Anulare act. Decizia nr. 971/2013. Tribunalul OLT

Comentarii

0

Decizia nr. 971/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 3366/207/2011*

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 971/2013

Ședința publică de la 22 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. B.

Judecător I. M.

Judecător S. O.

Grefier M. T.

Pe rol judecarea recursurilor civile declarate de recurentul reclamant V. A., recurenta intervenientă în nume propriu V. M., ambii domiciliați în . și de recurentele pârâte V. A., domiciliată în . și N. L., domiciliată în Caracal, .. 12, ., ., împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 06.03.2013 și a sentinței civile nr. 2469/21.06.2013, pronunțate de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, din data de având ca obiect - anulare act .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul reclamant V. A., personal și asistat de avocat D. E. și recurenta pârâtă N. L., personal și asistată de avocat V. G., lipsă recurenta intervenientă în nume propriu V. M. fiind reprezentată de avocat D. E., lipsă recurenta pârâtă V. A..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, avocat V. G., pentru recurenta pârâtă N. L., depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în original, pentru suma de 850 lei și timbrul judiciar în valoare de 3 lei.

Instanța, din oficiu, verificând conform art. 159¹ C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Instanța, pune în discuție excepția tardivității declarării recursului de către recurentul reclamant și recurenta intervenientă în nume propriu invocată la termenul anterior de avocat V. G..

Avocat V. G., pentru recurenta pârâtă N. L., solicită admiterea excepției urmând a se respinge recursul ca tardiv declarat.

Avocat D. E., pentru recurentul reclamant și recurenta intervenientă în nume propriu, solicită respingerea excepției tardivității recursului, fiind declarat în termen întrucât actul de procedură privind comunicarea sentinței este lovit de nulitate, raportat la art. 100 alin.3 cod procedură civilă, nefiind menționate numele și calitatea persoanei care a primit actul.

În temeiul art. 137 (2) cod procedură civilă, unește excepția cu fondul.

Avocat D. E., solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, în susținerea motivelor de recurs.

Instanța acordă cuvântul asupra probei solicitate.

Avocat V. G., arată că nu se opune probei solicitat.

În temeiul dispozițiilor art. 305 cod procedură civilă, admite cererea și încuviințează proba cu înscrisuri.

Avocat D. E., depune la dosar adeverința nr. 3612/09.10.2013 eliberată de Primăria comunei Scărișoara și o declarație extrajudiciară.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat D. E., având cuvântul pentru recurentul reclamant V. A. și recurenta intervenientă în nume propriu V. M., solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată și precizată, la data de 14.12.2012.

Motivând, arată că prima instanță de pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, respectiv a principiului irevocabilității actului de opțiune succesorală, având în vedere că din întreg probatoriul administrat rezultă că succesiunea autorului V. N. a fost acceptată tacit de soția supraviețuitoare V. A. și de fiul său V. A..

Astfel, certificatul de moștenitor nr. 381/21.09.2004 a fost întocmit cu încălcarea art. 76 din Lg.36/1995, încheierea finală fiind nulă.

În ceea ce privește cererea de constatare a nulității actului de vânzare-cumpărare, cu clauză de întreținere, instanța nu a motivat-o, deși, s-a constata că o mare parte din bunurile vândute au fost edificate de recurentul reclamant și soția acestuia.

De asemenea, în mod greșit prima instanță a acordat ceea ce nu s-a cerut, în sensul că deși pârâta V. A. nu a investit instanța cu vreo cerere în sensul de a se constata că ar avea vreo contribuție la edificarea celorlalte bunuri decât cele din succesiune, sau la îmbunătățirile aduse bunurilor succesorale, i s-a atribuit cota de 1/3 din contravaloarea acestor bunuri.

Solicită obligarea recurentelor pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Avocat V. G. având cuvântul, solicită respingerea recursului, declarat de recurentul reclamant și recurenta intervenientă în nume propriu, ca nefondat, ca urmare a renunțării la succesiune.

Cu privire la recursul declarat de recurenta pârâtă V. A., arată că este de acord cu admiterea acestuia.

Susține oral motivele de recurs pentru recurenta pârâtă N. L., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul exonerării de la plata sumei de 36.000 lei, reprezentând contribuția în devălmășie a recurenților reclamant și intervenientă în nume propriu, pentru edificarea unor construcții și îmbunătățiri, fiind un drept de creanță invocat de aceștia din urmă, care este prescris, fiind cerut după mai mult de 3 ani.

Mai mult decât atât, pârâta N. L., este străină de moștenirea averii autorului V. N. și nu se poate afirma că ar fi beneficiat de pe urma construcțiilor și îmbunătățirilor aduse imobilului rămas de pe urma autorului decedat.

Solicită obligarea recurenților reclamant și intervenientă în nume propriu, la plata cheltuielilor de judecată.

Avocat D. E., solicită respingerea recursurilor declarate de pârâte, ca nefondate și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

Arată că dreptul de creanță l reclamantului și soției acestuia nu este prescris, având în vedere că termenul de prescripție curge de la data pierderii posesiei bunurilor, ori, V. A. deține o cameră din imobil.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2469/21.06.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Caracal a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta V. M. în contradictoriu cu pârâtele N. L. si V. A. și a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul V. A. în contradictoriu cu pârâtele N. L. si V. A..

A omologat raportul de expertiza tehnică specialitatea construcții efectuat in cauza de expert P. N..

A obligat pe pârâta N. L. să plătească reclamantului V. A. și intervenientei în interes propriu V. M. suma de 36.205 lei, reprezentând contribuția în devălmășie a acestora în cota de 2/3 la edificarea următoarelor construcții și îmbunătățiri: garaj din bolțari de beton cu pod și acoperit cu plăci din azbociment și pivniță pe toată suprafața, două camere construite din bolțari de beton cu placă din beton, pătul acoperit cu plăci din azbociment, bucătărie de vară, coșare pentru animale, cocină pentru porci și 2 copertine de vară, fânar din ștacheți, cameră pentru pui, solar pentru zarzavat, gard din beton și poartă din tablă, gard din scândură de salcâm și bordură din beton, pătul cu șofru, bazin din tablă pe trepied din țeavă și hazna, cameră vizitare hidrofor betonată, baie utilată cu gresie și faianță, prispă acoperită cu tablă cu geamuri și uși termopan, montarea a două geamuri termopan la două camere, refăcut două coșuri de fum, reparat acoperișul casei, două alei din beton, gard din beton la stradă cu porți, o bancă la poartă, platformă betonată la păsări, bucătărie de iarnă, gard grădiniță, boltă de viță de vie, tencuit casa, renovarea casei prin montarea de pardoseli și zugrăveli, cavou de veci pentru părinți și cruce de marmură sculptată.

Au fost compensate în întregime cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub nr._, reclamantul V. A. a chemat în judecată pe pârâtele V. A. și N. L., solicitând să se constate nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor nr.381/21.09.2004 și nr.74/27.04.2010 emise de BNP I. L. & E. T. – Caracal; să se constate nulitatea absolută a actului subsecvent – contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4809/13 dec.2010 emis de I. L. & E. T. – Caracal; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, s-a arătat că în data de 21.09.2004 s-a dezbătut succesiunea notarială a autorului V. N. la cererea pârâtelor V. A. și N. L., finalizată cu emiterea celor două certificate de moștenitor în care figurează ca neacceptant al succesiunii defunctului, conform art.700 C. civil.

