Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 372/2013. Tribunalul OLT

Decizia nr. 372/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 5993/207/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 372/2013

Ședința publică de la 27 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. D.

Judecător A. C. Tițoiu

Judecător C. C.

Grefier M. R.

Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant G. S. I., domiciliat în Drăgănești O., ., județul O., împotriva sentinței civile nr. 5242 din data de 04 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât M. I., domiciliat în Drăgănești O., ., județul O., având ca obiect- hotărâre care să țină loc de act autentic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat D. Ș. pentru recurentul reclamant G. S. I., intimatul pârât M. I. personal și asistat de avocat M. L..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Avocat D. Ș. depune la dosar împuternicire avocațială nr._/2013 chitanța nr. 373/2013 ce reprezintă onorariul de avocat, extras din Codul fiscal și două decizii ale Curții Constituționale.

Solicită trimiterea părților la mediator în vedere discutării avantajelor medierii.

Avocat M. L. depune la dosar copia actului de identitate al intimatului pârât M. I.. Precizează că față de atitudinea părților, apreciază că nu se impune trimiterea pentru mediere.

Instanța, interpelând intimatul, constată că nu este de acord cu medierea situație în care apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului promovat.

Avocat D. Ș., având cuvântul pentru recurentul reclamant G. S. I., în principal solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru a se da posibilitatea achitării taxelor și impozitelor.

În subsidiar, solicită modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii reclamantului așa cum a fost formulată.

În motivare arată că între părți a fost încheiată o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare pentru trei suprafețe de teren, pentru care s-a achitat integrat prețul, pârâtul obligându-se ca în termen de 30 de zile să încheie actul în formă autentică. Reclamantul s-a ocupat și de întocmirea documentației cadastrale, însă pârâtul s refuzat să se prezinte la notar, sens în care a fost notificat prin executorul judecătoresc.

Instanța de fond a dat o interpretare eronată probatoriilor administrate din care rezultat că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a încheia actul în formă autentică. În plus, instanța de fond avea posibilitatea să interogheze părțile cu privire la posibilitatea ca reclamantul să achite debite sau să preia acest imobil grevat de sarcini fiscale.

Față de aceste motive, având în vedere și concluziile scrise, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Avocat M. L., având cuvântul pentru intimatul pârât M. I., solicită respingerea recursului ca nefondat.

Motivând arată că, instanța de fond a reținut în mod corect că pretențiile reclamantului sunt nejustificate motivat de faptul că în realitate acesta nu și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau și profitând de vârsta pârâtului a inclus în chitanță clauze care nu puteau fi îndeplinite de pârât în termenul stabilit.

Este de notorietatea faptul că în momentul în care se solicită să se constate înstrăinarea unor imobile, respectiv terenuri, pentru a se lua act de convenția translativă de proprietate contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală, lucru ce nu a fost îndeplinit, astfel că acțiunea nu putea fi admisă.

Așa fiind, se impune menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielile de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului civil de față reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr._ /16.10.2012 si precizata, pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamantul G. S. I. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul M. D.I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța: - să constate ca în baza contractului de vânzare-cumpărare intervenit între reclamant în calitate de cumpărător și pârât în calitate de vânzător, act sub semnătură privată încheiat la data de 10 iulie 2012, este proprietarul unor suprafete de teren extravilan amplasate pe raza orașului Drăgănești O., după cum urmează:

-2600 mp amplasați in T 121 P 183 cu vecini: N – De 1448, E – P. R., S – primărie, V – M. D., conform titlului de proprietate nr._/28/8.10.1996;

-11.100 mp amplasați în Tarlaua .: N – Dc 887, E – M. D., S – De 949, V – D. C., conform titlului de proprietate nr._/28/8.10.1996;

-9100 mp amplasați in T 84 P 148 cu vecini: N – De 887, E – B. R., S – De 949, V – M. I. conform titlului de proprietate nr. 7960/95/02.02.1999,

- să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru terenurile arabile extravilane, indicate mai sus și individualizate,

- pârâtul să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată.

Motivand în fapt, reclamnatul arata ca, la data de 10 iulie 2012, a încheiat cu pârâtul un act sub semnătură privată denumit chitanță prin care înțelegea să tranzacționeze cu privire la mai multe suprafețe de teren arabil extravilan amplasate pe raza orașului Drăgănești O., descrise mai sus, convenind să încheie actul in formă autentică, în termen de 30 de zile.

