Anulare act. Decizia nr. 972/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 972/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 2894/311/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 972/2013
Ședința publică de la 22 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Judecător I. M.
Judecător S. O.
Grefier M. T.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror – A. D. – Procuror la P. de pe lângă Tribunalul O.
Pe rol judecarea recursurilor civile declarat de recurentul reclamant DIȚULEASA A., domiciliat în Pitești, .. 5, județul Argeș și recurent reclamant P. DE PE L. JUDECĂTORIA SLATINA, cu sediul în Slatina, .. 50, județul O., împotriva sentinței civile nr. 4032/09.04.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. C. SÂRBII MĂGURA prin Primar, DIȚULEASA P. M. F., domiciliat în Pitești, cartier P., ., ., P. R. D., cu domiciliul în . O., P. I. G. D., domiciliat în Pitești, ., ., ., N. C. M., domiciliat în comuna Optași Măgura, ., P. F., domiciliată în . O. și P. M., domiciliată în . O., având ca obiect - anulare act PERIMARE.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat recurentul reclamant Dițuleasa A. personal și asistat de avocat P. L., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, recurentul reclamant Dițuleasa A. prin avocat P. L., depune la dosar ziarul Jurnalul Național și arată că a efectuat procedura de citare prin publicitate cu intimatul pârât P. R. D..
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat P. L. pentru recurentul reclamant Dițuleasa A., având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar concluzii scrise pe care le susține oral.
În ceea ce privește recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Slatina, arată că este de acord cu admiterea.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și pe fond să se dispună anularea procesului verbal de identificare a imobilului nr. 230/ 03.02.2009 și a certificatului de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local nr. 13/03.02.2009, întrucât prin ordonanța din 08.03.2010, s-a constata că au fost întocmite în fals.
Solicită, față de recursul recurentului reclamant, admiterea recursului.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față;
Prin sentința civilă nr. 4032/09.04.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, s-a respins cererea formulată de P. de pe lângă Judecătoria Slatina și Dituleasa A. în contradictoriu cu pârâții Dițuleasa P. M. F., P. I. G. D., N. C. M., P. R. D., P. M., P. F. și Primaria comunei Sîrbii Măgura, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt: reclamantul Dițuleasa A. si pârâtul Dițuleasa M. F. sunt descendenți de gradul I ai autorilor Dițuleasa P. si Dituleasa M., aspect menționat în sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale aflate în dosarul de urmărire penală, 2912/P/2009, filele 41-44 și necontestat de părți.
Dițuleasa P. si Dituleasa M. au decedat la data de 05.02.2003 și respectiv 11.11.2008 (vol. I filele 139, 140).
În urma decesului acestora Dițuleasa Ș. L., în contradictoriu cu Dițuleasa A. și Dițuleasa M. F. a promovat o acțiune civilă prin care a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile autorilor, fiind constituit dosarul înregistrat la Judecătoria Slatina sub nr._ cu obiect partaj succesoral. (fila 135, 146 vol. I).
În cererea de chemare în judecată se arată că de pe urma defuncților au rămas ca bunuri imobile, printre altele, o casă de locuit în suprafață de 52 mp și altă casă, în suprafață de 94 mp construită în anul 1990. (fila 135).
În dosarul respectiv s-au depus la filele 12 si 225 certificatul de atestare fiscală și procesul verbal de identificare a imobilelor ce fac obiectul cauzei de față.