S-a susținut de către reclamant că a locuit și s-a gospodărit împreună cu părinții săi V. N. și V. A., de la naștere sa până în prezent, făcând acte de folosință continuă a casei de locuit, a terenului aferent și a terenului extravilan, părți componente ale masei partajabile.

De la apariția Legii fondului funciar, odată cu reconstituirea dreptului de proprietate tatălui său V. N., pentru suprafața de 4,50 ha teren extravilan și până în prezent a exploatat acest teren neîntrerupt (pregătit și cultivat), valorificând recolta obținută în scopuri personale.

S-a mai arătat de reclamant că a suportat în exclusivitate o . îmbunătățiri la casa de locuit, proprietatea părinților săi, realizând unele construcții noi pe terenul și în gospodăria acestora, însă pârâtele au ignorat aceste aspecte, hotărând pe ascuns obținerea certificatelor de moștenitor în care reclamantul să fie înlăturat de la moștenire.

S-a precizat de asemenea că pârâta V. A., devenind astfel unica moștenitoare a autorului V. N. în calitate de soție supraviețuitoare, acceptantă a întregii mase succesorală, a înstrăinat fiicei sale N. L. atât cota sa de bun propriu de ½ din casa de locuit cât și cota succesorală, în prezent urmărind evacuarea reclamantului și a familiei sale (soția și cei doi copii) din imobil, existând pe rolul Judecătoriei Caracal judecarea unei acțiuni cu acest obiect – dosar nr._ .

În sprijinul și dovedirea cererii s-au anexat la dosar înscrisuri.

Din oficiu, instanța a dispus atașarea dosarelor notariale nr.464/2004 și respectiv 84/2010, în care s-au emis certificatele de moștenitor a căror anulare s-a solicitat.

S-a mai reținut de instanța de fond că reclamantul a formulat o completare a acțiunii, solicitând să se constate că, împreună cu soția sa V. M., a suportat pe cheltuiala proprie o . îmbunătățiri la imobilul – casă de locuit ce a constituit obiectul vânzării – cumpărării intervenite între pârâte și a edificat construcții noi pe terenul și în gospodăria defunctului și anume: un garaj din bolțari de beton cu pod, acoperit cu plăci de azbociment în suprafață de 61 m.p., o pivniță amplasată sub toată suprafața garajului edificate în anul 2002, 2 camere construite în anul 1997 din bolțari de beton cu placă din beton deasupra, un pătul acoperit cu plăci de azbociment în suprafață de 32 m.p. în același an, o bucătărie de vară în suprafață de 7 m.p. construită în anul 2000, o coșare pentru animale, o cocină de porci construite în anul 1993, un fânar din ștacheți pe picioare din beton în anul 2001, un coteț pentru pui în suprafață de 6,8 m.p în anul 2002; un solar pentru zarzavat în suprafață de 60 m.p. construit în anul 1996; 3 garduri din beton construite în anul 2000 (unul din scândură de salcâm cu bordură de beton pe o lungime de 20 m.l.); porți din tablă, un pătul cu șofru în suprafață de 40 m.p. construit în anul 2002, un bazin din tablă (duci plus trepied, țeavă – capacitate 900 l. plus hazna) în anul 1996; cămin pentru hidrofor (betonat în anul a996), o baie utilată cu gresie, faianță, funcționabilă în toată sezoanele din anul 1996; o terasă în suprafață de 12 m.p. acoperită cu tablă, cu geamuri și ușa termopan din anul 1993; refăcut coșurile casei bătrânești în anul 2002, montat două geamuri termopan la două camere în anul 2000; reparat acoperișul casei în anul 2002, efectuat alee din beton pe o lungime de 20 m. cu lățimea de 5 m. și o altă alee din beton în lungime de 20 m. pe o lățime de 1 m. ambele în anul 1996; un gard din beton la stradă cu lungime de 23,5 m. cu porți și încuietori din anul 2001, o platformă betonată la păsări pe o suprafață de 30 m.p. în anul 2002; o bancă la poartă din anul 2001, o bucătărie de vară cu sobă și plită cu ușă dublă pe toc edificată în anul 2003; copertină vară de 10 m lungime; un gard interior și porți în anul 1998; o boltă de viță de vie de 30 m. lungime și 4 m. lățime în anul 1994; tencuit casa în anul 1982; renovat casa de locuit ( pardoseală, zugrăvit) în anul 1999; un cavou de veci pentru părinți, cruci de marmură sculptate în anul 1992.

A arătat reclamantul că a suportat cheltuielile ocazionate cu înmormântarea și pomenirile ulterioare ale tatălui său în sumă de 10.000 lei, solicitând includerea lor la masa partajabilă.

În cuprinsul cererii de întregire a cererii principale, s-a criticat modalitatea de emitere a certificatelor de moștenitor susținând reclamantul că, notarul nu a întreprins diligențe minime necesare pentru a stabili cu certitudine dacă acesta a renunțat la succesiune cu ocazia dezbaterii notariale a moștenirii autorului V. N..

În fața Notarului public, la propunerea pârâtelor și-a exprimat consimțământul cu privire la încheierea unei tranzacții acceptând ca terenul extravilan să-i revină în întregime mamei sale V. A., cu condiția ca pe întreaga casă de locuit să rămână stăpân, inclusiv pe terenul intravilan.

S-a învederat că, deși a existat o convenție verbală la nivelul familiei în acest sens, după aprox. 5 ani a fost chemat în instanță de sora sa care promovase o acțiune în evacuare din imobilul casa de locuit, ocazie cu care a aflat că intenția pârâtelor urmărită de-a lungul anilor a fost să-l evacueze, înțelegându-se în acest scop cu notarul public prin întocmirea certificatului – supliment, în anul 2010, ulterior a contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, prin care mama sa înstrăinează sorei casa de locuit și terenul aferent.

Reclamantul a precizat că nu a fost citat de către notarul public pentru emiterea certificatului de moștenitor în data de 27 aprilie 2010 privind casa de locuit ce a aparținut def. în cotă de ½.

A invocat în drept, dispoz. art.954 alin.1 C. civil, art.730, art.747 C. civil, art.111 C. civil, iar în dovedirea susținerilor reclamantul înțelege să se folosească de proba testimonială, cu înscrisuri, interogatoriu pârâtelor și expertize în specialitatea agricol și construcții.

Pârâtele nu au propus probe în apărare și nu au formulat întâmpinare.

În ședința publică din data de 6.09.2011 la stăruința reclamantului s-a luat interogatoriu pârâtelor fiind audiați martorii J. G. și P. I., ale căror declarații au fost consemnate și anexate la dosar.

