Revendicare imobiliară. Decizia nr. 376/2013. Tribunalul OLT

Decizia nr. 376/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 620/311/2010

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 376/2013

Ședința din Camera de Consiliu de la 27 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. C.

Judecător M. R. H.

Judecător M. V.

Grefier D. S.

Pe rol pronunțarea recursului civil privind pe recurenta pârâtă M. N., cu domiciliul în comuna Dobroteasa, ., împotriva sentinței civile nr.9352/14.11.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă M. A., cu domiciliul în ., intimații intervenineți în nume propriu M. D., cu domiciliul în Pitești, ..C6, ., județul Argeș și M. I., cu domiciliul în comuna Dobroteasa, ., având ca obiect revendicare imobiliară.

Dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 25 martie 2013, au fost consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, după care, instanța mai având nevoie de timp pentru a delibera potrivit dispoz. prev de art.260 alin 1 cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 27 martie 2013, când deliberând a pronunțat următoarea soluție:

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de fata:

Prin sent.civ. 9352/14.11.2012, Judecatoria Slatina a admis cererea principală precizată formulată de reclamanta M. A. în contradictoriu cu pârâta M. N., a admis cererile de intervenție formulate de intervenienții M. D. și M. I., cu pârâta M. N..

A obligat pârâta să lase în deplină proprietate și liniștită posesie, reclamantei suprafața de 12.212 m.p. situată în extravilanul com. Dobroteasa, ., P 4, cu vecinătățile N – Ds 108, S – pădure 1360, E – pârâta M. N. (livadă), V – N. D., M. A. (P7), M. N. (P8) iar intervenienților suprafața de 4.764 m.p. situată în extravilanul com. Dobroteasa, ., P 7, cu vecinătățile N – N. D., S – pârâta M. N. (P8), E – M. A. (P7), V – Ds 110, așa cum aceste suprafețe au fost identificate în cuprinsul raportului de expertiză topografie-cadastru-geodezie refăcut, întocmit în cauză, parte integrantă din prezenta hotărâre.

A obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 594 lei și către intervenienți în cuantum de 107 lei.

Pentru a decizde astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

„Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 22.01.2010 sub nr._, reclamanta M. A. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâta M. N., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să-i lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de_ mp teren extravilan situat în ., în zona „Saivan” conform titlului de proprietate nr. 800/2/7.11.2002, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că este soția supraviețuitoare a autorului M. A., căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 9,3900 ha conform titlului de proprietate sus menționat, iar pârâta îi ocupă de foarte mult timp suprafața de_ mp situat în zona Saivan în extravilanul comunei Doboteasa. A formulat plângere penală împotriva acesteia, dar s-a dispus scoaterea pârâtei de sub urmărire penală, întrucât s-a apreciat că reclamanta nu a avut posesia acestui teren, conform codului penal.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat iar instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus la dosar în xerocopie titlu de proprietate nr. 800/2/7.11.2002, proces-verbal de punere în posesie nr. 1292/25.08.1992, rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina nr. 1019/II/2/2009 din 15.05.2009, proba cu interogatoriul pârâtei, proba cu martorii H. G., H. G..

La termenul din 18.03.2010 reclamanta a depus precizare, în sensul că proprietari ai suprafeței de teren revendicată de la pârâtă sunt și fiii săi M. D. și M. I. și a solicitat introducerea acestora în cauză în calitate de reclamanți, deoarece prin sentința civilă nr. 1820/14.03.2008 a Judecătoriei Slatina, rămasă definitivă și irevocabilă s-a dezbătut succesiunea autorului M. A. și suprafața de_ mp situată în T 79 P 4 și 7 extravilan Dobroteasa a revenit reclamantei și celor doi fii M. D. și M. I.. A apreciat valoarea terenului la 500 lei.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Pârâta legal citată, a depus întâmpinare la data de 15.04.2010, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată. În motivare a arătat că suprafața de teren revendicată de reclamantă face parte din suprafața totală de 13,30 ha ce a aparținut autorului său M. M. anterior colectivizării și a fost cuprinsă în adeverința de proprietate nr._/1991 eliberată de Comisia Locală Dobroteasa. În temeiul legilor fondului funciar, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren de 13,30 ha ce a aparținut tatălui său M. M., conform registrelor agricole ale comunei Dobroteasa.