Reclamantul Dițuleasa A. susține că aceste înscrisuri conțin date nereale în sensul că s-a menționat că imobilul casă în suprafață de 94 mp face parte din construcția autorului deși el are rol agricol separat la P. Optași Măgura. (fila 36 dosar penal 2912/P/2009)
Din conținutul procesului verbal de identificare 230/03.02.2009 (vol. I fila 126) rezultă că pârâții s-au deplasat „la imobilul situat în intravilanul satului Vitănești .. cadastral . la proprietatea defunctului Dituleasa P. care deține în proprietate în intravilanul localității Sârbii Măgura, .> - casa de locuit în suprafață de 52 mp construită din bârne acoperită cu tablă având 3 camere construită în anul 1960 fără autorizație de construire;
- casă de locuit în suprafață de 94 mp construită din prefabricate beton acoperită cu țiglă având 3 camere construită în anul 1990 cu autorizație de construcție”
În certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri la bugetul local nr. 13/03.02.2009 (fila 127) se menționează că Dițuleasa P. figurează în evidențele fiscale ale . următoarele bunuri: „casă de locuit în suprafață totală de 146 mp”
Reclamantul susține că în anul 1990 autorul Dițuleasa P. i-a donat cota de 1/3 dintru-un imobil compus din suprafața de 300 mp teren loc de casă împreună cu 2 camere și sală din partea de sud a casei, fiind încheiat în acest sens contractul autentic
Aceste camere au fost demolate, susține reclamantul și a edificat în locul lor imobilul în suprafață de 94 mp, fiind emisă autorizație de construire din anul 1990 pentru care a plătit impozit și are înscris rol fiscal. (aspecte menționate în plângerea penală, fila 35 dosar penal 2912/P/2009).
Din conținutul contractului de donație autentificat prin încheierea nr. 2601/12.06.1990 rezultă că Dițuleasa P. și Dițuleasa M. au donat lui Dituleasa A. cota de 1/3 dintr-un imobil compus din 300 mp teren loc de casa împreună cu 2 camere și sală din partea de est a casei. (fila 187, vol. 1)
Imobilele din amplasamentul respectiv au fost identificate cu ocazia efectuării unei expertize în dosarul_, fiind întocmit raport și schiță anexă, în legătură cu care s-au furnizat explicații de către Dițuleasa A. în același dosar. (filele 143-144).
Potrivit acestor explicații, imobilul în suprafață de 94 mp, (punctul 1, fila 144) este construit pe fundația casei bătrânești cu suprafața de 52 mp în anul 1990, suprafața utilă este de 94 mp parter plus etaj, iar din schița anexă la raportul de expertiză rezultă că imobilul în discuție este lipit de casa bătrânească. (fila 142).
La dosarul penal a fost depusă autorizația de construire nr. 3/13.12.1990 emisă pe numele Dițuleasa A. (fila 40 dosar penal) iar în registrul din perioada 1992-1996 reclamantul figurează cu o construcție în suprafață de 90 mp data în folosință în anul 1991. (fila 51 dosar penal)
În registrul agricol al . rolul lui Dituleasa M., soția lui Dituleasa P., în anii 2008-2010 este menționată o construcție de 52 mp si una de 94 mp, în total 146 mp. (fila 124 vol. 1 si fila 72 dosar penal).
Terenul pe care este amplasat imobilul de 94 mp este înscris în titlul de proprietate_/36 din 12.07.1994 emis pe numele autorului Dituleasa P. (fila 186), aspect ce rezultă din vecinătățile înscrise în procesul verbal de identificare (fila 126) care se regăsesc și în titlul de proprietate, T 4 P 20, iar în registrul agricol de la poziția lui Dițuleasa A., deși este menționată construcția de 90 mp nu apare vreo suprafață de teren în proprietate. (fila 50 dosar penal)
În acest context, reclamantul pretinde că este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului în suprafață de 94 mp, edificând imobilul împreună cu soția sa, invocând ca documente contractul de donație, autorizația de construire și mențiunile de la rolul primăriei și susține că în mod greșit s-a înscris în procesul verbal de identificare ca fiind al autorului.
Din contractul de donație rezultă că, în ceea ce privește terenul primit, actul se referă la o „cotă de 1/3 dintr-un imobil compus din 300 mp loc de casă”, împrejurare care poate conduce la nașterea unui drept de proprietate comună pe cote părți, situație caracterizată prin aceea că niciunul din coproprietari nu este titular exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.
Reclamantul solicită anularea actelor - proces verbal de identificare a imobilului și certificat de atestare fiscală - cu motivarea că ele conțin date nereale cu privire la titularul dreptului de proprietate asupra construcției de 94 mp.
Instanța consideră că această realitate este una de natură intelectuală, dreptul de proprietate fiind doar un concept juridic, cu o existență abstractă (care conține, este adevărat, prerogative ce permit realizarea unor fapte materiale.)