La același termen de judecată apărătorul reclamantului a solicitat în final ca în situația în care se va constata nulitatea absolută a celor două certificate de moștenitor și implicit a actului subsecvent, respectiv a contractului de vânzare cumpărare din data de 13 dec.2010 emis de BNP Caracal să se constate deschisă succesiunea autorului la data de 6.10.1993, moștenitorii acceptanți ai acestuia și anume: V. A. în calitate de soție supraviețuitoare și V. A. în calitate de descendent gr.I, fiind străină de succesiune prin acceptare pârâta N. L., - descendent gr.I.; să se constate că, averea succesorală rămasă de pe urma def. se compune din cota de ½ din casa de locuit, construită în anul 1960 în timpul căsătoriei cu V. A., din cărămidă, acoperită cu tablă, având 4 camere, bucătărie, terenul intravilan în suprafață de 0,39 ha conf. titlului de proprietate nr.6794/87/11.06.1993 și 4,50 ha teren extravilan reconstituit în baza titlului de proprietate nr._/57/26.06.1995.

S-a solicitat sistarea stării de indiviziune prin formarea și atribuirea de loturi în natură părților îndreptățite.

Instanța a dispus atașarea dosarelor notariale nr. 464/2004 și nr. 84/2010 și a dosarului nr._ al Judecătoriei Caracal.

Față de probatoriu administrat în cauză, prin încheierea din data de 26 oct.2011 a fost admisă în parte, în principiu acțiunea formulată de reclamant.

Prin sentința civilă nr. 669 din data de 16 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, s-a admis în parte acțiunea reclamantului V. A., în contradictoriu cu pârâtele V. A. și N. L., s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.381/21.09.2004, a certificatului de moștenitor nr.74/27.04.2010 emise de BNP de I. L. & E. T. – Caracal, precum și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4809/13.12.2010 emis de BNP Caracal.

S-a reținut că prin încheierea de admitere în principiu din data de 26 octombrie 2011 s-a constatat deschisă succesiunea autorului V. N. la data de 16 octombrie 1993 de pe urma căruia au rămas ca avere succesorală: cota de ½ din casa de locuit, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, având 4 camere, bucătărie; teren .aferent în suprafață de 0,39 ha, situat pe raza comunei Băbiciu, județul O.; 4,40 ha teren extravilan situat pe raza comunei Scărișoara reconstituit conform titlului de proprietate nr._/57/26.06.1995 și ca moștenitori legali cu vocație succesorală: pârâta V. A. în calitate de soție supraviețuitoare cu cota de 2/8; reclamantul V. A. și pârâta N. L., descendent gr.I cu cota de 3/8 fiecare;restul în cote de ½ din casa de locuit aparține soției supraviețuitoare reprezentând cota sa de bun propriu.

A fost omologat raportul de expertiză imobiliară întocmit de expertul constructor C. D. și raportul de expertiză agricolă în varianta I întocmit de expertul agricol Motounu M. .

S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin atribuire de loturi, astfel:

Lotul nr.1 s-a atribuit reclamantului V. A. care va primi în natură dreptul cuvenit din casa de locuit în calitate de moștenitor al autorului V. M. și împreună cu soția sa V. M., c/v îmbunătățirilor realizate împreună la casa de locuit și construcțiile edificate pe terenul autorului în aceeași gospodărie în valoare de 46.182 lei, (refăcut acoperișul casei de locuit – aplecătoare, montat geamuri termopan, refăcut coșurile de fum (două), construit garaj din cărămidă, pivniță, două camere din bolțari, bucătărie de vară, pătul, o coșare, o cocină din cărămidă, un fânar din lemn, un coteț pentru pui, un solar executat din 5 cadre din țeavă în semicerc, un gard din beton de 14 m.l., un gard din beton de 4 m.l., o poartă din tablă, un gard din scândură de 10 m. lungime, un bazin din tablă, o hazna, o baie utilată, un cămin betonat pentru hidrofor, o terasă, geamuri și ușă termopan la două camere, o alee din beton de 20 m.l. /5 m.l., o alee din beton de 20 m.l. / 1 m. l., o bancă la stradă, porți, o platformă betonată la păsări, o bucătărie de iarnă cu sobă și plită, ușă dublă pe hol, copertină de vară, un gard grădiniță de circa 22,60 m.l., o boltă de viță de vie, tencuit și renovat casa de locuit, pardosit, zugrăvit în lavabil, cavou de veci pentru părinți, cruci de marmură sculptate), astfel:

- camere 1, 2 și 3 din casa de locuit conform schiței anexă la raportul de expertiză imobiliară în suprafețe de 3,79 m.p. + 10,73 m.p. + 14,75 m.p. = 29,27 m.p. în valoare totală de 15.854 lei;

- teren extravilan în suprafață totală de 1,0020 ha, situat pe raza comunei Scărișoara, județul O., amplasat astfel: în T.13 P.83 – 0,5010 ha cu vecini: N – Gc 141/1, E – V. I., S – De 118, V – A.84; în T.13 P.84 – 0,5010 ha cu vecini la N – Hc 141/1, E – A.83, S – De 118, V – D. M.;

- teren intravilan în suprafață de 1989 m.p. situat pe raza comunei Băbiciu, repartizat astfel: în T.27 P.14/1 = 422 m.p. reprezentând curți, construcții cu vecini la N – V. A., E – A.15/1, S – N. M. M., V – Dj 1; în T.27 P.14/2 = 117 m.p. cu vecini la N – H. M. M., E – V. A., S – V. A., V – Dj 1; în T. 27 P.15/1 = 1450 m.p. teren intravilan arabil cu vecini la N – V. A., E – Hc . M. M., V – Cc 14/1;

Total valoare teren intravilan și extravilan atribuit - 15.536,43 lei.

Total val. bunuri atribuite - 24.269,43 lei

(8733 lei din valoarea casei de locuit + 15.536,43 lei din val. terenului)

D. valoric cuvenit - 70.417 lei

(15.502,50 lei din teren + 8733 lei din casa de locuit + 46.182 lei c/v îmbunătățirilor)

Plătește sultă lotului nr.3 - 7.150,64 lei

(7.121 lei din valoarea casei + 29,64 lei din valoarea terenului:

Lotul nr.2 s-a atribuit pârâtei V. A. care va primi în natură:

- camerele 4, 5, 6, 7 din casa de locuit fiecare, în suprafață totală de 45,62 m.p. (14,64 m.p. + 14,81 m.p. + 8,38 m.p. + 7,80 m.p.) în valoare totală de 30.721 lei ( bucătăria de vară în val. de 2832 lei, pivnița în val. de 1903 lei, o anexă din chirpici în val. de 1277 lei.

- teren extravilan în suprafață de 1, 3380 ha situat pe raza comunei Scărișoara, amplasat astfel:

- în T.62 P.50 = 0,9200 ha cu vecini la N – Hc 7, E – D. A., S – De 487, V – O. P.;

- în T.20 P.130 = 0,4180 ha cu vecini la N – T. M., E – De 188, S – O. P., V – Cc dig 183;

- teren intravilan în suprafață totală de 1918 mp situat pe raza comunei Băbiciu, repartizat astfel:

- în T.27 P.14 = 371 m.p. teren curți,construcții cu vecini la N – V. A., H. M. M., E – A.15, S – V. A., V – Dj.1;

- în T.27 P.15 = 742 m.p. teren intravilan arabil cu vecini la N – D. I., E – Vh 16, S – V. A., S – Cc 14;

- în T.27 P.16 = 798 m.p. teren intravilan plantat cu viță de vie cu vecini la N – D. I., E – HC . A., V – A.15.

