificat un interes susținând înregistrarea nelegală a contractului de arendă în evidențele Primăriei comunei R..
Pe fondul cauzei s-a reținut că prin titlul de proprietate nr.0771/70 emis în data de 31.07.2002 de Comisia jud. O., prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1,0000 ha, moștenitorilor autorului P. G.: P. M., P. E., D. G., C. Lucreția., s-a făcut dovada certă că terenul se afla pe raza comunei R., județul O., act anexat la dosarul cauzei. (fila 114 dosar).
Inițial, prin decizia nr.105 din 29.01.1992 (fila 90 dosar) emisă de Comisia jud. O., s-a reconstituit moștenitorilor autorului P. G. dreptul la acțiuni echivalentul suprafeței de 10,00 ha, la ..
În data de 15.12.2004 cu nr.1247 s-a încheiat contractul de arendă între titularul dreptului de proprietate D. G. în calitate de arendator și . în calitate de arendaș privind suprafața de 0,20 ha. (dreptul său cuvenit din suprafața totală de 1,0000 ha).
Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 3437/12.12.2012 de BNP CARACAL, a fost înstrăinată întreaga suprafață de teren de 10.000 mp, pârâtei cumpărătoare . (filele 28-29 dosar ).
Ulterior prin Hotărârea Comisiei Județene O. nr._/8.01.2007 titlul de proprietate emis în data de 31.07.2002 a fost revocat fiind emis un alt titlu de proprietate persoanelor îndreptățite cu nr._/94 emis în data de 7.05.2007, conform căruia terenul ce aparține coproprietarilor ce figurează în primul titlu de proprietate se află pe raza mun. Caracal în extravilan, însă cu același amplasament, respectiv T.47/1 P.12.
Cert este că, la data încheierii contractului de arendă terenul se afla pe raza comunei R., fiind înregistrat în mod legal în registrul contractelor de arendă aflate în evidența Consiliului L. R., în prezent, acest contract nemaifiind în ființă .
În cauză instanța a constatat că nu s-a făcut dovada nerespectării dispoz. Legii nr.16/1994 a arendării privind la înregistrarea contractelor de arendă, astfel că, nu există nici o cauză de nulitate absolută a contractului de arendă intervenit între părți, care să-i afecteze valabilitatea.
Nulitatea actului juridic este o sancțiune care lipsește actul juridic de efectele contrarii al normelor juridice editate pentru încheierea sa valabilă.
Așadar, nulitatea sancționează actele numai în măsura în care ele contravin scopului avut în vedere de legiuitor cu prilejul încheierii acestor acte.
. L. al Comunei R., Județul O., au formulat recurs împotriva Sentinței civile nr. 2233/30.05.2013, pronunțată de Judecătoria Caracal în Dosarul nr._, sentință pe care o considerăm vădit nelegală și netemeinică, motivat de următoarele considerente:
1.- Instanța de fond a analizat și motivat cauza dedusă judecății, în mod unilateral, fără a avea în vedere motivele de fapt și de drept, pe care și-au întemeiat cererea de chemare în judecată.
Se poate observa, fără absolut niciun dubiu că argumentele lor de fapt și de drept, cât și concluziile scrise, formulate în susținerea cererii au fost ignorate cu desăvârșire, rezultând o hotărâre nemotivată, atât în fapt, cât și în drept, hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea gravă a principiilor contradictorialității, dreptului la apărare și la un proces echitabil, sentința neflind pronunțată în echitate.
Instanța de fond, raportat la apărările lor, a motivat doar respingerea excepțiilor, lipsei calității procesuale active și lipsei de interes, invocate de către pârâta S.C. R. R. S.A., fără a motiva fondul cauzei, raportat la motivele de nelegalitate invocate în acțiune, vizând nulitatea contractului de arendă nr. 1247/15.12.2004, nulitate atrasă de înscrierea sa nelegală sub nr. 614/07.01.2005 în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. R..
A mai arătat că a invocat prin acțiune ca motive de nulitate: terenul, în suprafață de 0,20 ha pentru care părțile au înțeles să încheie respectivul contract nu s-a regăsit în raza administrativ-teritorială a Comunei R., el aflându-se pe raza administrativ-teritorială a Municipiului Caracal, județul O.; obiectul contractului nu este determinat lipsind tarlaua, . de proprietate, situație care nu poate să determine în mod legai înscrierea în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al Comunei R., contractul, deși are număr de înregistrare și poartă semnătura secretarului Consiliului L., nu este certificat și însușit prin aplicarea ștampilei Consiliului L..
