Contestaţie la executare. Hotărâre din 03-06-2013, Tribunalul OLT
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul OLT la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 7413/207/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 623/2013
Ședința publică de la 03 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Judecător O. M. P.
Judecător C. C.
Grefier D. S.
Pe rol soluționarea recursului civil privind pe recurenții pârâți L. I. și L. I., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr.162/17.01.2013, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă V. M., cu domiciliul în . și intimata intervenientă P. N. M., cu domiciliul în . nr.296, județul D., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 20 mai 2013, au fost consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, după care, instanța mai având nevoie de timp pentru a delibera potrivit dispoz. prev de art.260 alin 1 cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 27 mai 2013 și apoi la data de 03 iunie 2013, când deliberând a pronunțat următoarea soluție:
TRIBUNALUL:
Prin sentința civilă nr. 162 din 17.01.2013, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei V. M..
S-a respins acțiunea reclamantei V. M., din . împotriva pârâților L. I., L. I., din ., fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale active a intervenienetei P. N. M. din ., jud D.,ca neîntemeiată.
S-a admis cererea intervenientei P. N. M., împotriva pârâților L. I. și L. I..
Au fost obligați pârâții la plata sumei de 3468 lei,reprezentând c.v. investiției pentru vița de vie pe o suprafață de 0,l000 ha(1000 m.p.)..
Au fost obligați pârâții la plata sumei de l73l lei,cheltuieli de judecată către intervenientă in interes propriu P. N. M..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub nr._, reclamanta V. M. a chemat în judecată pe pârâții L. I. și L. I., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligați pârâții să-i restituie bunurile personale pe care și le-au însușit fără acordul său, sau la plata c.v. acestora.
In motivarea acțiunii arată reclamanta că a fost anunțată de un vecin –V. P.- că pârâții L. I. și tatăl acestuia L. I. i-au defrișat suprafața de 0,10 ha. cultivată cu viță de vie de aceasta împreună cu socrul său V. I..
Arată reclamanta că suprafața de 0,l0 ha. cultivată cu viță de vie,îi aparține acesteia și cumnatei sale V. I. in cotă de 50%, pentru fiecare fiind singurele moștenitoare ale autorului V. I..
În prezent in urma dezbaterii succesiunii socrului și soțului reclamantei,această suprafața revine fiicei sale P. N. M...
Arată reclamanta faptul că s-a adresat primăriei . unei comisii la fața locului in vederea constatării celor întâmplate,.motiv pentru care s-a întocmit procesul verbal din data de l6.06.2011.
Învederează reclamanta faptul că i-a fost defrișată suprafața cultivată cu viță de vie, i-au fost scos toți copacii,pârâții însușindu-și gardul din lemn situat pe latura de Est pe o lungime de 7,2 m.l.,și aracii puși la vița de vie, prejudiciul fiind de aproximativ 7000 RON:
In dovedirea acțiunii ,reclamanta a depus la dosar :, proces verbal de constatare nr.3 din l4.06.2011, copia s.c.nr.2880/7 iun.20ll,pronunțată de Judecătoria Caracal,in dosar nr.438l/207/2011, și a solicitat proba cu martori..
In apărare, la data de l7.02.2012, pârâții L. I. și L. I., au depus la dosar întâmpinare conform art.ll5 C.p.c., și au solicitat in baza probelor administrate să respingă acțiunea reclamantei,cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Susțin pârâții că au fost chemați in judecată de către reclamanta V. M.,acțiunea având ca obiect contestație la executare,insă nu înțeleg ce titlu contestă aceasta.
Mai mult arată aceștia,că reclamanta nu are calitate procesuală pasivă, motivat de faptul că aceasta nu este proprietara terenului,dezbătându-se succesiunea autorului reclamantei,rămânând ca moștenitor fiica acesteia.
Susțin pârâții că au cumpârât de la numita V. I.,suprafața de 0,l0 ha. in baza unui antecontract de vânzare cumpărare,pentru care au achitat suma de 800 lei,aceasta fiind cumnata reclamantei,însă in momentul in care s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare nu era dezbătută succesiunea autorului reclamantei, urmând ca după dezbaterea succesiunii acest teren să rămână in lotul acesteia,și după aceea să perfecteze actul de vânzare cumpărare in forma autentică.
Numita V. I. a dezbătut succesiunea autorului său,iar in urma unei tranzacții,suprafața de teren pe care pârâtul a cumpărat-o ,a revenit altei moștenitoare,respectiv fiica reclamantei.