Mai arata ca pentru aceste suprafețe de teren a achitat pârâtului suma de 10.000 lei în prezența martorilor D. I. și T. R., care au fort prezenți la încheierea chitanței și la plata prețului, semnând actul sub semnătură privată.

Pârâtul deține aceste terenuri in baza titlului de proprietate nr. 7960/95/02.02.1999, titlul de proprietate nr._/8.10.1996 și sentința civilă nr. 2145/ 27.06.2010 pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr.2818/2000.

Menționează reclamantul că, de la data încheierii actului, exploatează terenul sub nume de proprietar, nefiind tulburat în posesia sa si ca, în nenumărate rânduri, a încercat să-l convingă pe pârât, care îi este vecin, să meargă la notariat pentru întocmirea actelor în formă autentică, dar acesta a refuzat sub diverse pretexte, spunându-i că nu dorește să încheie actul, fără a preciza vreun motiv.

Susține ca, la data de 20.09.2012, a notificat pârâtul prin B. G. R. să se prezinte la C..av. D. Ș. pentru stabilirea datei la care să se încheie actul in formă autentică, insa pârâtul s-a prezentat la sediul avocatului și a spus că nu dorește să încheie actul autentic deoarece reclamantul nu vrea să-i achite tot impozitul pe care acesta îl datorează pentru proprietățile sale.

Reclamantul arata ca a aflat că suma datorată de pârât pe toate proprietățile sale este de peste 2000 lei, iar convenția încheiată nu s-a referit și la obligarea reclamantului la achitarea acestor debite, impozitele fiind în sarcina vânzătorului până la data încheierii actului in lipsă de stipulație contrară.

Mai susține reclamantul ca, cu o deosebită bunăvoință, a făcut toate demersurile pentru înscrierea in cartea funciară a acestor proprietăți, pe cheltuiala sa proprie, cheltuială care nu a fost deloc nesemnificativă.

Astfel, prin încheierea nr._ dispusă în dosarul nr._(2012 al OCPI O. s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului pentru suprafața de 11.100 mp sub număr cadastral_, prin încheierea nr._ dispusă în dosarul nr._/2012 al OCPI O. s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului pentru suprafața de 9100 mp sub număr cadastral_, pentru terenul in suprafață de 2600 mp documentația fiind depusă de reclamant la OCPI.

Având în vedere toate aceste aspecte consideră că în baza disp.art.1273 și 1674 N.C.C. s-a efectuat strămutarea proprietății prin consimțământul părților, iar imobilul i-a fost predat potrivit disp.art.1685 – 1687 din N.C.C., astfel încât consideră că se impune pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că pârâtul nu și-a respectat obligația asumată ,,aflându-se sub incidența art.1170 N.C.C. care obligă părțile unei convenții să-și execute cu bună credință obligațiile asumate.

In drept a invocat disp.art.1516 pct.3, 1518 și 1669 alin.1 din N.C.C.

În temeiul disp.art.274 C., solicită cheltuieli de judecată.

În sustinerea acțiunii a depus la dosar următoarele inscrisuri: inscris sub semnatura privata intitulat Chitanța incheiată la 10 iulie 2012, titlul de proprietate nr.7960/95/02.02.1999, titlul de proprietate nr._/28/8.10.1996, sentința civilă nr.2145/27.06.2010 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.2818/2000, planuri de amplasament și delimitare, incheierile OCPI O. nr._/10.09.2012, nr._/06.09.2012 si nr._/08.11.2012, extrase de carte funciară, notificare si dovada de primire, chitanta si factura din 19.09.2012 emise de B. G. R., acte de identitate, interogatoriu, certificat de atestare fiscală nr._/2012.

Legal citat, paratul nu a formulat intampinare insa la acest termen s-a prezentat in instanta si a raspuns la interogatoriul incuviintat reclamantului.

În cauză a fost audiat martorul D. I. a cărei declarație a fost consemnată in scris și atașată la dosar.