În drept, și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 5, 6 și 24 din Legea nr. 16/1994, coroborate cu art. 948 Cod civil.
2.- Sentința instanței de fond este netemeinică, contradictorie și nelegală, prin reținerea următoarelor argumente: „Pe fondul cauzei, cu titlul de proprietate nr. 0771/70 emis în data de 31.07.2002 de Comisia Județeană O., prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1,0000 ha, moștenitorilor autorului P. G.: P. M., P. E. ian, D. G., C. Lucreția, s-a făcut dovada certă că terenul se afla pe raza comunei R., Județul O., act anexat la dosarul cauzei (fila 114 la dosar).
Ulterior prin Hotărârea Comisiei Județene O. nr._/8.01.2007 titlul de proprietate emis în data de 31.07.2002 a fost revocat fiind emis un alt titlu de proprietate persoanelor îndreptățite cu nr._/94 emis în data de 7.05.2007, conform căruia terenul ce aparține coproprietarilor ce figurează în primul titlu de proprietate, se află pe raza mun. Caracal în extravilan, însă cu același amplasament, respectiv T47/1 P.12.
Cert este că, la data încheierii contractului de arendă terenul nu se afla pe raza comunei R., fiind înregistrat în mod nelegal în registrul contractelor de arendă aflate în evidența Consiliului L. R., în prezent, acest contract nemaifiind în ființă.
S-a mai învederat că în mod greșit, instanța de fond a concluzionat că terenul situat în T 47/1 P.12, s-a putut situa în anul 2004 pe raza Comunei R. și în anul 2009 pe raza Municipiului Caracal, fiind evident faptul că revocarea lui s-a produs tocmai, ca urmare a amplasamentului real, amplasament situat pe raza Municipiului Caracal. În niciun caz, un teren, bun imobil nu poate figura în două perioade diferite, în două locuri diferite și nu poate fi înscris în mod legal în Registrul Contractelor de Arendă de pe raza a două consilii locale diferite.
Este cert că una dintre înscrieri este nelegală, sub sancțiunea nulității absolute, temei legal pentru înscriere reprezentându-1 doar amplasamentul din T 47/1 P.12, amplasament situat pe raza Municipiului Caracal și nu amplasamentul de pe raza Comunei R..
De altfel, instanța de fond nu a luat în considerare amplasamentul real al terenului din T47/1 P.12, amplasament care rezulta din adresa depusă la dosarul cauzei, adresă care, coroborată cu hotărârea de revocare, întemeiată tocmai pe acest motiv, atesta indubitabil faptul că terenul înscris în contractul de arendă nr. 1247/15.12.2004 trebuia înregistrat în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al Municipiului Caracal.
Nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 16/1994 privind înregistrarea contractelor de arendă, sub sancțiunea nulității absolute, rezulta din coroborarea actelor aflate la dosarul cauzei și nu din analiza lor disparată, așa cum a procedat instanța de fond pentru a-și putea motiva hotărârea.
Simplul fapt că ulterior titlul a fost revocat în ceea ce privește amplasamentul și că începând cu anul 2009 contractul de arendă a fost înscris în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. al Municipiului Caracal, demonstrau că înscrierea lui în Registrul Contractelor de Arendă al Comunei R., în perioada 2005-2009, a fost nelegală, fără a fi nevoie de alte argumente, operațiunile administrative fiind elocvente.
S-a mai precizat că soluția instanței de fond este contradictorie în ceea ce privește argumentele avute în vedere la respingerea excepției lipsei de interes, argumente care intră în contradicție cu soluția pronunțată pe fondul cauzei.
Instanța de fond a anulat unul dintre efectele nulității, refuzând să-i dea eficiență, apreciind în mod greșit și nelegal că nulitatea a fost acoperită prin actele ulterioare, în condițiile în care un motiv de nulitate absolută nu poate fi acoperit ulterior prin voința comună a părților.
Prin acțiune nu s-a solicitat nulitatea contractului de arendă întemeiată pe alte motive, unicul motiv de nulitate constituindu-l înscrierea nelegală a acestuia în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. R., context în care instanța de fond trebuie să se raporteze la condițiile de nelegalitate existente la momentul acestei înscrieri, chiar dacă acestea au fost constatate ulterior și înscrierea lui ulterioară s-a făcut în mod legal.