Suprafața de 1,6976 ha face parte integrantă din suprafața de 3 ha teren arabil extravilan (respectiv 13,30 ha) ce a fost confiscată în anul 1959 autorului său M. M. conform sentinței penale nr. 45/05.02.1960 a Tribunalului M. C. (din care 3 ha în punctul Saivan . la data de 18.10.1959 un proces verbal de sechestru obligatoriu. Prin decizia nr. 1238/21.05.1996 CSJ a admis recursul în anulare formulat de procurorul general, a casat hotărârea de condamnare și a achitat inculpatul M. M., iar pe latura civilă a înlăturat pedeapsa complementară a confiscării averii. Acest lucru înseamnă că autorul său M. M. nu a pierdut niciodată dreptul de proprietate asupra terenului de 3 ha din care face parte și suprafața de 1,6976 ha situată în satul Batia, .> Din adeverința nr. 695/11.03.2003 eliberată de Primăria Dobroteasa rezultă că, verificându-se evidențele agricole ale comunei Dobroteasa, ., din anii 1959-1963, la poziția de rol nr. 50 a defunctului M. M. s-a constatat că figurează cu o suprafață totală de 13,30 ha din care în localitate 5,62 ha și în alte localități 7,68 ha.

Din această suprafață de 13,30 ha pârâtei i s-a reconstituit în parte dreptul de proprietate de către Comisia Jud. O. pentru suprafața de 10 ha, iar în parte, pentru diferența de 3,30 ha prin decizia civilă nr. 1137/27.06.2007 a Tribunalului O..

Suprafața de 5,62 ha din care face parte și suprafața de 3 ha teren confiscat, situată în „vatra .” este în posesia sa din anul 1990, iar din anul 1991 Comisia Locală Dobroteasa i-a eliberat adeverința de proprietate nr._/1991. Acest aspect este confirmat de Comisia Locală Dobroteasa prin adresa nr. 1512/22.06.2000 din care rezultă că suprafața de 4764 mp și 12.212 mp din punctul Saivan . și în mod eronat Comisia locală a eliberat proces verbal de punere în posesie nr. 1292/25.03.1992 pe numele defunctului M. A.. A învederat că reclamanta M. A. nu a avut niciodată posesia suprafeței de_ mp teren, iar autorul M. A. nu a deținut vreodată tere în satul Batia, punctul Saivan, . reclamantei și al pârâtei emană de la persoane diferite, în doctrină unii autori au dat precădere posesorului potrivit principiului in paria causa melior est causa possedentis (în situații egale, cea mai bună situație este cea a posesorului). Partea care are o posesie mai veche și mai caracterizată are în favoarea sa o prezumție de proprietate.

Autorul reclamantei M. A. nu ar fi putut avea niciodată câștig de cauză într-un proces împotriva autorului pârâtei M. M., dacă litigiul ar fi existat între ei, conform principiului nemo plus juri sad alium transfere potest quam ipsa habet (nimeni nu poate da mai mult decât el are).

În materia fondului funciar, legile proprietății au reconfirmat proprietatea printr-un act nou (titlu de proprietate) persoanelor îndreptățite sau descendenților acestora, excepția fiind constituirea dreptului de proprietate.

În apărare, pârâta a solicitat iar instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus la dosar în xerocopie decizia nr.1137/2007 a Tribunalului O., sentința nr. 45/05.02.1960 a Tribunalului M. C., proces verbal de sechestru obligatoriu din 18.10.1959, decizia nr. 1238/21.05.1996 a CSJ – Secția Penală, adeverința nr. 695/2003 eliberată de Primăria Dobroteasa, titlu de proprietate nr. 0848/58/5.12.2002, contract de donație din 01.07.1956, proces verbal din 11.12.1991, proces verbal din 03.12.1991, chitanțe, adeverința nr. 7/06.01.1993 eliberată de Primăria ., s.c. nr. 3554/1998 a Curții de Apel C., adresa nr. 940/2002 a Primăriei Dobroteasa, s.c. nr. 139/1995 a Tribunalului O., certificat de căsătorie, proba cu interogatoriul reclamantei și intervenientului M. D., proba cu martorii G. I., A. A..

La termenul din 13.05.2012 instanța a dispus conceptarea și citarea în cauză în calitate de intervenienți în interes propriu a numiților M. D. și M. I..