Pentru dovedirea acestei realități (că el este titularul dreptului de proprietate) este necesar a se proba actul sau faptul juridic în sens restrâns în temeiul căreia în patrimoniul unei persoane s-a născut dreptul respectiv.
Dovada dreptului de proprietate se face în mod indirect, prin probarea modului de dobândire (actul juridic sau faptul juridic în sens restrâns ce stă la baza acestui drept) scop în care se folosesc mijloacele de probă prevăzute de codul civil și de procedură civilă (înscrisuri, martori, mărturisiri, prezumții, etc)
În acest sens, s-a creat noțiunea juridică de „titlu” înțeleasă atât ca mod de dobândire a dreptului de proprietate (convenție, succesiune, uzucapiune, accesiune, etc) cât și de înscris ca mijloc de probă în care este consemnat acest mod de dobândire.
C. juridic specific prin care o persoana capătă recunoașterea oficială a calității de titular al dreptului de proprietate este procesul civil, care poate fi declanșat prin exercitarea acțiunii civile corespunzătoare mijloacelor directe pentru protejarea dreptului.
În cauza de față reclamantul susține că el este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului casa de 94 mp și nu autorul Dițuleasa P., fără a prezenta un titlu în sens de înscris care să justifice modul de dobândire a dreptului, autorizația de construire fiind doar un act administrativ care permite unei persoane să execute o construcție și se eliberează anterior începerii lucrării.
Art. 492 cod civil de la 1864 consacră prezumția că proprietarul terenului este și proprietarul construcției existente pe el, iar în situația în care o construcție este edificată de un singur coproprietar pe un teren proprietate comună sau pe terenul altuia sunt aplicabile reguli speciale privind raporturile dintre părți în conținutul cărora intră și anumite drepturi referitoare la construcție și teren.
Totodată, documentele ce se cer a fi anulate nu reprezintă nici ele înscrisuri care să dovedească modul de dobândire a dreptului de proprietate de către Dițuleasa P., ci privesc doar constatarea unei stări de fapt (procesul verbal de identificare) sau reproducerea unor date din evidențele primăriei (certificatul de atestare fiscală). Exprimarea din procesul verbal de identificare „ne-am deplasat la proprietatea defunctului…care deține în proprietate…casă de locuit în suprafață de 94 mp” nu are valoare absolută în ceea ce privește proba dreptului de proprietate, mai ales că, în partea finală se prevede că documentul trebuie să însoțească obligatoriu „certificatul pentru atestarea că defunctul Dițuleasa P. este cunoscut ca proprietar” aspect ce denotă doar cum era perceput defunctul („este cunoscut”) și nu reprezintă, astfel cum s-a arătat, în mod riguros, un titlu, în ambele sale accepțiuni, nefăcând nicio referire la modul de dobândire a dreptului.
Este adevărat că aceste documente pot sta la baza unei prezumții de proprietate împotriva reclamantului, însă acest aspect nu poate conduce la concluzia că ele reprezintă un titlu care arată nereal cine este proprietarul bunului, existând posibilitatea de a dovedi contrariul.
Față de cele relatate, instanța a apreciat că motivul de nulitate invocat, în sensul că înscrisurile conțin date nereale cu privire la adevăratul titular al dreptului de proprietate este neîntemeiat.
Obiectul acțiunii de față nu vizează stabilirea persoanei care este titularul dreptului de proprietate asupra construcției de 94 mp, cadrul procesual specific în care se poate realiza acest lucru fiind cel generat de folosirea mijloacelor directe de apărare a dreptului, în care se pot administra și pot fi apreciate toate probele relevante în raport de situația de fapt a relațiilor dintre părți. (titularul dreptului de proprietate asupra terenului pe care este edificat imobilul, persoana pe numele căreia sunt emise documentele administrative de evidențiere a imobilelor, raporturile juridice dintre părți privind folosirea acestui teren, faptul juridic al construirii, etc).
De altfel, din situația de fapt expusă rezultă că în anul 2008, la rolul defunctei Dițuleasa M. figurează suprafața de 146 mp construcții, (fila 72 dosar penal) care se regăsește și în certificatul de atestare fiscală, iar construcția în litigiu, potrivit raportului de expertiză s-a edificat pe o fundație din casa bătrânească, imobilele respective (casa bătrâneasca si casa de 94 mp) fiind lipite.