Mijlocul juridic prin care se putea constata și sancționa o operațiune nelegală îl constituia constatarea nulității absolute a respectivei operațiuni, consecințele și efectele juridice ale nulității, operand de la data înscrierii nelegale (07.01.2005) și până la data înscrierii legale - 2009.
3.- Sentința instanței de fond, este vădit nelegală, în cauză fiind incidente următoarele dispoziții:
-art. 5. (1): „ Contractul de arendare va cuprinde:
b) obiectul contractului, complet și precis determinat, obiectul contractului trebuie să cuprindă descrierea amănunțită a tuturor bunurilor agricole arendate, inventarul acestora și planul de situație al terenurilor."
-art. 6. (1): „Contractul de arendare se întocmește în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte și un exemplar care se depune la consiliul local in a cărui raza teritorială se află bunurile arendate, în termen de 15 zile de la data încheierii. Acesta se înregistrează într-un registru special, ținut de secretarul consiliului local.
(2)Când bunurile arendate sunt situate în raza teritorială a mai multor consilii locale, înregistrarea și depunerea contractului se fac la fiecare consiliu local în a cărui raza teritorială este situat bunul arendat.
(3)Taxele de redactare și înregistrare a contractului de arendă sunt în sarcina arendașului.
(4)Sunt valabile și opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris și înregistrate la consiliul local, în condițiile prezentei legi.
(5)Contractele de arendare încheiate în scris și înregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru plata arendei la termenele și în modalitățile stabilite în contract."
-art. 24. (1): „ Contractele de arendare încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi sunt nule sau anulabile."
La dispozițiile menționate mai sus, inserate în Legea nr. 16/1994 se adaugă următoarele considerente reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 740/2006: „sunt valabile și opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris și înregistrate în termen de 15 zile de la încheiere la consiliul local în a cărei raza teritorială se află bunurile arendate. Rezultă că, prin derogare de la principiul conscnsualismului actului juridic civil, legiuitorul a prevăzut forma scrisă și înregistrarea actului, alături de condițiile prevăzute de art. 948 din Codul civil, ca fiind condiții de validitate ale contractului de arendare și, ca atare, sancțiunea nerespectării acestor condiții la încheierea contractului este nulitatea absolută. Includerea acestor condiții de validitate la încheierea contractului de arendare determină natura juridică a acestuia ca fiind un contract solemn, și nu unul consensual, voința părților contractante trebuind să se supună dispozițiilor legale în acest sens."
Cele de mai sus, reprezintă temeiuri legale ale cererii formulate, temeiuri la care instanța de fond trebuia să se raporteze, atât în analiza situației de fapt, cât și a situației de drept, fiind nelegală pronunțarea unei sentințe, fără a se evoca temeiul legal avut în vedere la respingerea cererii.
Intimata pârâtă S.C. R. R. S.A.D., a formulat întâmpinare prin care vă solicită să se dispună:
-admiterea excepției nulității cererii de recurs, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3021 alin. 1 Ht. a) din Codul de procedură civilă,
iar pe fond,
-respingerea recursului ca neîntemeiat.
I. Cu privire la admiterea excepției nulității cererii de recurs, se impun următoarele precizări:
IConform art. 3021 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, denumirea părțilot, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului, codul unic de înregistrare al acestora.
în cererea de recurs (ce formează obiectul prezentului dosar) nu au fost inserate aceste mențiuni, în sensul că nu au fost indicate nici măcar părțile adverse (subscrisa și/sau D. G.), fiind astfel încălcate dispozițiile art. 3021 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă.
Pe fond, au arătat următoarele:
În fapt, la data de 08.02.2013, dl B. D., în calitate de primar al Comunei Râdea și reprezentant legal al Consiliului L. R., a formulat și depus la Judecătoria Caracal o cerere de chemare în judecată, înregistrată sub nr._ . în cererea introductivă a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a Contractului de arendă nr. 1247/15.12.2004, motivând că obiectul contractului de arendă nu este determinat, nefiind indicate tarlaua, . de proprietate, iar contractul sus-menționat a fost înregistrat în mod greșit în Registrul de Evidență al Consiliului L. al Comunei R. (Anxa 1 - Contractul de arendă nr. 1246).