La solicitarea instanței, apărătorul reclamantei a depus precizare, în sensul că suprafața de_ mp teren arabil se află în extravilanul comunei Dobroteasa, în T 79 P 4 = 1,2212 ha și în T 79 P 7 = 4764 mp, cu vecinii menționați în titlul de proprietate nr. 0800/2/07.11.2002 și i-a revenit reclamantei și intervenienților M. I. și M. D. prin sentința civilă nr. 1820/14.03.2008. A învederat că prin această hotărâre s-a omis înscrierea suprafeței de_ mp, observând la punerea în executare de către executorul judecătoresc și a considerat că este îndreptățită să formuleze prezenta cerere în revendicare, prin care a solicitat obligarea pârâtei să-i lase terenul în proprietate și liniștită posesie. A depus în copie decizia nr. 2997/2006 a Curții de Apel C., sentința civilă nr. 1820/14.03.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ .

La termenul din 09.09.2010 intervenienții M. D. și M. I. au depus cerere de intervenție în interes propriu, prin care au solicitat admiterea cererii principale și totodată obligarea pârâtei să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie pentru fiecare în parte suprafața de 2382 mp situată în T 79 P 7 în extravilanul localității Dobroteasa, jud. O., precum și la plata cheltuielilor de judecată. În fapt, intervenienții au arătat că sunt moștenitorii autorului M. A., de pe urma căruia s-a dezbătut succesiunea prin sentința civilă nr. 1820/2008, obținând în baza tranzacției încheiate, pentru fiecare, suprafața de 2382 mp în T 79 P 7. Deși i-au pus în vedere pârâtei să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafețele respective, aceasta refuză sistematic, distrugând culturile, însușindu-și produsele. Reclamanta M. A. a formulat și plângere penală împotriva acesteia, dar soluția a fost de îndrumare către instanța civilă, motiv pentru care au formulat prezentele cereri, pentru obligarea pârâtei să le lase în deplină posesie terenul ocupat pe nedrept. În drept au invocat disp. art. 480 Cod civil, art. 49, 50 C.proc.civ.

În dovedirea cererii de intervenție, intervenienții au solicitat iar instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei (fila 50).

La termenul din 14.10.2010 instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu expertiză specialitatea topografie având ca obiective: Identificarea suprafeței de_ mp, evaluarea acesteia, evidențierea pe schiță și arătarea vecinătăților; Sa stabilească dacă suprafața e parte integranta din suprafața de 9,3900 ha din TP 0800/2/07.11.2002, aflat la fila 3 în dosar; Să stabilească dacă în registrul agricol autorul M. A. figura cu aceasta suprafața de teren; Să stabilească dacă aceeași suprafața de teren este parte integranta din suprafața de 3,30 ha menționată în decizia nr. 1137/27.06.2007, aflată la fila 20 în dosar.; Să stabilească dacă aceeași suprafață de teren e parte integrantă din suprafața de 13,30 ha ce a aparținut autorului M. M. anterior colectivizării; Să se stabilească dacă în registrul agricol autorul Morau M. ficura cu acesta suprafața de_ mp.

Totodată, a desemnat expert specialitatea topografie, prin acordul părților, pe d-na expert M. E., cu onorariu provizoriu de expert de 500 lei în sarcina reclamantei.

De asemenea, a încuviințat în principiu pentru pârâtă un expert parte specialitatea topografie, care a fost depus cu listă și a stabilit în sarcina pârâtei, onorariul provizoriu pentru expertul parte în cuantum de 400 lei.

La data de 12.09.2011 s-a depus la dosar raportul de expertiză efectuat de expert M. E. (filele 117-125), la care pârâta a formulat obiecțiuni.

La data de 05.12.2011 expertul M. E. a solicitat desemnarea unui alt expert deținător de aparatură tehnică de specialitate, iar la termenul din 07.12.2011 a fost numit expert d-na F. M..

La 03.09.2012 s-a depus la dosar raportul de expertiză efectuat de expert F. M. E. (f. 194-203).

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Potrivit titlului de proprietate nr. 0800/2 din 07.11.2002, – f. 3, autorului reclamantei și al celor doi intervenienți, defunctul M. A., i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, printre alte terenuri, și pentru suprafața de_ mp., situată în extravilanul com. Dobroteasa, ., P 4 și 7, revendicată în prezenta cauză.