Total valoare teren atribuit = 16.537,17 lei.

Total val. construcții = 30.721 lei

Total valoare bunuri atribuite = 47.258,17 lei

D. valoric cuvenit = 39.445 lei

(10.335 lei din valoarea terenului plus 5.822 lei reprezentând valoarea dreptului cuvenit din moștenire + 23.288 lei reprezentând cota sa de bun propriu .

Plătește sultă lotului nr.3 - 7.814,17 lei

(1612 lei din valoarea casei + 6202,17 lei din valoarea terenului)

Plătește sultă lotului nr.1 în sumă de - 8.939 lei reprezentând c/v îmbunătățirilor aferente bunurilor atribuite în lot pârâtei, suportate exclusiv de reclamant și soția sa. (1 coș de fum în valoare de 150 lei, ½ din tencuielile exterioare = 956 lei, tâmplărie PVC cu geam termopan = 4296 lei, pardoseli din P. la două camere = 300 lei, zugrăveli la două camere = 300 lei, utilități în baie = 1400 lei, aplecătoare – terasă = 1287 lei, ușă dublă de la intrare în bucătăria de iarnă = 250 lei).

Lotul nr.3 s-a atribuit pârâtei N. L. care va primi în natură:

- teren extravilan situat pe raza comunei Scărișoara în suprafață totală de 2,1600 ha repartizat astfel:

- în T.17 P.50 = 0,1600 ha cu vecini: N – D. I., E – H. Balta, S – N. GH, V – Hc evacuare.

- în T.76 P:116 = 1,0000 ha cu vecini: la N – De 506, E – D. A., S – Hc 552, V – D. P.;

- în T.115, P.61 = 1,0000 ha cu vecini la N – De 737, E – O. P., S – Hc 733, V – D. A..

Total valoare teren atribuit = 9266,40 lei.

D. valoric cuvenit = 24.235,50 lei

(15.502,50 lei din teren + 8.733 lei din valoarea casei de locuit).

Primește sultă de la lotul nr.1 în sumă de = 7.150 lei.

Primește sultă de la lotul nr.2 în sumă de = 7.814,17 lei.

S-a respins ca prescris dreptul la acțiune privind raportarea pasivului succesoral și au fost compensate cheltuielile de judecată, fiind obligați pârâții la plata sumei de 1233 lei fiecare, către reclamant.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurentele pârâte V. A. și N. L., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și respingerea acțiunii reclamanților.

Prin decizia civilă nr.796/12.09.2012, a fost admis recursul declarat de recurenta pârâtă N. L., împotriva sentinței civile nr. 669 din data de 16 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți V. A. și V. M., s-a casat sentința și a fost trimisă cauza spre rejudecare.

A fost anulat ca netimbrat recursul declarat de recurenta pârâtă V. A., împotriva sentinței civile nr. 669 din data de 16 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți V. A. și V. M..

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a avut in vedere că recurentei i s-a comunicat cuantumul taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente cererii cu care a învestit tribunalul, punându-i-se în vedere să plătească suma de 850 lei, taxă judiciară de timbru și 3 lei, timbru judiciar, însă aceasta nu s-a conformat.

S-a mai reținut de tribunal că prin cerere, reclamantul intimat nu a invocat motivul de nulitate absolută sau relativă a certificatelor de moștenitor și a contractului de vânzare cumpărare, în funcție de care să poată fi analizată o eventuală prescripție a dreptului la acțiune, nu și-a precizat acțiunea privind temeiul juridic al cererii în pretenții și nici persoana de la care solicită îmbunătățiri.

S-a apreciat că instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, întrucât nu s-a stabilit cadrul procesual, nu a pus în vedere reclamantului să-și completeze cererea de chemare în judecată potrivit art.112 cod procedură civilă, astfel că a dispus casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal, sub nr._ .

La rejudecare, instanța de fond a reținut că la data de l4.12.2012, V. A. și V. M., au formulat o precizare a acțiunii introductive, solicitând ca in contradictoriu cu pârâtele V. A. și N. L., să se constate deschisă succesiunea autorului V. N., decedat la data de 6.l0.l993, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori V. A. și pârâta N. L.,in calitate de desc. gr.I, precum și soția supraviețuitoare V. A., masa succesorală fiind compusă din cota de l/2,dintr-o casă de locuit,cu 4 camere, bucătărie și sală,construite in anull960,situată in ., terenul intravilan aferent casei in suprafață de 0,3900 ha. conform T.P.nr.6794/87/ll.06.l993, și teren arabil extravilan in suprafață de 4,5 ha. conform T.P.l5l26/57/26.06.l995, urmând să se constate că pârâta N. L.,este străină de succesiune conform art.700 C.civ.

Prin aceeași precizare, s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor nr.381/21.09.2004 și nr.74/27.04.2010,și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4809/13.12.2010, toate emise de BNP I. L. și E. T.,cu sediul in Mun. Caracal, jud.O., respectiv că,reclamantul V. A. împreună cu soția sa,tot in calitate de reclamantă V. M.,au adus multiple îmbunătățiri imobilului succesoral,solicitând ca lotul său să fie mărit cu c.val. acestor îmbunătățiri,pe care a solicitat să-i fie atribuit in natură,urmând să rămână in devălmășie asupra lor cu soția sa V. M., îmbunătățiri pe care le-a descris și care în cea mai mare parte se regăsesc in cererea pe care aceleași părți au formulat-o in fața primei instanțe la prima judecată in fond a cauzei,la data de 30.06.2011.

In motivarea cererii, s-a arătat că pârâta N. L. este străină de succesiune prin neacceptare, iar reclamantul V. A. nu a renunțat la succesiunea autorului și nu a semnat nici un document din care să rezulte acest lucru, exprimându-și consimțământul cu privire la încheierea unei tranzacții, iar notarul i-a înmânat o copie a certificatului de moștenitor, aspecte recunoscute de către pârâte .

Referitor la cel de-al doilea certificat de moștenitor, reclamantul a arătat că este lovit de nulitate absolută, fiind încheiat cu încălcarea legii nr. 66/l995, despre acest act aflând abia in anul 2012, susținând că și-a exercitat dreptul de moștenitor și a făcut acte și fapte pe care numai un erede le poate face, menținându-și toate celelalte capete de cerere formulate prin acțiunea introductivă și folosindu-se de toate probele administrate in dosarul cauzei cu ocazia primei judecăți.

Referindu-se la calitatea sa, V. M. a solicitat să se rețină că nu a fost introdusă din oficiu in proces,cu toate că instanța avea acest drept și a fost introdusă la cererea soțului și a ei personal, deoarece bunurile și îmbunătățirile aduse imobilului,au fost dobândite de reclamantul V. A., împreună cu aceasta in timpul căsătoriei,in devălmășie, arătând că pârâtele nu sunt obligate să-i dea ceva de la ele,ci trebuie doar să recunoască că bunurile care s-au edificat in gospodăria autorului după decesul acestuia,au fost dobândite și împreună cu ea,in drept cererea fiind întemeiată pe dispa.rt.650 și urm. C.civ., art.700,728,art.948 C.civ., Decretul lege nr.l67/l958,art.673 C.p.c.,și Legea nr.36/l995.