La prima zi de înfățișare, reclamantul și-a modificat, în temeiul art. 132 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată în ceea ce privește cauzele nulității contractului, în sensul că a limitat cauzele nulității contractului la faptul că nu au fost respectate dispozițiile legale care reglementează înregistrarea contractului de arendă.
Astfel, conform cererii de modificare, reclamanta a solicitat constatarea nulității doar sub aspectul nerespectării prevederilor care reglementează înregistrarea contractului de arendă.
În baza probelor administrate, prima instanță a respins, în mod întemeiat, cererea de chemare în judecată, argumentând că la data înregistrării Contractului de arendă nr. 1247/15.12.2004, terenul care forma obiectul acestui contract se afla pe raza comunei R., fiind înregistrat atât fiscal cât și în registrul agricol al Consiliului L. R.. Ulterior, prin Hotărârea Comisiei Județene O. nr._/08.01.2007, titlul de proprietate, în baza căruia s-a încheiat contractul de arendă sus-menționat, a fost revocat, proprietarului fiindu-i emis un alt titlu de proprietate, conform căruia terenul se află pe raza mun. Caracal.
Prin cererea de recurs, s-a indicat faptul că prima instanță nu a analizat motivul de nulitate ce constă în nedeterminarea obiectului contractului, lipsind tarlaua, . de proprietate.
Cu privire la această mențiune a recurentei, s-a învederat că intimata și-a restrâns, în fața primei instanțe, cauzele de nulitate strict la neînregistrarea contractului de arendă, instanța pronunțându-se strict asupra acestui motiv de nulitate, făcând aplicare principiului disponibilității, reglementat de art. 129 din Codul de procedură civilă. Astfel, prima instanță nu s-a pronunțat asupra motivului de nulitate (nedeterminarea obiectului contractului) ca urmare a solicitării reclamantului de restrângere a cazurilor de nulitate.
De asemenea, recurenta a mai precizat că înregistrarea contractului de arendă s-ar fi realizat cu încălcarea art. 6 alin. 1 din Legea 16/1994, în sensul că acest contract trebuia înregistrat în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului L. Caracal.
În ceea ce privește această cauza de nulitate, prima instanță a considerat, în mod corect, că au fost respectate toate condițiile legale, în sensul că, la data înregistrării contractului de arendă, terenul se afla pe raza comunei R. și nu pe raza mun. Caracal.
Astfel, la data înregistrării Contractului de arendă nr. 1247/15.12.2004, terenul (care forma obiectul acestui contract) se afla pe raza comunei R., fiind înregistrat atât fiscal cât și în registrul agricol al Consiliului L. R.. Ulterior, prin Hotărârea Comisiei Județene O. nr._/08.01.2007, titlul de proprietate, în baza căruia s-a încheiat contractul de arendă sus-menționat, a fost revocat, proprietarului fiindu-i emis un alt titlu de proprietate, conform căruia terenul se află pe raza mun. Caracal.
În drept, și-a întemeiat prezenta cerere pe dispozițiile art. art. 155 din Codul de procedură civilă.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul urmează să constate că recursul este nefondat.
O primă critică invocată de recurentă constă în faptul că instanța de fond în mod greșit a concluzionat că terenul situat în T 42, P 12 s-a putut situa în anul 2004 pe raza comunei R. și în anul 2009 pe raza municipiului Caracal întrucât revocarea acestuia s-a produs tocmai ca urmare a amplasamentului real pe raza unității administrative a Municipiului Caracal față de care instanța reține următoarele:
La data de 15. 12. 2004 între intimata pârâtă D. G. în calitate de arendator și pârâta intimată . în calitate de arendaș a fost încheiat contractul de arendă nr.1247 care a fost înregistrat în Registrul Contractelor de arendă al Consiliului L. al Comunei R. .
La baza încheierii acestui contract a stat titlul de proprietate nr . 0771/70/31.07. 2002 în care terenul reconstituit figura pe raza Comunei R..
Ulterior în anul 2008 titlul de proprietate a fost revocat pe cale administrativă (în opinia instanței de recurs în mod greșit având în vedere că aceasta a intrat în circuitul civil și nu mai putea fi revocat pe cale administrativă prin Hotărârea Comisiei Județene de Aplicare a Legii Fondului Funciar (fila 76 din dosarul de fond)
Cu toate acestea în urma acestui demers s-a constat că amplasamentul terenului se situează în unitatea administrativ teritorială a Municipiului Caracal (TDP nr. 4795 /94/7. 05. 2007 (fila 23 din dosar ).
