Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 181/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 181/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 808/184/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 181/2013
Ședința publică de la 20 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. D.
Judecător M. I. S.
Judecător A. C. Tițoiu
Grefier M. R.
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenții moștenitori Umbriță A., domiciliată în . O. și C. G., domiciliat în ., ., ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.2268 din data de 27 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Ș. I., domiciliată în . O., având ca obiect- hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta Umbriță A., intimata Ș. I., lipsă recurentul C. G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța procedând la verificarea competenței în temeiul art. 159 ind.1 alin. 4 c.p.c., constată în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 c.p.c. că este competentă atât material cât și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta Umbriță A., având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată, conform motivelor de recurs.
Intimata reclamantă Ș. I., având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că vreme de 13 ani a îngrijit de autorul C. I. și l-a ajutat în gospodărie.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 22.03.2012 sub nr._, reclamanta Ș. I. l-a chemat în judecată pe pârâtul C. I., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare având ca obiect cota de ½ dintr-o casă de locuit construită din cărămidă în anul 1957, acoperită cu tablă, în suprafață totală de 72 mp, situată în . I. J., cota de ½ din suprafața de 599 mp teren intravilan categoria curți, construcții, situată în . I. J., în T 49, P 34, cu vecini la N – L. I., la E – Dc 21, la S – N. C. și la V A33, N. A., precum și cota de ½ din suprafața de 92 mp teren intravilan categoria arabil, situată în . I. J., în T 49, P 33, cu vecini la N – L. I., la E – Cc 34, la S – N. A. și la V – N. A..
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 11.09.2011, printr-un act sub semnătură privată, intitulat „antecontract de vânzare-cumpărare”, pârâtul i-a vândut imobilele menționate.
A mai arătat reclamanta că, deși s-au înțeles ca în termen de 30 de zile să se prezinte la notarul public pentru încheierea actelor în formă autentică, iar de la încheierea actului sub semnătură privată l-a invitat pe pârât la notar de nenumărate ori, acesta a refuzat în mod sistematic.
Reclamanta a precizat că a achitat prețul bunului cumpărat, respectiv suma de 3000 lei, intrând în posesia imobilelor.
Totodată, a arătat, în esență, că actul sub semnătură privată este nul ca și contract de vânzare-cumpărare, fiind valabil ca și antecontract de vânzare cumpărare ce a dat naștere unei obligații de a face în sarcina pârâtului, respectiv de a încheia actul în formă autentică, instanța putând suplini voința debitorului prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul a recunoscut susținerile reclamantei, arătându-se de acord cu admiterea acțiunii. Aceeași atitudine a avut-o și în fața instanței la termenul de judecată din data de 04.05.2012, când a arătat că își însușește întâmpinarea, semnând încă o dată respectivul înscris.
Prin încheierea de ședință din data de 01.06.2012, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, constatând că soluționarea acesteia depinde de modul de soluționare a dosarului nr._, cauza fiind repusă pe rol la solicitarea reclamantei în data de 05.10.2012.
La repunerea pe rol, reclamanta a depus la dosar o precizare la acțiune, prin care a arătat că înțelege să renunțe la al doilea și al treilea punct din primul capăt de cerere, solicitând doar să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare cu privire la cota de ½ dintr-o casă de locuit construită din cărămidă în anul 1957, acoperită cu tablă, în suprafață totală de 72 mp, situată în . I. J..
După repunerea cauzei pe rol, pârâtul și-a schimbat atitudinea față de acțiunea reclamantei, nemaifiind de acord cu admiterea acesteia.
Soluția instantei de fond:
Prin sentința civilă nr. 2268 din data de 27 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Ș. I. împotriva pârâtului C. I., hotărârea ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare încheiat între reclamantă în calitate de cumpărătoare și pârât în calitate de vânzător, având ca obiect cota de ½ din casa în suprafață de 72 mp, construită în anul 1957 din cărămidă, situată în .. O., înscrisă în Registrul Agricol al comunei I. J. la poziția de rol nr. 10, volumul 8, prețul vânzării a fost stabilit la suma de 3.000 lei.
Motivarea instantei de fond:
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, așa cum așa cum reiese din înscrisul intitulat „Antecontract de vânzare-cumpărare”, reclamanta în calitate de cumpărătoare a convenit cu pârâtul în calitate de vânzător să cumpere respectiv să vândă cota de ½ dintr-o casă de locuit construită din cărămidă în anul 1957, acoperită cu tablă, în suprafață totală de 72 mp, situată în . I. J., cota de ½ din suprafața de 599 mp teren intravilan categoria curți, construcții, situată în . I. J., în T 49, P 34, cu vecini la N – L. I., la E – Dc 21, la S – N. C. și la V A33, N. A., precum și cota de ½ din suprafața de 92 mp teren intravilan categoria arabil, situată în . I. J., în T 49, P 33, cu vecini la N – L. I., la E – Cc 34, la S – N. A. și la V – N. A..