Reclamantul arată că s-a comportat ca adevărat proprietar pentru suprafața de teren cumpărată și s-a adresat cu plângere la P. de pe lângă Judecătoria Caracal, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, împotriva numiților V. I. și V. D.,plângerea fiind respinsă ca neîntemeiată,litigiul fiind de natură civilă..
Reclamanta V. M.,a formulat răspuns la întâmpinare, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată,obiectul acesteia fiind pretenții și nu contestație la executare,iar pe cale de excepție invocă lipsa calității procesuale pasive a reclamantei întrucât nu este proprietara terenului.
La data de l6.03.2012 și l3.04.2012, reclamanta V. M., a formulat precizare la acțiunea,in sensul că obiectul acțiunii este o acțiune in pretenții.
La data de 12.06.2012, intervenienta P. N. M. a formulat cerere de intervenție in interes propriu, a solicitat admiterea in principiu a acesteia,introducerea sa in cauză și totodată comunicarea cererii de intervenție a celorlalte părți din proces, solicitând: obligarea pârâților L. I. și L. I. la plata c.valorii viței de vie,respectiv a unui număr l300 butaci de viță de voie,care se aflau plantați pe suprafața de 0,l0 ha. amplasat in T.2372,P.1, individualizat conform T.P.nr._/66 teren situat pe raza . provizoriu la suma de 7000 lei,cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii de intervenție,intervenienta arată că este proprietara suprafeței de 0,l0 ha. teren cultivat cu viță de vie,iar dreptul de proprietate asupra acestui teren îl deține in baza s.c.nr.2880/7.07.2011, pronunțată de Judecătoria Caracal in dosar nr.438l/207/2011, hotărâre judecătorească prin care s-a rezolvat partajul succesoral de pe urma autorului V. I..
Deși intre L. I. și V. I., s-a încheiat un act sub semnătură privată la data de l0.05.2011, însă nu s-a transferat dreptul de proprietate,deoarece această suprafață de teren nu aparținea promitentului vânzători,imobilul aflându-se in indiviziune,iar promisiunea de vânzare cumpărare,era un act sub condiție,supus disp art.l0l7,l0l8 din Codul civil.
In aceste condiții,terenul a rămas in posesia promitentului vânzător,care urma să încheie actul de vânzare cumpărare,doar dacă această suprafață îi revenea in lotul său in urma partajului judiciar ce trebuia dezbătut.
Fără a deține un act de proprietate L. I. și L. I.,au defrișat plantația de viță de vie,cauzându-i un prejudiciu ceea ce atrage răspunderea civilă delictuală, așa cum este reglementată de prev art.998,999 Cod civil.
Pentru dovedirea cererii de intervenție,s-a solicitat proba cu martori,interogatoriu pârâților,expertiză tehnică,pentru stabilirea prejudiciului.
Din actele și lucrările dosarului,instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamanta V. M. a chemat în judecată pe pârâții L. I. și L. I., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligați pârâții să-i restituie bunurile personale pe care și le-au însușit fără acordul său, sau la plata c.v. acestora., acțiune ulterior precizată,in sensul că obiectul acesteia îi constituie acțiune in pretenții împotriva pârâților.
Prin întâmpinare,pârâții au ridicat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei V. M.,solicitând și respingerea acțiunii reclamantei,întrucât aceasta nu era proprietara exclusivă a terenului,nefiind dezbătută succesiunea de pe urma autorului V. I..
Intervenienta P. N. M., a formulat cerere de intervenție in interes propriu,solicitând obligarea pârâților L. I. și L. I.,la plata c.v. plantației viței de vie,respectiv a unui număr de aproximativ l300 butuci de viță de vie,care se aflau plantați pe suprafața de 0,l0 ha .teren amplasat in T.23/2,P.1, individualizat conform TP_/66 teren situat pe raza . provizoriu la 7000 lei,cu obligarea pârâților la cheltuieli de judecată,întemeindu-și cererea pe răspunderea civilă delictuală, ca urmare a prejudiciului cauzat de pârâți,ca urmare a defrișării plantației de viță de vie,care i-a aparținut.
Pârâții au ridicat excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei, întrucât nu face dovada că este proprietara exclusivă a plantației de viță de vie.
In cauză,au fost audiați martorii propuși de reclamantă și pârâți,ale căror depoziții se află atașate la dosarul cauzei, a fost luat interogatoriul pârâtului L. I.,la solicitarea intervenientei P. N.,iar pârâtul L. I. nu s-a prezentat la interogatoriu.
In cauză a fost efectuată o expertiză agricolă de specialitate,care a avut ac obiectiv identificarea,individualizarea și evaluarea plantației de viță de vie,in suprafață de 0,10 ha. teren amplasat in T.23/l,P.1,conform T.P.nr._/66.