Pârâtei M. N. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, printre alte terenuri, și pentru suprafața de_ mp., situată în extravilanul ., P 2, 3 și 8, conform TDP nr. 0848/58 din 05.12.2002 – f. 57.

Mai reține instanța că, prin sentința civilă nr. 1820/14.03.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ – f. 44-45 a fost dezbătută succesiunea defunctului M. A., suprafața de 4.764 mp. situată în T 79, P 7, fiind atribuită intervenienților M. D. și M. I. (câte 2.382 mp. fiecare), iar suprafața de 12.212 mp. situată în T 79, P 4, reclamantei M. A..

De asemenea, constată instanța că ambele titluri de proprietate emise în aplicarea dispozițiilor legilor fondului funciar părților aflate în litigiu, au făcut obiectul verificării legalității și temeiniciei, inclusiv sub aspectul amplasamentului terenurilor, contestațiile fiind respinse irevocabil prin decizia civilă nr. 132/26.01.2006 a Tribunalului O. – în privința titlului emis pârâtei nr. 0848/58 din 05.12.2002 – și prin decizia civilă nr. 2997/19.10.2006 a Curții de Apel C. – în privința titlului de proprietate emis autorului reclamantei și intervenienților, nr. 0800/2 din 07.11.2002.

Se reține și că, la data promovării cererii de chemare în judecată, acțiunea în revendicare nu avea o reglementare juridică distinctă, fiind creația doctrinei și practicii judiciare care au definit-o ca fiind acea acțiune reală promovată de proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar cu scopul de a dobândi deplina proprietate și liniștita posesie a bunului său, întemeiată pe dispozițiile art. 480 C.civ., conform cărora proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.

În prezent, sediul materiei îl reprezintă dispozițiile art. 563-566 NCCiv., potrivit cărora proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, fiind incidente și dispozițiile art. 5 alin. 2 coroborate cu cele prev. de art. 223 din legea nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a dispozițiilor noului Cod Civil, potrivit cărora prevederile acestuia (NCCiv.) sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia – 01.10.2011 – derivate din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . Codului Civil.

În consecință, pentru apărarea drepturilor sale, proprietarul are la îndemână calea acțiunii în revendicare prin care tinde să stabilească direct existența dreptului său de proprietate, redobândirea posesiei, ca urmare a revendicării, fiind numai un efect accesoriu al acestei acțiuni.

Instanța constată că pentru promovarea unei acțiuni în revendicare se cer a fi întrunite cumulativ două condiții: 1)- reclamantul să fie proprietarul bunului și 2)- reclamantul să nu se afle în posesia bunului.

Relativ la cele două condiții arătate, instanța constată că reclamanta și intervenienții au reușit să facă, în condițiile art. 1169 cod civil si art. 129 alin.1 teza finala C.proc.civ., dovada dreptului de proprietate cu privire la suprafețele pe care le revendică de la pârâtă și aflate în prezent în posesia acesteia.

Astfel, potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică, refăcut, în specialitatea topografie-cadastru-geodezie întocmit în cauză, coroborate cu înscrisurile depuse de părți la dosar, anterior enumerate, instanța reține că reclamanta este proprietara suprafeței de 12.212 mp. situată în extravilanul ., P 4, cu vecinătățile N – Ds 108, S – pădure 1360, E – pârâta M. N. (livadă), V – N. D., M. A. (P7), M. N. (P8), iar intervenienții M. D. și M. I. sunt proprietarii terenului extravilan în suprafață de 4.764 mp. (câte 2.382 mp. fiecare) situat în T 79, P 7, cu vecinătățile N – N. D., S – pârâta M. N. (P8), E – M. A. (P7), V – Ds 110.

De asemenea, din coroborarea probatoriului administrat și din observarea concluziilor formulate de expertul desemnat în cauză, în urma verificărilor efectuate la fața locului, instanța reține că cele două suprafețe de teren mai sus precizate se află în posesia și folosința pârâtei M. N..

Instanța urmează să înlăture ca nefondate apărările pârâtei, în sensul că dreptul de proprietate al acesteia asupra terenului de_ mp. T 79, P 4 și 7 în litigiu ar fi fost stabilit prin decizia civilă nr. 1137/27.06.2007 - f. 20, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, câtă vreme hotărârea judecătorească anterior arătată nu are caracter constitutiv sau translativ de drept, ci în dispozitivul acesteia instanța de judecată doar a statuat irevocabil că pârâta M. N. este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de suprafață de 3,30 ha, fără însă a preciza amplasamentul concret al acesteia, prin indicarea tarlalei și parcelei, acesta fiind în exclusivitate atributul Comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar.