Din precizarea depusă la dosar în data de 04.10.2012, instanța a reținut că reclamanta și-a restrâns obiectul acțiunii sale la pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare numai cu privire la cota de ½ dintr-o casă de locuit construită din cărămidă în anul 1957, acoperită cu tablă, în suprafață totală de 72 mp, situată în . I. J.. Așa cum reiese din adeverința nr. 2262/28.05.2012 eliberată de Primăria comunei I. J., respectivul imobil îi aparține pârâtului, fiind înscris în Registrul Agricol al comunei I. J. la poziția de rol nr. 10, volumul 8.
Coroborând probele administrate în cauză, instanța a constatat că înțelegerea părților nu poate avea ca efect transmiterea proprietății asupra cotei din casa respectivă, putând produce efecte numai ca și antecontract de vânzare-cumpărare, date fiind dispozițiile art. 101 alin. 1 din Legea 114/1996 a locuinței, în conformitate cu care locuințele și unitățile individuale pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute. Respectivul act a dat naștere doar unui drept de creanță în patrimoniul reclamantei și a creat în sarcina pârâtului o obligație de a face, respectiv de perfecta contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică.
Antecontractul (sau promisiunea bilaterală de vânzare – cumpărare) este acea convenție care dă naștere unor obligații de a face, părțile asumându-și îndatorirea de a încheia în viitor, la prețul stabilit, contractul de vânzare – cumpărare.
Din înscrisul sub semnătură privată încheiat între părți rezultă că prețul vânzării a fost stabilit la suma de 3000 lei, iar din răspunsurile date de reclamantă la interogatoriu, instanța a reținut că acest preț nu a fost încă achitat de către aceasta.
Însă, aceasta împrejurare nu este de natură a afecta valabilitatea contractului de vânzare cumpărare pe care părțile s-au înțeles a-l încheia, fiind știut faptul că vânzarea este valabilă chiar dacă bunul nu a fost predat, iar prețul nu a fost plătit, atâta timp cât manifestarea de voință a părților îmbracă forma cerută de lege.
Instanța nu a reținut susținerea pârâtului referitoare la necesitatea efectuării partajului pentru a se stabili cota din imobil care îi revine pârâtului, în calitate de soț supraviețuitor.
În speță, se înstrăinează cota de ½ din imobil, cotă care îi aparține pârâtului ca și parte din comunitatea matrimonială de bunuri avută cu defuncta sa soție, iar nu cota succesorală a acestuia în calitate de soț supraviețuitor, de pe urma defunctei sale soții.
În contextul circumstanțelor reținute instanța a apreciat că, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 2 Cod civil, în cauză devin aplicabile dispozițiile art. 1073 din vechiul cod civil (în vigoare la momentul nașterii raportului juridic dedus judecății) în conformitate cu care creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și, în caz contrar are dreptul la dezdăunare, precum și cele ale art. 1077 din același cod care prevăd că în cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligația de a face, creditorul poate să fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului.
În speță, instanța a constatat că pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare reprezintă cea mai potrivită modalitate de executare a obligației care îi revine pârâtului prin înscrisul sub semnătură privată încheiat cu reclamanta.
Calea de atac exercitată:
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurenții Umbriță A. și C. G., în calitate de moștenitori ai pârâtului C. I., decedat la data de 29.11.2012, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.
În fapt, se arată că hotărârea instanței de fond este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 304 pct.9 cod procedură civilă.
Astfel, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că părțile nu și-au îndeplinit obligațiile stipulate în actul sub semnătură privată, astfel încât reclamanta a devenit proprietara unui bun pentru care nu a plătit prețul și pe care nici nu-l va plăti niciodată.
De asemenea, nu rezultă din întreaga economie a dosarului, dovezi cu privire la dreptul de proprietate al pârâtului cu privire la cota indiviză de ½ din imobilul casă de locuit, devenit prin hotărâre judecătorească proprietatea reclamantei, neexistând în acest sens un certificat de moștenitor.
In drept, au fost invocate dispoz art.304 pct.9 C.pr.civ.
Recursul a fost legal timbrat.
In dovedirea motivelor de recurs si a calitatii lor procesuale, recurentii pârâti au depus la dosar in copie certificatul de deces al autorului C. I. si acte de stare civila, precum si sent civ nr.1431/04.09.2012 pron. de Judecatoria Bals in dosar nr._ .