In ședința publică din l4.12.2012, reclamantul V. A. și V. M., prin apărător, au precizat in legătură cu V. M., că aceasta are calitatea de reclamantă, înțelegând să rămână in devălmășie in privința îmbunătățirilor solicitate, fără ca reclamantul V. A., să solicite de la vreuna din părțile din proces aceste îmbunătățiri, solicitând ca acestea să fie stabilite prin hotărâre judecătorească, urmând ca acestea să fie evaluate sperat, iar lotul său să fie majorat cu această sumă.

La data de l8.01.2013 pârâta N. L., a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii in totalitate și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, invocând excepția lipsei calității procesual active a reclamantei V. M., arătând că V. A. a renunțat in mod expres la moștenire, iar reclamanții nu au indicat motivul de nulitate absolută al actelor indicate în acțiune.

La data de 13.02.2013, reclamantul a formulat o cerere prin care a reiterat sub o altă exprimare,aspecte care au făcut obiectul motivărilor anterioare al cererilor formulate.

La solicitarea reclamantului,au fost audiați martorii B. M. și P. I., ale căror declarații au fost consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei de către pârâta N. L. a fost invocată excepția prescripției dreptului reclamantului V. A. și al intervenientei in interes propriu V. M.,de a solicita c.val. îmbunătățirilor aduse bunurilor succesorale, precum și excepția nelegalei timbrări a cererii prin care s-a solicitat c.val acestor îmbunătățiri ,astfel încât pentru a le pune in discuție,instanța a repus cauza pe rol.

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 6.03.2013 a fost respinsă excepția neacceptării în termen a succesiunii de către pârâta N. L., invocată de către reclamantul V. A. ca fiind lipsită de obiect, a fost respinsă excepția prescripției dreptului reclamantului V. A. și al intervenientei în interes propriu V. M. de a solicita contravaloarea îmbunătățirilor aduse bunurilor succesorale, ca neîntemeiată, a fost admisă în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta V. M., fost admisă în parte și în principiu acțiunea reclamantului V. A..

Prin aceiași încheiere a fost respins capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat nulitatea certificatelor de moștenitor nr. 381/21.09.2004, nr.74/27.04.2010 și a contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 4809/13.12.2010 emise de Birou Notari Publici Asociați I. L. și E. T. cu sediul în municipiul Caracal, jud. O., ca neîntemeiat a fost respins capătul de cerere prin care reclamantul V. A. a solicitat împărțirea moștenirii rămase de pe urma autorului V. N. decedat la data de 16.10.1993 cu ultim domiciliu în ., ca neîntemeiat, a fost respins capătul de cerere prin care reclamantul V. A. a solicitat să se constate că a suportat cheltuielile de înmormântare și de pomenire ale autorului în valoare de 10.000 de lei, ca neîntemeiat.

S-a mai constatat că reclamantul V. A. și intervenienta V. M. au edificat în devălmășie în cotă de 2/3 iar pârâta V. A. în cotă de 1/3 următoarele construcții și îmbunătățiri bunurilor care au aparținut autorului: garaj din bolțari de beton cu pod și acoperit cu plăci din azbociment și pivniță pe toată suprafața, două camere construite din bolțari de beton cu placă din beton, pătul acoperit cu plăci din azbociment, bucătărie de vară, coșare pentru animale, cocină pentru porci și 2 copertine de vară, fânar din ștacheți, cameră pentru pui, solar pentru zarzavat, gard din beton și poartă din tablă, gard din scândură de salcâm și bordură din beton, pătul cu șofru, bazin din tablă pe trepied din țeavă și hazna, cameră vizitare hidrofor betonată, baie utilată cu gresie și faianță, prispă acoperită cu tablă cu geamuri și uși termopan, montarea a două geamuri termopan la două camere, refăcut două coșuri de fum, reparat acoperișul casei, două alei din beton, gard din beton la stradă cu porți, o bancă la poartă, platformă betonată la păsări, bucătărie de iarnă, gard grădiniță, boltă de viță de vie, tencuit casa, renovarea casei prin montarea de pardoseli și zugrăveli, cavou de veci pentru părinți și cruce de marmură sculptată.

S-a dispus numirea unui expert specialitatea construcții pentru identificarea, și evaluarea construcțiilor și îmbunătățirilor realizate de către reclamantul V. A., intervenienta V. M. și pârâta V. A. cu un onorariu în valoarea de 700 de lei în sarcina reclamantului, acordându-se termen pentru judecarea fondului la data de 15.03.2013.

Pentru a pronunța acesta încheiere instanța de fond a avut în vedere că potrivit art.137 C.p.c., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos in totul sau in parte cercetarea in fond a pricinii, respingând excepția neacceptării in termen a succesiunii de către pârâta N. L., invocată de către reclamantul V. A., ca fiind lipsită de obiect, întrucât din cuprinsul certificatului de moștenitor nr.381/21.09.2004, emis de BNP I. L. și E. T., rezultă că pârâta N. L. este străină de succesiune prin neacceptare conform art.700 C.civ., astfel încât instanța nu poate să constate încă odată același lucru,constatat printr-un înscris autentic.

Instanța de fond a respins și excepția prescripției dreptului reclamantului V. A. și a intervenientei in interes propriu V. M., de a solicita c.val. îmbunătățirilor aduse bunurilor succesorale ca neîntemeiată, întrucât aceștia au solicitat să se constate că au un drept de creanță corespunzător c.val. construcțiilor și îmbunătățirilor aduse bunurilor succesorale, drept care potrivit Decretului-Lege nr. l67/l958, este prescriptibil în termenul general de 3 ani și întrucât aceștia au avut posesia bunurilor,termenul curge de la data la care pârâta V. A. a formulat acțiunea in revendicare imobiliară împotriva reclamanților V. A. și V. M.,respectiv la data de 24.02.2011, acțiunea fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr.l_, după care ulterior reclamanții au formulat la data de 20.05.2011 acțiunea care este înregistrată pe rolul aceleiași instanțe sub nr._ .

S-a admis in principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta V. M. și cererea reclamantului V. A., reținându-se că reclamantul V. A. și intervenienta V. M. au edificat în devălmășie în cotă de 2/3 iar pârâta V. A. în cotă de 1/3 următoarele construcții și îmbunătățiri bunurilor care au aparținut autorului: garaj din bolțari de beton cu pod și acoperit cu plăci din azbociment și pivniță pe toată suprafața, două camere construite din bolțari de beton cu placă din beton, pătul acoperit cu plăci din azbociment, bucătărie de vară, coșare pentru animale, cocină pentru porci și 2 copertine de vară, fânar din ștacheți, cameră pentru pui, solar pentru zarzavat, gard din beton și poartă din tablă, gard din scândură de salcâm și bordură din beton, pătul cu șofru, bazin din tablă pe trepied din țeavă și hazna, cameră vizitare hidrofor betonată, baie utilată cu gresie și faianță, prispă acoperită cu tablă cu geamuri și uși termopan, montarea a două geamuri termopan la două camere, refăcut două coșuri de fum, reparat acoperișul casei, două alei din beton, gard din beton la stradă cu porți, o bancă la poartă, platformă betonată la păsări, bucătărie de iarnă, gard grădiniță, boltă de viță de vie, tencuit casa, renovarea casei prin montarea de pardoseli și zugrăveli, cavou de veci pentru părinți și cruce de marmură sculptată.