Cum la data încheierii contractului de arendă terenul figura în TDP, titlul de proprietate necontestat până în anul 2008, care a stat la baza încheierii acestuia, tribunalul constată că în mod corect acest contract a fost înscris în registrul de Evidență al Consiliului L. al comunei R., având în vedere că în materia nulităților cauza de nulitate a oricărui act juridic se analizează la data încheierii acestuia sau a înregistrării în speță .
În consecință prin prisma celor mai sus evocate se constată că această primă critică este nefondată, înscrierea fiind efectuată în concordanță cu dispozițiile art. 6 din Lg. 16/1994 .
O altă critică este aceea a faptului că actul de arendă este lovit de nulitate absolută ca urmare a faptului că nu a fost determinat obiectul acestuia prin . titlul de proprietate, față de care înscrierea în registrul de evidență a contractelor de arendă al Consiliului L. R. apare, în opinia recurenților, ca nejustificată, față de care Tribunalul reține următoarele:
Din analiza dispozițiile art. 5 din Legea 16/1994 contractul de arendă trebuie să cuprindă și obiectului contractului, complet și precis determinat; obiectul contractului trebuie să cuprindă descrierea amănunțită a tuturor bunurilor agricole arendate, inventarul acestora și planul de situație al terenurilor.
Analizând clauzele contractului de arendă se constată că la rubrica obiectul contractului s-a menționat suprafața de 0, 20 ha teren arabil, care reprezintă cota de 1/5 din suprafața totală de 10.000 mp înscrisă în titlul de proprietate nr. 0771/70/31.07. 2002, care a stat la baza încheierii acestui contract de arendă, suprafață situată în T 47 /1P 12.
Deși această suprafață de teren nu a fost individualizată prin . actele depuse la dosar se constată că a fost indicată categoria terenului arendat, identificarea acestuia fiind realizată și de reprezentantul unității administrativ teritoriale care l-au impus cu rol fiscal pe arendatorul D. G., aceasta figurând în evidențele fiscale ale Comunei R. cu o suprafață de 0, 20 ha pentru care au fost achitate și impozitele.
De altfel identificarea acestuia a fost posibilă și la data înregistrării având în vedere că suprafața de_ mp din titlul de proprietate mai sus evocat din care face parte și suprafața de 0, 20 ha, este situată într-o singură . la momentul înregistrării așa cum din mai evocat figura pe raza unității administrativ teritoriale a comunei R. .
Într-o atare situație cum obiectul contractului este determinabil tribunalul constată că motivul de nulitate invocat nu subzistă, cu atât mai mult cu cât această critică nelegalitate a contractului de arendă a constituit temei pentru justificarea susținerii potrivit căreia nu se putea stabili la data înregistrării că terenul care a făcut obiectul contractului de arendă se află pe raza localității R..
Pentru motivele expuse se va respinge și acest motiv de recurs ca nefondat.
Un alt motiv de nulitate este acela că actul de arendă nu este certificat prin aplicarea ștampilei de C. L., față de care instanța analizând contractul depus de intimata pârâtă ( aflat la filele 52-55)constată că este neîntemeiat întrucât sub numărul de înregistrare se află semnătura și ștampila Consiliului L. R. .
Cum în speță contractul de arendă s-a încheiat în formă scrisă fiind certificat prin semnătură de secretarul Primăriei și prin ștampila Consiliului L. și înregistrat în condițiile art. 6 din Legea 16/1994, tribunalul constată că și această critică este nefondată.
Se va respinge și critica recurenților privind nemotivarea sentinței, având în vedere că din analiza acesteia se constată că instanța de fond a răspuns susținerilor reclamanților recurenți, expunând motivele de fapt și de drept care au condus la soluția pronunțată.
Constatând că instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții reclamanți . și C. L. R. prin primar, împotriva sentinței civile nr. 2233 din data de 30 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte . sediul în localitatea S., ., județul D., D. G., domiciliată în Caracal, .. 9A, județul O..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02 octombrie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, M. I. Savuu | Judecător, A. C. Tițoiu | Judecător, I. D. |
Grefier, M. R. |
| ← Fond funciar. Decizia nr. 583/2013. Tribunalul OLT | Pretenţii. Decizia nr. 586/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