In drept, referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei V. M.,instanța urmează să admită excepția invocată de pârâți,deoarece reclamanta nu este proprietara terenului in litigiu, neavând calitatea prevăzută de lege,pentru introducerea acțiunii, nefiind îndeplinite condițiile de intentarea unei acțiuni civile și in consecință va respinge acțiunea reclamantei V. M.,împotriva pârâților L. I. și L. I.,fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă,
In ce privește excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei P. N. M., această excepție ridicată de pârâți va fi respinsă ca neîntemeiată deoarece intervenient este proprietara suprafeței de teren in litigiu,situație care există cu certitudine in baza s.c.nr.2880/7.iun.2011,pronunțată in dosar 438l/207/2011, sentință rămasă definitivă și irevocabilă, având puterea de lucru judecat și care nu poate fi contestat.
Analizând depozițiile martorilor audiați in cauză M. P., V. M.,V. I., V. D., a rezultat într-adevăr existența unei convenții de vânzare cumpărare, între V. I. și L. I. cu privire la suprafața de 0,10 ha teren cultivat cu viță de vie,pe care se aflau aproximativ l500 butuci de viță de vie, iar ulterior încheierii convenției, vița de vie a fost defrișată de către pârâți.
Martorul V. D. D.,a declarat că la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare,nu era dezbătută succesiunea autorului V. I..
In cauză a fost efectuat raportul de expertiză tehnică agricolă întocmit de expert V. A., din a cărui concluzie a rezultat că prejudiciul suferit de către intervenienta P. N. M.,este de 3468 lei.
Împotriva raportului de expertiză au fost formulate obiecțiuni,care au fost înaintate expertului,iar acesta a răspuns la aceste obiective, fila ll8 dosar, susținând același prejudiciu și deși acestea au fost contestate de pârâți, nu au solicitat o contraexpertiză in cauză.
In speță,instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale a pârâților L. I. și L. I.,culpa acestora constând in faptul că au defrișat suprafața de viță de vie,in condițiile in care nu dețineau un titlu de proprietate, care să ateste proprietatea pârâților asupra terenului cumpărat.
Antecontractul de vânzare cumpărare(chitanța) încheiată cu V. I.,nu reprezintă un act de proprietate,ci numai o promisiune de vânzare la care se adaugă și faptul că pârâții aveau posibilitatea să verifice dacă vânzătoarea deținea un titlu legal de proprietate.
Instanța constată că vânzătorii V. I. și V. D., nu au fost proprietarii terenului la data înstrăinării,iar cu ocazia dezbaterii succesiunii după autorul V. I.,terenul nu a fost atribuit in lotul acestora,pârâții având posibilitatea să solicite daune interese de la promitenții vânzători.
In conformitate cu prevederile art. l357 NCC „cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită,săvârșită cu vinovăție,este obligat să-l repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.”
In consecință, apreciază instanța că în cauză există o faptă ilicită, un prejudiciu, un raport de cauzalitate intre fapta ilicită și prejudiciu,precum și existența culpei pârâților, in sensul că aceștia nu au deținut un titlu valabil asupra terenului in suprafață de 0,10 ha.
Instanța a obligat pârâții la plata sumei de 3468 lei,reprezentând contravaloarea investiției pentru plantația de viță de vie, pe suprafața de 0,10 ha.
Împotriva sentinței și a încheierii privind încuviințarea în principiu a cererii de intervenție formulată de P. N. au declarat recurs recurenții pârâți L. I. și L. I..
Apreciază recurenții că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 cod pr civilă.
Instanța de fond a pronunțat o soluție cu încălcarea dispoz. legale cuprinse în art. 998 – 999 cod civil în sensul că, deși nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor legale privind caracterul ilicit al faptei, existența vinovăției raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu, existența și întinderea prejudiciului, instanța a admis în totalitate cererea de intervenție.
Au fost încălcate dispozițiile legale cuprinse în art. 276 cod pr civilă atunci când au fost atribuite în totalitate cheltuielile de judecată, deși s-a admis în parte (din punct de vedere al prejudiciului), cererea de intervenție.
Instanța de fond a aplicat în mod greșit și dispozițiile art. 52 cod pr civilă cu privire la pronunțarea și încuviințarea de intervenție.
Sentința instanței de fond apare ca nemotivată, deoarece „instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale”(fără a se face vorbire despre fiecare element necesar, pentru angajarea acestei răspunderi și cum a fost el dovedit) nu ține loc de motivare.
Se vorbește în conținutul hotărârii că nu s-a solicitat de către pârâți o altă expertiză, deși recurenții au solicitat o altă expertiză dar instanța a apreciat că este necesar mai întâi obținerea unui supliment de expertiză.