Referitor la soarta juridică a certificatelor de moștenitor nr. 381/21.09.2004, nr.74/27.04.2010 și a contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 4809/13.12.2010 emise de Birou Notari Publici Asociați I. L. și E. T. cu sediul în municipiul Caracal, jud. O., instanța de fond a reținut că la data de 21.09.2004 a fost dezbătută la notariat succesiunea autorului V. N., decedat la data de 06.l0.l993, cu ultim domiciliu in ., ocazie cu care moștenitorii acestuia și-au exprimat dreptul de opțiune succesorală in sensul că singurul moștenitor acceptant a fost soția supraviețuitoare, iar ulterior s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.74/27.04.2010, supliment la certificatul de moștenitor nr.381/2l.09.2004, unde au fost incluse și bunurile imobile, altele decât terenurile cuprinse in titlul de proprietate, astfel încât având in vedere caracterul indivizibil al acceptării sau neacceptării succesiunii, instanța de fond a respins capătul de cerere prin care reclamantul V. A.,a solicitat anularea acestor înscrisuri.

Capătul de cerere prin care reclamantul V. A. a solicitat să se constate că a suportat cheltuielile de înmormântare și de pomenire ale autorului in sumă de l0.000 lei a fost apreciat neîntemeiat, întrucât nici unul dintre martorii audiați nemijlocit nu a declarat că are cunoștință despre întinderea acestor cheltuieli.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că expertiza tehnică specialitatea construcții dispusă a fost efectuată, iar raportul depus la dosar la data de 7.06.2013, răspunzându-se obiectivelor stabilite de către instanță .

Prin încheierea de admitere în principiu s-a reținut de către instanța de judecată că reclamantul V. A. si intervenienta în nume propriu V. M. au edificat în cota de 2/3 împreuna pe de o parte iar pârâta V. A. în cotă de 1/3 construcțiile și îmbunătățirile reținute in acesta încheiere.

A reținut instanța de fond că prin expertiza tehnică au fost identificate și evaluate construcții și îmbunătățirile după cum urmează: garaj din bolțari de beton cu pod și acoperit cu plăci din azbociment și pivniță pe toată suprafața, două camere construite din bolțari de beton cu placă din beton, pătul acoperit cu plăci din azbociment, bucătărie de vară, coșare pentru animale, cocină pentru porci și 2 copertine de vară, fânar din ștacheți, cameră pentru pui, solar pentru zarzavat, gard din beton și poartă din tablă, gard din scândură de salcâm și bordură din beton, pătul cu șofru, bazin din tablă pe trepied din țeavă și hazna, cameră vizitare hidrofor betonată, baie utilată cu gresie și faianță, prispă acoperită cu tablă cu geamuri și uși termopan, montarea a două geamuri termopan la două camere, refăcut două coșuri de fum, reparat acoperișul casei, două alei din beton, gard din beton la stradă cu porți, o bancă la poartă, platformă betonată la păsări, bucătărie de iarnă, gard grădiniță, boltă de viță de vie, tencuit casa, renovarea casei prin montarea de pardoseli și zugrăveli, cavou de veci pentru părinți și cruce de marmură sculptată la care reclamantul și intervenienta au avut o contribuție de 2/3, iar pârâta V. A. o contribuție de 1/3.

Prin efectul respingerii acțiunii prin care reclamantul a solicitat nulitatea certificatului de moștenitor nr. 381/21.09.2004, nr.74 /27.04.2010 si a contractului de vânzare – cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub numărul 4809/13.02.2010, toate bunurile succesorale rămase de pe urma autorului V. N. decedat la data de 16.10.1993 cu ultim domiciliu în . împreună cu averea pârâtei V. A. sunt proprietatea pârâtei N. L..

De asemenea, a mai reținut instanța de fond că proprietarul terenului este si proprietarul construcțiilor edificate pe acest teren, astfel că reclamantul și intervenienta sunt îndreptățiți să primească contravaloarea construcțiilor și îmbunătățirilor realizate pe terenul proprietatea pârâtei N. L., în cotă de 2/3 din valoarea acestora.

Instanța de fond, constatând în urma probatoriului administrat, că pârâta V. A. are o contribuție la aceste construcții și îmbunătățiri in cota de 1/3 așa după cum s-a reținut si prin încheierea de admitere în principiu, a constatat doar acest aspect interpretând probele în acesta maniera insă nu a obligat-o pe pârâta N. L. prin hotărâre la plata contravalorii cotei de 1/3 în favoarea pârâtei V. A., întrucât acesta din urmă nu a investit instanța de judecată cu o cerere în acest sens.

În raport de modalitatea de soluționare a cererilor de chemare în judecată formulate de părți, instanța de fond a dispus compensarea în întregime a cheltuielilor de judecată efectuate de către acestea.

Împotriva sentinței au declarat recurs recurentele pârâte N. L. și V. A. și recurenții reclamanți V. A. și V. M..

Recurentele pârâte N. L. și V. A., prin recursurile declarate în mod separat, însă identice în privința motivelor, critică sentința pentru motive de nelegalitate, în condițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.p.civ. întrucât hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, hotărârea pronunțată fiind dată cu aplicarea greșită a legii.

Solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței, respingerea cererilor de chemare în judecată și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2669 lei reprezentând cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.

Susțin că este netemeinic și nelegal modul de soluționare a cererii prin care reclamantul V. A. a solicitat să se constate că împreună cu soția V. M., au adus îmbunătățiri imobilului succesoral și să se dispună ca lotul său să fie mărit cu contravaloarea acestor îmbunătățiri, pe care solicită să-i fie atribuite în natură.

Apreciază că în mod eronat s-a reținut că termenul de prescripție în care putea fi formulată cererea începe să curgă de la data de 24.02.2011, când V. A. a formulat acțiunea în revendicare împotriva reclamanților, înregistrată sub nr._, aplicându-se astfel greșit dispozițiile art. 7 din Decretul nr. 167/1958.

În realitate, susțin recurentele, dreptul la acțiune al reclamanților s-a născut de la data terminării edificării fiecărei construcții sau îmbunătățiri, acesta fiind în perioada 1999-2004.

În situația în care instanța de fond a înțeles să aplice în cauză Noul Cod Civil, recurentele arată că această aplicare este nelegală și, oricum, reclamanții nici nu puteau fi considerați posesori, fiind simpli detentori precari.

De asemenea, apreciază că stabilirea de către instanța de fond a obligației de a despăgubi pe reclamanții V. A. și V. M. în sarcina pârâtei N. L. este ilegală.

N. L. este străină de moștenirea averii autorului V. N. și ca urmare nu se poate afirma că ar fi beneficiat de pe urma construcțiilor și îmbunătățirilor aduse imobilului rămas de pe urma autorului decedat.

