Contestaţie la executare. Decizia nr. 574/2013. Tribunalul OLT
Comentarii |
|
Decizia nr. 574/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 22-05-2013 în dosarul nr. 473/184/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 574/2013
Ședința publică de la 22 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. S.
Judecător A. C. Tițoiu
Judecător I. D.
Grefier M. R.
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., cu sediul în C., Calea Severinului nr. 17, județul D., împotriva sentinței civile nr. 599 data de 22 martie 2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul debitor F. M., domiciliat în comuna O., ., județul O., având ca obiect- contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin motivele de recurs s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
De asemenea, prin serviciul de registratură a fost înaintată la dosar, cu cerere, ordinul de plată nr. 944/2013 cu suma de 6 lei ce reprezintă taxa judiciară de timbru.
Instanța procedând la verificarea competenței în temeiul art. 159 ind.1 alin. 4 c.p.c., constată în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 c.p.c. că este competentă atât material cât și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Având în vedere și solicitarea de judecare în lipsă, instanța reține cauza pentru soluționarea recursului promovat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 08.02.2013 sub nr._ contestatorul F. M., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C., a solicitat anularea formelor de executare a Încheierii din data de_ pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ ; a solicitat, de asemenea, suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea contestației la executare și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că prin procesul-verbal de contravenție . nr._/31.05.2011 a fost sancționat contravențional de către intimată pentru circulația pe drumurile naționale fără a deține rovinietă, iar, conform ordinului de încasare numerar nr._ din 09.11.2012, a achitat în contul intimatei suma de 112,5 lei, înaintând ordinul de plată către intimată.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 399-402 și 404 C.proc.civ.
În dovedire, contestatorul a depus la dosar copia ordinului de încasare numerar nr._ din 09.11.2012, copia procesului-verbal de contravenție . nr._ din 31.05.2011, copia încheierii pronunțate în dosarul nr._ de către Judecătoria B. în data de 24.08.2012, copia înștiințării de înființare a popririi nr. 2017/O/2012 din 05.12.2012, copia somației nr. 2017/O/2012 din 05.12.2012 și copia procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 2017/O/2012 din 05.12.2012
Contestația a fost timbrată cu taxă de timbru de 12 lei și timbru judiciar de 1,5 lei.
Fiind legal citată, intimata nu a depus la dosar întâmpinare și nici nu și-a trimis reprezentantul legal în fața instanței pentru a formula eventuale apărări.
La termenul de judecată din data de 22.03.2013 contestatorul, prin avocat, a arătat că renunță la capătul de cerere referitor la suspendarea provizorie a executării, instanța luând act de această manifestare de voință
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar.
La solicitarea instanței, B. M. I. C. a comunicat o copie xerox a actelor aflate în dosarului de executare nr. 2017/O/2012.
Prin sentința civilă nr. 599 data de 22 martie 2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, s-a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorul F. M., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C..
S-a dispus anularea formelor de executare întreprinse împotriva contestatorului în dosarul de executare nr. 2017/O/2012 al B. M. C. I. în ceea ce privește suma de 112,5 lei din debitul principal de 114,13 lei.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 31.05.2011 (fila 7), petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 250 lei, fiind obligat să achite și tariful de despăgubire de 114,13 lei, reținându-se că vehiculul categoria A înmatriculat sub numărul_, aparținând petentului, a circulat fără rovinietă valabilă în data de 02.12.2010, ora 1219 pe DN 65 km 42+750 Găneasa.
Dată fiind neachitarea de către contestator a tarifului de despăgubire, intimata a recurs la procedura executării silite, adresându-se în acest sens executorului judecătoresc M. C. I. la data de 13.08.2012 cu o cerere de executare silită împotriva contestatorului (fila 19). Prin încheierea pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria B. în data de 24.08.2012 (fila 26) a fost încuviințată executarea silită împotriva contestatorului în baza titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de contravenție . nr._ din 31.05.2011.
Ulterior sesizării executorului judecătoresc și încuviințării executării silite, în data de 09.11.2012 contestatorul a achitat suma de 112,5 lei în contul intimatei, așa cum reiese din copia ordinului de încasare numerar nr._ din respectiva dată (fila 6). Instanța reține, așadar, că după sesizarea organului de executare silită, contestatorul a achitat cea mai mare parte din suma datorată cu titlu de tarif de despăgubire, respectiv 112,5 lei din 114,13 lei.
Instanța a reținut însă, că pentru încetarea executării silite potrivit art. 3715 C.proc.civ. se impune ca debitorul să execute integral obligația prevăzută în titlul executoriu și să achite și cheltuielile de executare efectuate. În speță, așa cum s-a arătat, deși suma de 112,5 lei a fost achitată de către contestator înainte de primirea somației, plata (parțială) a datoriei s-a făcut după sesizarea executorului judecătoresc și după efectuarea unor cheltuieli de executare, cheltuieli care trebuie să fie achitate de către contestator.
În contextul împrejurărilor reținute, se impune scăderea din datoria pentru care este executat contestatorul a sumei de 112,5 lei, sumă care deja a fost achitată de către contestator, executarea putând continua numai pentru diferențele arătate mai sus.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței.