Deși nici prin suplimentul de expertiză nu s-a răspuns obiectivelor și obiecțiunilor formulate de aceștia și chiar de instanță, instanța a omologat raportul de expertiză cu toate că aceștia s-au opus, iar neluarea în seamă .a cererii acestora, este evident o încălcare a dreptului la apărare.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a le fi respectat dreptul la apărare și pentru a se administra toate probele necesare aflării adevărului în cauză.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate cât și potrivit disp. art. 304 pct. 9 și 3041 C.p.c, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs prin care recurenții critică sentința pentru faptul că nu este motivată, Tribunalul apreciază că este întemeiat.Astfel, fiind sesizată cu o acțiune în răspundere civilă delictuală, prima instanță trebuia să analizeze, pe baza probelor administrate în cauză dacă sunt îndeplinite în speță condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv:existența faptei, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul produs, precum și a vinovăției făptuitorului.
Arătând că vinovăția recurenților constă în faptul că au defrișat suprafața cultivată cu viță de vie în condițiile în care nu dețineau un titlu de proprietate, prima instanța a confundat fapta cu culpa, fapta constând în defrișarea suprafeței de teren cultivată cu viță de vie, iar vinovăția constând în faptul că recurenții au procedat la defrișarea unei suprafețe de teren cu privire la care nu au făcut dovada dreptului de proprietate.
În plus, Tribunalul reține că instanța de fond nu a arătat în ce a constat prejudiciul produs intimatei interveniente și nu a analizat raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, afirmând generic că în cauză există o faptă ilicită, un prejudiciu, un raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu precum și vinovăția recurenților.
Or, o asemenea motivare nu răspunde exigențelor art.261 alin.1 C..
Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art.261 cod procedură civilă ca de altfel și cercetarea fondului cauzei are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.
Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.
În schimb, motivul ce vizează acordarea greșită în totalitate a cheltuielilor de judecată deși cererea a fost admisă numai în parte, este neîntemeiat.
Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art.276 C., când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
Însă, în speța de față cererea de intervenție a fost admisă în totalitate, acest aspect rezultând atât din dispozitivul sentinței recurate cât și din considerentele acesteia.
Cât privește motivul de recurs referitor la aplicarea greșită a dispozițiilor art.52 C. cu privire la încuviințarea în principiu a cererii de intervenție, Tribunalul constată că recurenții nu au precizat în mod concret în ce a constat aplicarea greșită a textului de lege anterior menționat, astfel că nu poate analiza dacă motivul este sau nu întemeiat.
Referitor la motivul de recurs de ordine publică invocat de instanță din oficiu și anume că, deși prin încheierea din data de 11.05.2012 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei V. M., la termenul din 14.01.2013 când apărătorul pârâților a reiterat excepția, instanța a unit-o cu fondul cauzei și a admis excepția, Tribunalul apreciază că este întemeiat.
Încheierile interlocutorii sunt hotărârile date în cursul judecății prin care instanța rezolvă unele probleme de drept care sunt hotărâtoare pentru pronunțarea hotărârii finale.Aceste încheieri lasă să se prevadă rezultatul procesului și prejudecă fondul.De aceea ele se bucură de autoritatea de lucru judecat, judecătorii fiind legați de aceste încheieri, neputând reveni asupra lor, iar la pronunțarea hotărârii finale trebuie să țină seama de problemele ce se consideră definitiv rezolvate prin ele.
Pe de altă parte, instanța de fond a încălcat și dispozițiile art.137 alin.2 C., potrivit cărora excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.
Pentru aceste considerente, Tribunalul urmează să admită recursul, să caseze hotărârea și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu prilejul rejudecării, instanța de fond va analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei V. M. pe baza probelor administrate cu ocazia primei judecăți, după care va analiza dacă în cauză sunt îndeplinite fiecare din condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a recurenților, respectiv existența faptei, existența prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu precum și vinovăția pârâților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenții pârâți L. I. și L. I., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr.162/17.01.2013, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă V. M., cu domiciliul în . și intimata intervenientă P. N. M., cu domiciliul în . nr.296, județul D., casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 03 Iunie 2013.
Președinte, M. V. | Judecător, O. M. P. | Judecător, C. C. |
Grefier, D. S. |
Red. MV
Tehnored.MV/CM
Jf: M.I.
Ex.2/02.07.2013
← Pretenţii. Decizia nr. 282/2013. Tribunalul OLT | Obligaţie de a face. Decizia nr. 931/2013. Tribunalul OLT → |
---|