Nu în ultimul rând, mai reține instanța că nici până în prezent nu i-a fost eliberat pârâtei M. N. un titlu de proprietate pentru suprafața de 3,30 mp. mai sus amintită în condițiile în care așa cum deja instanța a arătat anterior, titlul de proprietate invocat de reclamantă și de intervenienți a fost verificat și menținut atât sub aspectul legalității și temeiniciei procedurii de emitere, cât și sub aspectul amplasamentului terenurilor.

Prin urmare, reținând și că suprafața de_ mp., T 79, P 4 și 7, figurează doar în cuprinsul titlului de proprietate nr. 0800/2 din 07.11.2002, – f. 3, emis autorului reclamantei și al celor doi intervenienți, defunctul M. A., având în vedere și considerentele anterior expuse, rezultă că reclamanta M. A. și intervenienții M. D. și M. I. sunt titularii dreptului de proprietate pentru terenul revendicat în suprafață de_ mp. situat în extravilanul com. Dobroteasa, ., P 4 și 7, conform raportului de expertiză topo-cadastrală refăcut.

Față de aspectele reținute, fiind incidente în cauză dispozițiile legale precitate, pârâta folosind nelegitim suprafețele revendicate, instanța va admite cererea principală precizată formulată de reclamantă și cererile de intervenție formulate de intervenienți, urmând să oblige pârâta să lase în deplină proprietate și liniștită posesie, reclamantei suprafața de 12.212 m.p. situată în extravilanul com. Dobroteasa, ., P 4, iar intervenienților suprafața de 4.764 m.p. situată în extravilanul ., P 7, așa cum aceste suprafețe au fost identificate în raportul de expertiză topografie-cadastru-geodezie întocmit în cauză, parte integrantă din prezenta hotărâre.

În temeiul art. 274 C.proc.civ., față de soluția pronunțată în cauză, urmează să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 594 lei și către intervenienți a sumei de 107 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.”

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata M. N., solicitand modificarea sentintei in sensul respingerii cererii de chemare in judecata si a cererilor de interventie formulate.

S-a sustinut ca hotararea primei instante este rezultatul unei gresite interpretari si aplicari a legii, recursul fiind intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct.9 C..

In motivarea in fapt a recursului s-a aratat ca instanta de fond a analizat in mod superficial probatoriile administrate in cauza si apararile paratei, fiind avuta in vedere doar existenta titlului de proprietate invocat de reclamanta.

A sustinut recurenta ca terenul revendicat a apartinut autorului sau, fiind cuprins in adeverinta de proprietate nr._/1991, eliberata de Comisia Locala Dobroteasa.

A ami sustinut intimata ca terenul inclus in titlul de proprietate emis autorului reclamantei a fost in mod gresit reconstituit in favoarea acestuia, intrucat figura cu teren . decat cea in care i-a fost reconstituit.

Recurenta-parata a mai sustinut ca are posesia terenului din anul 1990, aratand totodata si faptul ca i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 13,30 ha, de catre Comisia Judeteana O. pentru 10 ha, iar pentru diferenta de 3,30 ha, de catre Tribunalul O. prin decizia 1137/27.06.2007.

In cauza a formulat intampinare intimata reclamanta M. A., solicitand respingerea recursului ca nefundat.

A aratat intimata ca modul de reconstituire a dreptului de proprietate prin titlul emis autorului sau a fost supus controlului instantelor de judecata, atat sub aspectul temeiniciei, cat si sub aspectul legalitatii sale, fiind invocata sub acest aspect Decizia civila nr. 2997/10.06.2006 a Tribunalului O..

De asemenea, a mai arata intimata ca motivele de recurs invocate de catre recurenta nu se incadreaza in motivul de recurs prevazut de art. 304 pct.9 C..

Analizand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate, Tribunalul retine urmatoarele:

Potrivit art. 302 indice 1 litera c Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de nelegalitate sunt prevăzute în art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, a arăta motivul de modificarea sau casare, prin indicarea unuia dintre motivele de la art. 304 Cod procedură civilă, iar, pe de altă parte, a dezvolta motivul, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței de apel, raportat la motivul de modificare sau de casare invocat.