La solicitarea instantei, la dosar, a fost depusa adresa nr._/28.11.2012 emisa de Orasul Draganesti-O. însoțita de certificatele de atestare fiscala înregistrate sub nr._/28.11.2012, privind terenurile care fac obiectul acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 5242 din data de 04 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul G. S. I., în contradictoriu cu pârâtul M. D. I., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 10.07.2012 între pârâtul M. D.I. și reclamantul G. S. I. a fost încheiat un înscris sub semnătură privată, intitulat „chitanță” prin care primul s-a obligat să vândă celui de-al doilea, următoarele imobile situate pe raza orasului Draganesti-O., jud.O. astfel:

- teren arabil extravilan in suprafata de 2600 m², amplasat în Tarlaua 121 .: N – De 1448, E – P. R., S – primărie, V – M. D.;

- teren arabil extravilan in suprafata de_ m², amplasat în Tarlaua 84 .: N – Dc 887, E – M. D., S – De 949, V – D. C.;

- teren arabil extravilan in suprafata de 9100 m², amplasat în Tarlaua 84, .: N – De 887, E – B. R., S – De 949, V – M. I..

Prețul vânzării a fost stabilit de părți la suma de_ lei care a fost achitată în întregime de către reclamant la data încheierii chitanței.

Conform clauzelor aceluiași înscris, pârâtul s-a obligat ca în termen de 30 zile de la data încheierii chitanței să se prezinte la notariat în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Pârâtul deține terenul ce a făcut obiectul convenției in baza titlurilor de proprietate nr.7960/95/02.02.1999 si nr._/28/8.10.1996, emis de către Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, jud.O. si a sentinței civile nr.2145/27.06.2010 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.2818/2000.

Instanța a reținut, de asemenea, că, din certificatele de atestare fiscală inregistrate sub nr._/28.11.2012 de catre orașul Draganesti-O., privind terenurile care fac obiectul acțiunii, rezultă că pârâtul figurează cu creanțe bugetare neachitate, in cuantum de 2081,75 lei, reprezentand impozit teren extravilan.

Potrivit dispozițiilor art.1669 alin.1 Cod Civil, atunci când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.

Promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare este un antecontract care dă naștere unor drepturi de creanță și obligații reciproce în favoarea beneficiarilor promisiunii, proprietarul bunului având obligația de a se prezenta în vederea încheierii contractului promis.

Fiind un act juridic bilateral, promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare trebuie să îndeplinească însă toate condițiile de validitate prevăzute de art.1179 Cod Civil: capacitatea de a contracta, consimțământul părților, un obiect determinat și licit și o cauză licită și morală, dar si toate celelate conditii legale pentru incheierea unui act translativ de proprietate.

Instanta a constatat ca potrivit art.113 alin.4 din Codul de procedura fiscala: pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, potrivit alin. (2), inclusiv sumele reprezentând amenzi existente în evidența organului fiscal. De asemenea, potrivit art.113 alin.5 din același act normativ, actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor alin. (4), sunt nule de drept.

Prin urmare, pentru a putea pronunța o hotărâre care sa tina loc de contract de vânzare-cumpărare, instanța trebuie sa constate achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, condiție care in cauza nu este îndeplinita, având in vedere ca din certificatele de atestare fiscală înregistrate sub nr._/28.11.2012 emise de către orașul Draganesti-O., privind terenurile care fac obiectul acțiunii, rezultă că pârâtul figurează cu creanțe bugetare neachitate, in cuantum de 2081,75 lei, reprezentând impozit teren extravilan.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G. S. I., considerând-o netemeinică și nelegală, și a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, iar pe fond admiterea acțiunii, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a arătat că a încheiat cu pârâtul o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare pentru aceste suprafețe achitându-i prețul integral, respectiv suma de 10.000 lei, iar acesta s-a obligat ca în termen de 30 de zile să încheie actul în formă autentică.

De la data încheierii actului el este cel care exploatează terenul sub nume de proprietar, fiind netulburat în posesia sa.

A mai arătat că s-a ocupat de obținerea documentației cadastrale aferente terenurilor în vederea încheierii actului în formă autentică, însă pârâtul refuză și în prezent să încheie actul în formă autentică solicitând reclamantului să achite toate datoriile fiscale aferente acestor suprafețe.

S-a mai învederat că în această împrejurare l-a notificat pe pârât prin executorul judecătoresc, dar și în acest context nu a dorit să achite contravaloarea sarcinilor fiscale ce îi reveneau.

Soluția instanței de fond este nelegală în contextul indubitabil al refuzului promitentului-vânzător în a-și achita obligațiile în așa fel încât să poată încheia actul în formă autentică.

Consideră recurentul că instanța, avea posibilitatea legală de a-i interoga cu privire la posibilitatea ca ei să achite aceste debite sau la posibilitatea de a prelua acest imobil grevat de sarcini fiscale.