Împrejurarea că în registrul din perioada 1992-1996 la rolul reclamantului Dițuleasa M. figurează o casă de 90 mp și că pe numele acestuia este emisă o autorizație de construire, nu poate conduce la concluzia că actele respective conțin date nereale sub aspectul titularului dreptului de proprietate asupra imobilului, în contextul în care în același registru nu apare vreo mențiune referitor la terenul pe care este edificat imobilul, acesta este cuprins în titlul de proprietate al defunctului, casa bătrânească și casa în litigiu sunt lipite iar părțile sau autorul nu dețin un înscris în care să se consemneze expres modul de dobândire a dreptului de proprietate, ci doar mențiuni ale unor situații de fapt conexe.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurentul reclamant Dițuleasa A. și recurent reclamant P. de pe lângă Judecătoria Slatina, considerând-o netemeinică și nelegală.
În recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Slatina se apreciază că hotărârea pronunțată de Judecătoria Slatina este netemeinică și nelegală, pentru următoarele considerente:
Prin rezoluția nr. 08.03.2010, în temeiul art. 288 alin. 4. art. 10 lit. d Cod procedură penală, art. 245 lit. c1 Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numiților N. C. M., P. R., P. G. D., Pasalău F., sub aspectul infracțiunii prev. de art. 288 Cod penal și art. 289 Cod penal, P. M. sub aspectul infracțiunii prev. de art. 246 și art. 289 și Dițuleasa M. F. sub aspectul infracțiunii prev. de art. 291 nefiind întrunite elementele constitutive prevăzute de aceste infracțiuni sub aspectul laturii subiective și pe cale de consecință a fost sesizată instanța competentă pentru anularea actelor falsificate, respectiv a procesului verbal de identificare nr. 230/03.02.2009, și a certificatului de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local nr. 13/03.02.2009.
Se menționează că în certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri la bugetul local nr. 13/_ s-a menționat că numitul Dițuleasa P. figura în evidențele fiscale ale comunei Sîrbii Măgura cu următoarele bunuri: „casă de locuit în suprafață totală de 146 m.p.”.
De asemenea în procesul verbal de identificate nr. 230/03.02.2009 se menționează că pârâții N. C. M., P. R., P. G. D., reprezentanți ai Primăriei Optași Măgura s-au deplasat la imobilul situat în intravilanul satului Vitănești, . defunctului Dițuleasa P., stabilind că acesta deținea în proprietate o casă de locuit în suprafață de 52 m.p, construită din bârne acoperită cu tablă având 3 camere construite în anul 1960 fără autorizație de construire și o casă de locuit în suprafață de 94 m.p. construită din prefabricate beton acoperită cu țiglă având 3 camere, construită în anul 1990 cu autorizație de construcție.
Se apreciază că cele două înscrisuri conțin mențiuni neconforme cu realitatea deoarece încă din anul 1990 autorul Dițuleasa P. îi donase reclamantului Dițuleasa A. o cotă de 1/3 dintr-un imobil compus din suprafața de 300 mp,. Loc de casă, împreună cu 2 camere și sala din partea de sud a casei, fiind încheiat în acest sens un contract autentic și mai mult decât atât cele două camere au fost demolate și în locul lui Dițuleasa A. a edificat un imobil în suprafață de 94 m.p., fiind emisă autorizație de construire încă din anul 1990.
Se apreciază că în mod eronat instanța de judecată a interpretat obiectul acțiunii ca foind stabilirea persoanei care este titularul dreptului de proprietate asupra construcției de 94 m.p.
În recursul formulat de reclamantul Dițuleasa A., se apreciază că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, neavând în vedere probele administrate, iar motivarea este lacunară.
Se solicită anularea procesului verbal de identificare și a certificatului de atestare fiscală, și se menționează că învinuitul Dițuleasa M. F. este fratele său cu care se află în proces de partaj, iar acte sunt folosite în detrimentul său.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul urmează să constate că recursurile sunt nefondate.