Faptul că la data de 13.12.2010 N. L. a cumpărat de la pârâta V. A. printr-un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, imobilul situat în . compunea din partea 1/2 deținut în nume propriu de soția supraviețuitoare și 1/2 moștenit de la soțul său, nu a creat cumpărătoarei și obligația ca, în afara obligației de întreținere, să plătească și alte datorii ale persoanei ce a vândut imobilul, respectiv a îmbunătățirilor aduse imobilului de reclamanți.

Mai arată că dacă acțiunea reclamanților V. A. și V. M. ar fi fost introdusă înăuntrul termenului de prescripție de 3 ani, obligația de plată a despăgubirilor ar fi revenit moștenitoarei V. A. și nu cumpărătoarei care a plătit prețul pentru cumpărarea imobilului în litigiu.

Recurenții V. A. și V. M., prin petiția de recurs înregistrată la Judecătoria Caracal la data de 20.09.2013, au declarat recurs împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 06.03.2013 și a sentinței civile nr. 2469/21.06.2013, pe care le consideră nelegale și netemeinice, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată și precizată, la data de 14.12.2012.

Se susține mai întâi că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost învestită.

Se arată apoi că prima instanță de pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, respectiv a principiului irevocabilității actului de opțiune succesorală, având în vedere că din întreg probatoriul administrat rezultă că succesiunea autorului V. N. a fost acceptată tacit de soția supraviețuitoare V. A. și de fiul său V. A..

Chiar prezentarea recurentului la notariat pentru a încheia o tranzacție prin care să cedeze dreptul său asupra terenului din masa succesorală demonstrează această acceptare tacită.

Referitor la certificatul de moștenitor nr. 381/21.09.2004, recurenții susțin că a fost întocmit cu încălcarea art. 76 din Lg.36/1995, încheierea finală fiind nulă.

Nu există dovezi că certificatul de moștenitor a fost comunicat părților, conform art. 83 din Legea nr. 36/1995.

Cu privire la suplimentul eliberat la data de 27.04.2010, se susține că este încheiat cu încălcarea art. 86 din Legea nr. 36/1995, astfel că operează nulitatea absolută, neexistând nicio dovadă că recurentul V. A. și-a dat acordul sau cel puțin a fost citat în vederea eliberării acestui act.

În ceea ce privește cererea de constatare a nulității actului de vânzare-cumpărare, cu clauză de întreținere, instanța nu a motivat-o, deși, s-a constatat că o mare parte din bunurile vândute au fost edificate de recurentul V. A. și soția acestuia.

De asemenea, în mod greșit prima instanță a acordat ceea ce nu s-a cerut, în sensul că deși pârâta V. A. nu a investit instanța cu vreo cerere în sensul de a se constata că ar avea vreo contribuție la edificarea celorlalte bunuri decât cele din succesiune, sau la îmbunătățirile aduse bunurilor succesorale, i s-a atribuit cota de 1/3 din contravaloarea acestor bunuri.

În drept, s-au invocat dispoz. art. 304 pct. 6, 7, 9, art. 304/1 C.p.civ..

Prin întâmpinarea formulată la data de 24.09.2013, intimații V. A. și V. M. au solicitat respingerea recursurilor declarate de recurentele N. L. și V. A..

Susțin că soluția referitoare la constatarea îmbunătățirilor se întemeiază pe probele de la dosar, din care rezultă că au locuit în casa rămasă de la autorul V. N. și au efectuat îmbunătățiri și adăugiri cu convingerea fermă că vor rămâne în casă.

Cum recurentei N. L. i s-a transmis odată cu casa și îmbunătățirile, intimații apreciază că aceasta este cea care trebuie să-i despăgubească.

Referitor la prescripție, se arată că termenul începe să curgă la momentul la care dreptul lor a fost pentru prima dată contestat sau când au pierdut posesia imobilelor.

Prin încheierea de ședință din data de 24.09.2013, pentru motivele acolo arătate, tribunalul a admis excepția netimbrării recursului declarat de recurenta pârâtă V. A..

Ca urmare, recursul declarat de aceasta urmează a fi anulat ca netimbrat.

Analizând cu prioritate, conform art. 137 alin. 1 C.proc.civ., excepția tardivității, excepția de procedură, peremptorie, a tardivității recursului declarat de recurenții V. A. și V. M., invocată de intimata N. L., în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul apreciază că aceasta este întemeiată, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 301 alin. 1 C.proc.civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Art. 103 C.proc.civ. arată că neexercitarea oricărei de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul prevăzut de lege pentru efectuarea acelui act atrage decăderea, afară de cazul când legea prevede altfel sau partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

Folosind criteriile de clasificare a termenelor procedurale, este evident că termenul prevăzut de art. 301 alin. 1 C.proc.civ este imperativ, legal și absolut și se calculează conform art. 101 alin. 1 C.proc.civ., astfel încât se socotește pe zile libere, neintrând în calcul ziua în care începe să curgă și ziua în care se împlinește.

Raportând cele de mai sus la speța de față, tribunalul observă că hotărârea pronunțată de judecătorie a fost comunicată recurenților V. A. și V. M. la data de 15.07.2013 (împrejurare atestată de dovezile de primire și procesele-verbal de predare f. 125 și 132 dosar fond), iar recursul a fost înregistrat la Judecătoria Caracal la data de 20.09.2013 (astfel cum rezultă din rezoluția judecătorului de la primirea cererii f. 15 dosar apel).

În aceste condiții, declararea recursului la această din urmă dată încalcă normele de procedură concepute de legiuitor pentru efectuarea acestui act de procedură, pentru care sancțiunea legală este respingerea sa ca tardiv formulat.

Apărarea recurenților privitoare la nelegala comunicare a sentinței recurate nu poate fi primită.

Tribunalul are în vedere, în acest sens, împrejurarea că prin toate actele procesuale din dosarul de fond, pornind chiar de la cererea introductivă din data de 20.05.2011 (f. 3 dosar nr._ ), recurentul reclamant V. A. a indicat domiciliul său ca fiind în ..

În primul ciclu procesual, recurentul a formulat două cereri modificatoare (f. 31, 46 dosar nr._ ), în care, atunci când a precizat domiciliul, a indicat aceeași adresă.

Și sentința civilă nr. 669/16.02.2012, pronunțată la prima judecată în fond, a fost comunicată celor doi recurenți de față la adresa din ..

La rejudecare, completând acțiunea prin cererea formulată la data de 14.02.2012 (f. 18 dosar nr._ ), recurenții V. A. și V. M. au arătat că domiciliază în ..

În aceste condiții, în mod legal sentința civilă nr. 2469/21.06.2013, obiect al prezentului recurs, a fost comunicată recurenților la această adresă.

Este drept că dovezile de comunicare au fost restituite cu mențiunea „destinatarul nu locuiește pe raza . raport de dispozițiile art. 98 C.proc.civ., această chestiune nu poate fi apreciată de natură a aprecia în sensul nulității actului de procedură, astfel cum susțin recurenții.

Astfel, potrivit art. 98 C.proc.civ., schimbarea domiciliului uneia din părți în timpul judecății trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștința instanței prin petiție la dosar, iar părții potrivnice prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu petiția prin care se înștiințează instanța despre schimbarea domiciliului.