La data de 25.02.2013 pârâtul intimat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea cererii a arătat că reclamantul recurent nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin înscrisul sub semnătură privată și profitând de vârsta sa înaintată a inserat în acest înscris obligația de a se prezenta la notar în termen de 30 de zile de la data încheierii convenției de vânzare cumpărare.

S-a mai arătat că instanța de fond în mod corect a reținut obligativitatea expresă ca în momentul în care se solicită constatarea înstrăinării unor imobile pentru a se lua act de convenția translativă de proprietate a dreptului de proprietate contribuabili trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale datorate Administrației Publice.

Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, dar și art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

Având în vedere faptul că actul sub semnătură privată a fost încheiat după data de 15.11.2011, ulterior intrării în vigoare a Noului cod civil, în speță devin aplicabile dispozițiile normative prevăzute de Noul cod civil (NCC).

Potrivit art. 1669 NCC – (1) Când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.

Din analiza dispozițiilor art. 1279 NCC – (1) Promisiunea de a contracta trebuie să conțină toate acele clauze ale contractului promis, în lipsa cărora părțile nu ar putea executa promisiunea.”

Promisiunea de a contracta a fost definită de legiuitor în art.1279 NCC, articol în care s-a reglementat și executarea silită a unei promisiuni alin.3.

În materia vânzării art.1169 NCC reia dispozițiile art.1279 alin.3 NCC și reglementează executarea silită a obligației de a încheia un contract de vânzare cumpărare, obligația de a face asumată fie printr-o promisiune unilaterală, fie printr-o promisiune bilaterală. În toate situațiile partea care și-a îndeplinit obligațiile sau este gata să și le îndeplinească poate cere instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, condiționat însă de îndeplinirea tuturor condițiilor de validitate.

Condițiile care trebuie să fie îndeplinite rezultă din dispozițiile art. 1179 NCC și sunt: capacitatea de a contracta; consimțământul părților; obiect determinat și licit; o cauză licită și morală, una dintre părți să refuze autentificarea actului, reclamantul să-și fi îndeplinit obligațiile, respectiv plata prețului, iar promitentul-vânzător să fie proprietar al bunului.

La data de 10.07.2012 între pârâtul M. D.I. în calitate de promitent vânzător și reclamantul G. S. I. în calitate de promitent cumpărător a fost încheiată o convenție de vânzare cumpărare, consemnată într-un înscris sub semnătură privată, intitulat „chitanță” prin care primul s-a obligat să vândă celui de-al doilea, următoarele imobile situate pe raza orasului Draganesti-O., jud.O. astfel:

- teren arabil extravilan in suprafata de 2600 m², amplasat în Tarlaua 121 .: N – De 1448, E – P. R., S – primărie, V – M. D.;

- teren arabil extravilan in suprafata de_ m², amplasat în Tarlaua 84 .: N – Dc 887, E – M. D., S – De 949, V – D. C.;

- teren arabil extravilan in suprafata de 9100 m², amplasat în Tarlaua 84, .: N – De 887, E – B. R., S – De 949, V – M. I., prețul vânzării fiind stabilit la suma de 10.000 lei.

Din punct de vedere juridic, acest înscris sub semnătura privata nu constituie un contract de vanzare-cumparare valabil incheiat, contractul fiind nul absolut pentru nerespectarea formei, astfel că făcând aplicarea principiului conversiunii actului juridic, „contractul de vanzare-cumparare” este privit ca un valabil antecontract de vanzare-cumparare, o promisiune bilaterala de incheiere a unei vanzari-cumparari ulterioare, cu respectarea formei autentice, asa cum chiar partile contractante se angajau prin ultimul paragraf al contractului, respectiv de a se prezenta la notariat în termen de 30 de zile pentru perfectarea actului.

In temeiul acestui antecontract de vanzare cumparare, in patrimoniul partilor contractante s-a nascut cate un drept, respectiv cate o obligatie de a face corelativa, de a incheia contractul de vanzare-cumparare in forma autentica, prin prezentarea in fata notarului public competent sa incheie acte autentice.

De regula, instanta judecatoreasca are competenta de a solutiona litigiile dintre parti, fara a se substitui vointei acestora. In mod exceptional, in conditiile generale ale art. 1169 și 1279 NC.civ. instanta de judecata are competenta suplinirii consimtamantului uneia dintre parti in mecanismul incheierii valabile a contractului (in forma autentica).