În ce privește recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, tribunalul apreciază că este nefundat deoarece, procesul verbal de identificare și certificatul de atestare fiscală, sunt acte administrative emise în vederea atestării unei anumite situații.
Astfel, procesul verbal de identificare a imobilului se eliberează la cerere și este valabil doar însoțit de certificatul pentru atestarea că petentul este cunoscut ca proprietar întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 79 alin. 6 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară.
Acest certificat se utilizează doar la înscrierea în cartea funciară și nu are valoare utilit6atea sa în alte scopuri decât cele prevăzute de Legea nr. 7/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare.
Certificatul de atestare fiscală este emis de organele locale în a căror rază teritorială se află înregistrat fiscal imobilul.
Prin acest certificat se atestă achitarea la zi a tuturor obligațiilor bugetare locale, scadente la data de întâi a lunii următoare a înstrăinării și nu cuprinde creanțe bugetare aflate în litigiu, iar în cuprinsul său se prevede că termenul de valabilitate este de 30 de zile de la data emiterii, se menționează scopul emiterii și faptul că nu face dovada dreptului de proprietate.
Deși în recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Slatina, se apreciază că în mod eronat instanța de judecată a interpretat obiectul acțiunii ca fiind stabilirea persoanei care este titularul dreptului de proprietate asupra construcției de 94 m.p., tribunalul apreciază că în mod greșit parchetul apreciază acest aspect, deoarece instanța de fond menționează în considerentele hotărârii (fila 132 verso) că obiectul acțiunii de află nu vizează stabilirea persoanei care este titularul dreptului de proprietate asupra construcției de 94 m.p.
Referitor la recursul declarat de reclamantul Dițuleasa A. care precizează că învinuitul Dițuleasa M. F. este fratele său cu care se află în proces de partaj și aceste acte sunt folosite în detrimentul său și pot produce efecte juridice grave în sensul de a scoate de la masa de partaj casa pe care a edificat-o cu soția sa, în urma actului de donație întocmit de părinții săi, prin inducerea în eroare a completului de judecată cu privire la masa partajabilă, tribunalul apreciază că instanța de fond în mod corect a subliniat că aceste documente pot sta la baza prezumției de proprietate împotriva reclamantului, însă acest aspect nu conduce la concluzia că ele reprezintă un titlu care arată nereal cine este proprietarul bunului, existând posibilitatea de a dovedi contrariul prin mijloacele de probă administrate prin procesul de partaj, respectiv acte și expertiză efectuată în cauză.
Pe de altă parte, referitor la cele două acte menționate, respectiv: certificatul de atestare fiscală și procesul verbal de identificare a imobilului, tribunalul constată că în primul se atestă faptul că suprafața totală este de 146 m.p., iar în procesul verbal de identificare o casă de locuit în suprafață de 52 m.p. construită în 1960 fără autorizație și o casă de locuit în suprafață de 94 m.p. construită din prefabricate beton, acoperită cu țiglă, având 3 camere construită în anul 1990 cu autorizație de construcție, se constată că adunând suprafața de 94 cu 52 rezultă exact 146 m,.p., ceea ce confirmă faptul că cele două acte administrative au fost întocmite în mod corect.
Constatând că instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursurile, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentul reclamant Dițuleasa A., domiciliat în Pitești, .. 5, județul Argeș și recurent reclamant P. de pe lângă Judecătoria Slatina, cu sediul în Slatina, .. 50, județul O., împotriva sentinței civile nr. 4032/09.04.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. C. Sârbii Măgura prin Primar, Dițuleasa P. M. F., domiciliat în Pitești, cartier P., ., ., P. R. D., cu domiciliul în . O., P. I. G. D., domiciliat în Pitești, ., ., ., N. C. M., domiciliat în comuna Optași Măgura, ., P. F., domiciliată în . O. și P. M., domiciliată în . O..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 octombrie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, I. B. | Judecător, I. M. | Judecător, S. O. |
Grefier, M. T. |
Red. IB
Tehnored.BA
J.f. R.D. C.
Ex. 2
08.11.2013
| ← Anulare act. Decizia nr. 971/2013. Tribunalul OLT | Cereri. Decizia nr. 1/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