Din această dispoziție legală rezultă că recurenții, dacă aveau cunoștință despre faptul că hotărârea instanței de fond, comunicată la adresa indicată la dosar, nu va ajunge să le fie cunoscută, ar fi trebuit să anunțe instanța asupra adresei utile la care poate fi comunicată respectiva sentință.

Pentru considerentele expuse, tribunalul va admite excepția tardivității și va respinge ca tardiv formulat recursul declarat de recurenții reclamant și intervenientă în interes propriu împotriva sentinței civile nr. 2469/21.06.2013.

Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs declarat de recurenta N. L., în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză și prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

În primul motiv de recurs se critică soluția instanței de fond referitoare la respingerea excepției de prescripției.

Elementul esențial în rezolvarea excepției, raportat la dispozițiunile art. 7 Decret nr. 167/1958 îl constituie momentul de la care începe să opereze termenul de prescripție pentru restituirea contravalorii îmbunătățirilor și construcțiilor edificate de reclamant și intervenienta în interes propriu.

Într-adevăr, întrucât premisa aplicării efectului sancționator al prescripției constă tocmai în existența posibilității de a acționa pentru ocrotirea unui drept sau pentru realizarea unui interes legitim, regula generală privind începutul prescripției extinctive având ca obiect dreptul material la acțiune este aceea că prescripția începe să curgă la data nașterii dreptului la acțiune. Această regulă este reglementată prin art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958: „Prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune”.

Data nașterii dreptului la acțiune este data la care dreptul la acțiune trebuie exercitat, iar în cauză în mod corect instanța de fond a stabilit că aceasta este reprezentată de momentul la care s-a formulat acțiunea în revendicare imobiliară de către recurenta N. L., înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 24.02.2011, sub nr._ .

Chiar în cuprinsul cererii introductive formulată în acel dosar, recurenta susține că a cumpărat imobilele la data de 13.12.2010, prin contractul purtând autenticul nr. 4809, imobile ce sunt stăpânite, se susținea, fără drept de pârâții V. A. și V. M. (reclamant și intervenientă în interes propriu în prezenta procedură judiciară).

Atât timp cât cei doi aveau posesia construcțiilor, iar dreptul lor de proprietate nu fusese contestat, este evident că nu puteau formula o acțiune de natura celei pendinte, ce s-ar fi respins ca lipsită de interes întrucât ei foloseau investițiile făcute în imobil.

Întregul fundament pe care se bazează prezentul demers judiciar al reclamantului și al intervenientei principale este structurat pe ideea nelegalității certificatelor de moștenitor emise în procedura succesorală necontencioasă, nelegalitate determinată de neparticiparea reclamantului la dezbaterea succesiunii defunctului V. N., de pe urma căruia au rămas casa și terenul aferent din ..

Astfel, este evident că intimații se considerau îndreptățiți, ca urmare a calității de moștenitor a autorului V. N. pe care reclamantul considera că o are, să stăpânească imobilele și să dispună de ele, neputând fi apreciați, astfel cum eronat susține recurenta, simpli detentori precari.

D. din momentul în care recurenta N. L. a înțeles să conteste dreptul de proprietate al pârâților V. A. și V. M. asupra imobilelor succesorale, opunându-le contractul de vânzare-cumpărare încheiat în urma dezbaterii succesorale notariale, se naște și dreptul celor din urmă de a solicita contravaloarea îmbunătățirilor efectuate.

Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu poate fi primit.

Este drept, recurenta nu este moștenitoarea defunctului V. N., fiind străină de succesiunea acestuia prin neacceptare.

Totuși, nu poate fi omisă împrejurarea că prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 4809/13.12.2010 aceasta a devenit proprietara imobilelor la care intimații au realizat o . îmbunătățiri.

În condițiile în care, în calitate de proprietară, recurenta profită implicit de îmbunătățiri, este firesc și echitabil ca intimații să primească valoarea acestor îmbunătățiri, controversa în momentul de față purtând asupra persoanei ce urmează a fi obligată la suportarea acestor îmbunătățiri.

Ori, recurenta devenită proprietară în urma vânzării-cumpărării imobilului, trebuie să suporte contravaloarea acestor îmbunătățiri, întrucât la momentul încheierii actului de înstrăinare a plătit vânzătoarei și această contravaloare, ea fiind și aceea care în urma dobândirii proprietății asupra imobilului beneficiază de respectivele îmbunătățiri.

Mai mult, potrivit art. 1294 cod civil contractul de vânzare cumpărare este convenția prin care vânzătorul se obligă să transmită proprietatea unui bun al său în patrimoniul cumpărătorului, obligația corelativă a acestuia din urmă fiind aceea de a plăti contravaloarea bunului ce face obiectul contractului, denumită preț, care este stabilit de părți la momentul realizării acordului de voință, preț care trebuie să îndeplinească condițiile imperative de a fi determinat, cert, real la momentul întrunirii acestui acord.

În contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat în formă autentică, rezultă faptul că prețul imobilului în litigiu a fost de 9000 lei fără ca în cuprinsul actului autentic să fie cuprinsă vreo mențiune din care să rezulte că acest preț nu ar cuprinde și valoarea îmbunătățirilor sau că recurenta ar fi înțeles să cumpere bunul fără aceste îmbunătățiri.

În aceste condiții, în mod legal instanța de fond a dispus obligarea recurentei să plătească intimaților contravaloarea lucrărilor de adăugire și îmbunătățiri, în caz contrar patrimoniul său mărindu-se nejustificat pe seama patrimoniului intimaților.

Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a C.proc.civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă N. L..

Cu recursurile declarate nu vor fi primite, tribunalul va respinge și cererile tuturor recurenților de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta pârâtă V. A., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 2469/21.06.2013, pronunțate de Judecătoria Caracal, în dosar nr._ .

Admite excepția tardivității și respinge ca tardiv recursul declarat de recurenții V. A. și V. M., ambii domiciliați în ., împotriva sentinței civile nr. 2469/21.06.2013, pronunțate de Judecătoria Caracal, în dosar nr._ .

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă N. L., domiciliată în Caracal, .. 12, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2469/21.06.2013, pronunțate de Judecătoria Caracal, în dosar nr._ .

Respinge cererile recurenților de obligare la plata cheltuielilor de judecată. Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2013.

Președinte, I. B.	Judecător, I. M.	Judecător, S. O.
	Grefier, M. T.

Red./tehnored.S.O.

Ex.2/27.01.2014

Judecător fond M. M.

← Fond funciar. Decizia nr. 1115/2013. Tribunalul OLT		Anulare act. Decizia nr. 972/2013. Tribunalul OLT →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Grăniţuire. Decizia nr. 150/2013. Tribunalul OLT Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 181/2013. Tribunalul OLT Partaj judiciar. Decizia nr. 283/2013. Tribunalul OLT Fond funciar. Decizia nr. 1115/2013. Tribunalul OLT Anulare act. Decizia nr. 972/2013. Tribunalul OLT Cereri. Decizia nr. 1/2013. Tribunalul OLT Fond funciar. Decizia nr. 1026/2013. Tribunalul OLT Contestaţie la executare. Hotărâre din 08-04-2013, Tribunalul OLT