În motivarea a arătat că, autovehiculul aparținând debitorului F. M., a fost depistat utilizând rețeaua de drumuri naționale fără a poseda rovinieta valabilă.
Conform conținutului titlului executoriu proces-verbal de constatare a contravenției, contravenientul avea obligația să achite contravaloarea tarifului de despăgubire în valoare de 28 euro, tarif ce trebuia achitat în contul Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., exact cum se menționează în înștiințarea de plată din cuprinsul PVCC.
Deși organul emitent a îndeplinit procedura legală de comunicare a PVCC în termen, debitorul F. M. cu rea credință nu a achitat contravaloarea tarifului de despăgubire, motiv pentru C. prin DRDP C. s-a adresat B. M. C. I., demarându-se procedura executării silite ulterior emiterii somației de plată.
Cu privire la cheltuielile de executare, executorul judecătoresc a respectat prevederile Ordinului nr. 2550/C/14.11.2006
De asemenea conform dispozițiilor art.39 alin.1 legea 188/2000, executorii judecătorești au dreptul pentru serviciul prestat la onorarii minimale și maximale stabilite de Ministrul Justiției, iar controlul instanței în ceea ce privește onorariul executorului este limitat doar la verificarea încadrării acestuia în limitele minime și maxime prevăzute de legiuitor, iar nu de aprecierea concordanței acestuia cu valoarea pricinii și munca îndeplinită de executor.
S-a mai precizat că prin dispozițiile codului de procedură civilă s-a reglementat doar situația în care instanța poate verifica legalitatea onorariilor percepute de avocat.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115-119 Cod procedură civilă.
Intimatul debitor, legal citat, nu a depus întâmpinare.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate si a dispozițiilor legale incidente in cauza, Tribunalul constata ca acesta este fondat si urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr.2017/OT/05.12.2012 s-a stabilit de executorul judecătoresc plata sumei de 612, 62 lei, cu titlul de cheltuieli de executare constând în-14 lei, taxe judiciare de timbru; 124 lei-timbre poștale; 15,82-onorariu executor judecătoresc cu TVA; 248 lei onorariu consultanță executare cu TVA și 210, 80 lei, cheltuieli de executare cu TVA.
În prezenta cauză instanța constată că recurenta creditoarea a formulat la data de 13.08.2012 cerere de executare silită a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 31.05.2011 (fila 7), în ceea ce privește tariful de despăgubire de 114,13 lei, executare care a fost încuviințată la data de 24.08.2012.
De la data încuviințării executării silite și până la data emiterii somației, adresei de înființare poprire și procesului verbal privind cheltuielile de executare, 05.12.2012, executorul judecătoresc nu a mai realizat nici un act de executare, în acest interval de timp mai precis la data de 09.11.2012, intimatul debitor achitându-și parțial debitul, respectiv suma de 112,50 lei, din suma totală de 114,13 lei.
Ceea ce a reținut instanța de fond este aspectul că suma care a mai rămas de executat, este de 1,5 lei, și nu de 114, 13 lei, astfel că actele de executare întocmite pentru o sumă mai mare sunt lovite de nulitate.
Critica recurentei privind limitele competenței instanței în procedura de verificare a cheltuielilor de executare, nu este întemeiată, având în vedere că pe de o parte, instanța de control judiciar apreciază că are competența de a stabili dacă acestea sunt corespunzătoare muncii depuse de executor și nu sunt vădit disproporționate, pentru aceleași rațiuni pentru care poate cenzura onorariul perceput de avocați, întrucât, acolo unde exista aceleasi ratiuni se aplica aceleasi principii. Or, activitatea prestata de executorii judecatoresti este similara activitatii prestate de avocati, executarea silita fiind o etapa a procesului civil ca si în cazul avocatilor, aprecierea instantei este aceea ca nu se intervine în contractul de executare silita încheiat între intimat si executor, ci doar se apreciaza în ce masura onorariul partii care solicita punerea în executare trebuie suportat de catre debitor, iar pe de altă parte instanța de fond nu a analizat acest aspect ci a constatat nelegalitatea executării, raportat la debitul pe care creditoarea recurentă îl mai avea de recuperat de la intimatul debitor la data emiterii actelor de executare respectiv 05.12.2012.
Pentru cele mai sus expuse instanța constată că în urma analizării judicioase a probelor administrate în cauză și a interpretării corecte a dispozițiilor legale incidente în speță instanța de fond a pronunțat o soluție legală, față de care în temeiul dispozițiilor art.312 C.p.c va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., cu sediul în C., Calea Severinului nr. 17, județul D., împotriva sentinței civile nr. 599 data de 22 martie 2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul debitor F. M., domiciliat în comuna O., ., județul O..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2013, la Tribunalul O..
Președinte, M. I. S. | Judecător, A. C. Tițoiu | Judecător, I. D. |
Grefier, M. R. |
Red. ACT
Tehnored.BA
J.f. C.I.
Ex. 2
← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Fond funciar. Decizia nr. 583/2013. Tribunalul OLT → |
---|