Intimata reclamanta nu a formulat intâmpinare, in schimb s-a infatisat la judecata si a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozitiile legale incidente in cauza, Tribunalul constata ca acesta este fondat si urmeaza a fi admis, pentru urmatoarele considerente:
Relativ la primul motiv de recurs se constata ca prin „Antecontractul de vânzare-cumpărare” de la fila 6 dosar fond, intimata reclamanta în calitate de cumpărătoare a convenit cu defunctul C. I. în calitate de vânzător să cumpere respectiv să vândă cota de ½ dintr-o casă de locuit construită din cărămidă în anul 1957, acoperită cu tablă, în suprafață totală de 72 mp, situată în . I. J., cota de ½ din suprafața de 599 mp teren intravilan categoria curți, construcții, situată în . I. J., în T 49, P 34, cu vecini la N – L. I., la E – Dc 21, la S – N. C. și la V A33, N. A., precum și cota de ½ din suprafața de 92 mp teren intravilan categoria arabil, situată în . I. J., în T 49, P 33, cu vecini la N – L. I., la E – Cc 34, la S – N. A. și la V – N. A..
La data de 04.10.2012, reclamanta și-a restrâns obiectul acțiunii sale la pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare numai cu privire la cota de ½ dintr-o casă de locuit construită din cărămidă în anul 1957, acoperită cu tablă, în suprafață totală de 72 mp, situată în . I. J..
Din raspunsurile ambelor părti la interogatoriul luat din oficiu de instanta de fond, Tribunalul retine ca pretul de 3.000 lei stipulat in antecontractul de vanzare-cumpărare nu a fost plătit de catre intimata reclamanta in calitate de beneficiar cumpărător, respectiv nu a fost primit de autorul recurentilor in calitate de promitent vânzător.
Potrivit dispozițiilor art. 1073 din vechiul Cod civil (în vigoare la momentul nașterii raportului juridic dedus judecății) creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și, în caz contrar are dreptul la dezdăunare, iar potrivit art. 1077 din același cod în cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligația de a face, creditorul poate să fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului.
Instanta de fond, desi a invocat in mod corect dispozitiile legale de mai sus, a facut o gresita aplicare a acestora, deoarece nu a avut in vedere imprejurarea ca executarea deplina și corespunzatoare a obligatiilor ce revin promitentului cumpărător, reprezinta cauza, temeiul in baza căruia promitentul vânzator poate fi obligat la executarea obligatiei asumate sau in temeiul căruia se poate pronunta hotarârea judecatoreasca ce tine loc de act autentic de vânzare cumpărare.
Cu alte cuvinte, câta vreme promitentul cumpărător nu si-a indeplinit propriile obligatii- in speta plata pretului, nu poate pretinde promitentului vânzator executarea si nici nu poate solicita instantei de judecata sa suplineasca consimtământiul acestuia la incheierea actului autentic.
Cele doua obligatii, ca in orice contract sinalagmatic, sunt interdependente, una reprezentând cauza celeilalte.
Or, cum intimata reclamanta a recunoscut ca nu a plătit pretul, instanta de fond nu putea pronunta o hotărâre care sa tina loc de act autentic de vânzare.
Al doilea motiv de recurs este, de asemenea, intemeiat deoarece solutia instantei de fond s-a pronuntat inainte ca situatia juridica a constructiei ce a facut obiectul vânzarii sa se fi stabilit. Acest lucru se justifica cu atât mai mult, cu cât in recurs s-a depus la dosar sent civ nr.1431/04.09.2012 pron. de Judecatoria Bals in dosar nr._, din care rezulta ca intreaga suprafata de 691mp aferenta locuintei def. C. I. provine de la părintii sotiei sale, C. M., motiv pentru care instanta a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr._ emis pe numle def. C. I. si a obligat comisiile de fond funciar sa emita un nou titlu in care suprafata de 691mp sa fie reconstituita pe numele autoarei C. M..
Pe cale de consecință, in temeiul dispoz art.312 al.1 teza I C.pr.civ., raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ., Tribunalul va admite recursul declarat de recurenții moștenitori Umbriță A. și C. G., împotriva sentinței civile nr.2268 din data de 27 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Ș. I. si va modifica sentința în sensul că va respinge acțiunea intimatei reclamante, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții moștenitori Umbriță A., domiciliată în . O. și C. G., domiciliat în ., ., ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.2268 din data de 27 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Ș. I., domiciliată în . O., modifică sentința în sensul că respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 Februarie 2013, la Tribunalul O..
Președinte, I. D. | Judecător, M. I. savu | Judecător, A. C. Tițoiu |
Grefier, M. R. |
Red./Tehnored.M.I.S.
JF.C.I.
Ex.2
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 150/2013. Tribunalul OLT | Partaj judiciar. Decizia nr. 283/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