Asadar, in lumina principiului executarii in natura a obligațiilor și repararii in natura a pagubelor, instanta ar putea sa pronunțe o hotarare care sa țina loc de contract de vanzare cumparare, cu caracter constitutiv de drepturi, operand transferul proprietații de la data ramanerii definitive cu indeplinirea cumulativa a condițiilor atât generale cât și speciale.

În speță din probele administrate se constată că antecontractul de vânzare cumpărare mai sus evocat îndeplinește condițiile generale respectiv.

În ceea ce privește condițiile speciale tribunalul reține că reclamantul promitent cumpărător trebuie să facă dovada că promitentul vanzator sa fie proprietarul bunurilor pe care a ințeles sa le vanda- numai in aceasta ipoteza putand opera transferul proprietatii din patrimoniul lui in patrimoniul promitentului cumparator, prețul vanzarii sa fi fost achitat la data pronuntarii hotararii, iar promitentul vânzător să fi refuzat nejustificat să se prezinte la notar.

Analizând înscrisul sub semnătură privată prin prisma acestor condiții speciale tribunalul reține următoarele:

Din actele dosarului se constată că promitentul vânzător este proprietarul exclusiv al suprafețelor de teren care au făcut obiectul antecontractului mai sus menționat, pe care le-a dobândit prin succesiune, aspect atestat prin titlul de proprietate nr.7960/02.02.1999, emis de Comisia Județeană de Aplicare a legii fondului funciar și sentința civilă nr.2145/27.06.2000, pronunțată de Judecătoria Caracal prin care s-a luat act de tranzacția încheiată de moștenitori.

Într-o atare situație se reține că reclamantul recurent a făcut dovada calității de proprietar exclusiv al pârâtului asupra acestor imobile, fiind îndeplinită această primă condiție.

În ceea ce privește condiția de a se fi plătit prețul vânzării, din chiar cuprinsul antecontractului de vânzare cumpărare rezultă că pârâtul intimat promitent vânzător a primit la data încheierii acestuia prețul vânzării în cuantum de 10 000 lei, aspect recunoscut și prin răspunsul la interogatoriu, fiind atestat și de martorul D. I., care a asistat la încheierea înscrisului sub semnătură privată.

O altă condiție este aceea ca reclamantul promitent cumpărător să facă dovada refuzului promitentului vânzător de a se prezenta la notar în vederea încheierii actului în formă autentică față de care tribunalul reține următoarele:

Din înscrisul sub semnătură privată se constată că părțile contractante au convenit de comun acord să se prezinte la notar în vederea încheierii actului în formă autentică în termen de 30 de zile de la data încheierii actului sub semnătură privată, fără ca părțile să stabilească și alte obligații în sarcina promitentului cumpărător în vederea perfectări acestei convenții, fapt care este confirmat de pârâtul intimat prin răspunsul la interogatoriu.

Recurentul reclamant la data de 20.09.2012 l-a notificat pe pârâtul intimat să se prezinte la cabinetul avocatului pentru stabilirea datei la care să se prezinte la notar în vederea încheierii actului în formă autentică.

Ulterior, se constată din același răspuns la interogatoriu, că promitentul vânzător a fost de acord să încheie actul în formă autentică, fără a mai efectua vreo cheltuială suplimentară, contractul neputându-se perfecta întrucât promitentul vânzător figura în evidențele fiscale cu impozit restant pentru acest teren în cuantum de 2081,75 lei, pe care a refuzat să-l achite pentru a se încheia tranzacția în formă autentică.

De astfel se mai reține din depoziția martorului că reclamantul a preluat obligația vânzătorului promitent de a achita contravaloarea documentației cadastrale, pentru care a făcut numeroase demersuri, din înscrisurile depuse la dosar reieșind că imobilul a fost intabulat în cartea funciară la data de 20.09.2012.

Ceea ce a reținut instanța de fond când a respins acțiunea a fost incidența dispozițiilor art.113 alin.4 din Codul de procedura fiscala potrivit cu care pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, potrivit alin. (2), inclusiv sumele reprezentând amenzi existente în evidența organului fiscal. De asemenea, potrivit art.113 alin.5 din același act normativ, actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor alin. (4), sunt nule de drept.