În speță, Tribunalul constata că, deși recurenta a invocat nelegalitatea deciziei atacate, indicând motivul de modificare reglementat prin dispozițiile art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, referitor la situația în care hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, criticile formulate în dezvoltarea acestui motiv de recurs nu permit încadrarea lor în dispozițiile legale mai sus menționate.

Recurenta este, în realitate, nemulțumita de modalitatea în care instanța de fond a analizat probatoriile administrate în cauză.

Or, aprecierea probelor nu constituie un aspect de nelegalitate a hotărârii pronunțate, cu atât mai puțin susceptibil de a fi încadrat în dispozițiile art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, ci un aspect de netemeinicie a hotărârii, ceea ce poate face obiect de analiză pentru instanța de recurs doar in conditiile prevazute de art. 3041 C..

In speta, obiectul litigiului de fata il constituie revendicarea unei suprafete de teren si, fata de imprejurarea ca atat reclamanta cat si parata a invocat faptul ca sunt proprietarii terenului in litigiu, in mod corect s-a procedat de catre instanta de fond la compararea titlurilor de proprietate detinute de acestea, retinand ca reclamanta are un titlu de proprietate definitiv pentru terenul ce a facut obiectul litigiului.

Actiunea in revendicare reprezinta mijlocul juridic prin care proprietarul neposesor urmareste sa obtina, pe cale judecatoreasca, garantarea exercitiului atributelor posesiei si folosintei legitime asupra imobilului obiect al revendicarii, si incetarea, pe cale de consecinta, a actiunii nelegitime exercitata de posesorul neproprietar.

Adeverința și procesul verbal de punere în posesie, ca acte premergatoare emiterii titlului de proprietate, au valoare provizorie si fac dovada dreptului de proprietate pânã la eliberarea titlului de proprietate.

Aceste acte premergatoare pot fi opuse cu asemenea valoare într-o acțiune în revendicare în contra posesorului care nu are nici o dovadã de proprietate sau pot fi comparate în cazul în care atât reclamantul cât și pârâtul exibã doar adeverința și procesul-verbal de punere în posesie asupra aceluiași teren.

Însã, adeverința sau procesul verbal de punere în posesie ale uneia dintre pãrți nu pot fi opuse titlului de proprietate emis pãrții adverse, nu pot fi comparate cu titlul de proprietate, dat fiind cã ele sunt acte provizorii emise pe parcursul procedurii prevãzute de Legea nr. 18/1991 fiind concomitent acte premergãtoare emiterii titlului de proprietate.

Or, titlul de proprietate reprezintã tocmai finalitatea procedurii instituite prin prevederile art. 26 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, fiind opozabil erga omnes, în cadrul raporturilor juridice civile.

Mai mult, Tribunalul retine ca titlul de proprietate invocat de catre reclamanta nu a fost anulat, legalitatea si corectitudinea emiterii acestuia fiind constatata prin decizii irevocabile.

De asemenea, Tribunalul retine ca prin decizia 2997/19.10.2006 a Curtii de Apel C. s-a statuat ca actiunea recurentei din prezenta cauza avand ca obiect anularea titlului de proprietate emis intimatei este lipsita de interes, intrucat aceasta nu ar putea beneficia de reconstituirea suprafetelor de teren in litigiu, intrucat aceasta este indreptatita doar la terenurile inscrise in titlul sau de proprietate.

Asa fiind, Tribunalul constata ca solutia instantei de fond este temeinica si legala, recurenta ocupand fara drept terenul ce face obiectul dreptului de proprietate al intimatei, astfel ca se impune respingerea recursului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă M. N., cu domiciliul în comuna Dobroteasa, ., împotriva sentinței civile nr.9352/14.11.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă M. A., cu domiciliul în ., intimații intervenineți în nume propriu M. D., cu domiciliul în Pitești, ..C6, ., județul Argeș și M. I., cu domiciliul în comuna Dobroteasa, ., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Martie 2013 la Tribunalul O..

Președinte,

C. C.

Judecător,

M. R. H.

Judecător,

M. V.

Grefier,

D. S.

Red. HRM

Tehnored.DS

j.f.C. M.

27.03.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 376/2013. Tribunalul OLT