Însă o dispoziție similară a existat și în Codul fiscal în dispozițiile art.259 alin 6 indice 1, articol abrogat prin OG 30/17.09.2011, și față de care Curtea Constituțională analizând excepția de neconstituționalitate a acestuia a reținut că prin acesta nu s-a instituit o incapacitate de a vinde bunul imobil în cauză, ci o asemenea condiționare este menită să asigure în mod eficient îndeplinirea unei obligații legale și constituționale a persoanelor fizice și juridice și anume plata sarcinilor fiscale, care îi reveneau titularului dreptului de proprietate. Însă până la data perfectării actului în formă autentică fie la notar, fie de instanța de judecată, prin suplinirea consimțământului promitentului vânzător, în speță pârâtul intimat, având în vedere că dreptul de proprietate în patrimoniul cumpărătorului așa cum am expus mai sus se transmite de la data când hotărârea prin care se constată valabilitatea convenției de vânzare cumpărare rămâne definitivă, promitentului vânzător îi revine sarcina de a achita taxele și impozitele imobilelor, care au făcut obiectul actului de vânzare cumpărare.

Având în vedere rațiunile mai sus expuse, precum și conduita pârâtului intimat exprimată și prin întâmpinarea depusă în recurs se poate deduce refuzul acestuia de a perfecta actul, ca urmare a faptului că nu s-au achitat obligațiile fiscale, care îi reveneau, în calitate de proprietar al imobilelor vândute, atitudine prin care a încercat în mod abuziv să întârzie sau să se sustragă de la obligația care îi revenea de a mai încheia contractul în formă autentică, în situația în care promitentul cumpărător și-a îndeplinit obligațiile asumate și parțial cele pe care nu și le-a asumat și care îi reveneau promitentului vânzător.

Într-o atare situație tribunalul constată că nu se pot reține în speță incidența dispozițiilor art.113 alin.4 C.p.c, rațiuni pentru care instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală cu încălcarea dispozițiilor legale incidente în speță astfel cum au fost mai sus enunțate și în consecință în conformitate cu dispozițiile art.312 C.p.c instanța constată că recursul este fondat și urmează să-l admită.

Potrivit Art. 1669 NCC – (1) „Când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract.

Având în vedere considerentele expuse dispozițiile legale incidente astfel cum au fost mai sus evocate tribunalul și urmează să constate valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare încheiată între reclamantul recurent în calitate de cumpărător promitent și pârâtul intimat în calitate de vânzător promitent privind suprafețele de teren de 2600 m.p. situată în Tarlaua 121 . vecinătăți: N – De 1448, E – P. R., S – Primărie, V – M. D. și_ m.p. situată în extravilanul localității Drăgănești O., situată în Tarlaua 84 . vecinătăți: N – Dc 887, E – M. D., S – De 949, V – D. C. și 9100 m.p. situată în extravilanul localității Drăgănești O., situată în Tarlaua 84, . vecinătăți: N – De 887, E – B. R., S – De 949, V – M. I.., convenție consemnată în înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanță”.

În baza art.1669 C. civ. instanța va pronunța o hotărâre care urmează să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Urmează să înainteze o copie de pe decizie și OCPI precum și AFP O..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurentul reclamant G. S. I., domiciliat în Drăgănești O., ., județul O., împotriva sentinței civile nr. 5242 din data de 04 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât M. I., domiciliat în Drăgănești O., ., județul O..

Modifică sentința în sensul că admite acțiunea, constată valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare încheiată între reclamantul recurent în calitate de cumpărător promitent și pârâtul intimat în calitate de cumpărător promitent privind suprafețele de teren de 2600 m.p. situată în Tarlaua 121 . vecinătăți: N – De 1448, E – P. R., S – Primărie, V – M. D. și_ m.p. situată în extravilanul localității Drăgănești O., situată în Tarlaua 84 . vecinătăți: N – Dc 887, E – M. D., S – De 949, V – D. C. și 9100 m.p. situată în extravilanul localității Drăgănești O., situată în Tarlaua 84, . vecinătăți: N – De 887, E – B. R., S – De 949, V – M. I.., convenție consemnată în înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanță”.

Prezenta hotărâre urmează să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Se va comunica la AFP și OCPI.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27 martie 2013 la Tribunalul O..

Președinte,

I. D.

Judecător,

A. C. Tițoiu

Judecător,

C. C.

Grefier,

M. R.

Red. ACT

Tehnored.BA

J.f. F.C.V.

Ex. 2/17.05..2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 372/2013. Tribunalul OLT