Contestaţie la executare. Decizia nr. 212/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 212/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 04-11-2015 în dosarul nr. 212/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 212/2015
Ședința publică de la 04 noiembrie 2015
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE C. T.
Judecător M. I. D.
Judecător I. M.
Grefier M. T.
Pe rol, soluționarea recursurilor civile declarate de recurenții contestatori S. L. și S. C., domiciliați în . și de recurentul intimat R. M., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 2472 din data de 13 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, având ca obiect- contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții contestatori S. L. și S. C. personal și asistați de avocat C. C., avocat I. D. pentru recurentul intimat R. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Față de dispozițiile stabilite la termenul din data de 14 octombrie 2015, potrivit cu care s-a dispus repunerea cauzei pe rol pentru a se pune în discuția părților motivul de ordine publică privind încălcarea de către instanța de fond a principiilor contradictorialității, oralității dezbaterilor și dreptului la apărare, instanța acordă cuvântul părților.
Avocat C. C., având cuvântul pentru de recurenții contestatori S. L. și S. C., solicită admiterea recursului pentru motivul de ordine publică, să fie casată hotărârea și să fie trimisă cauza la instanța de fond pentru judecarea pricinii cu respectarea principiilor invocate.
Avocat I. D., având cuvântul pentru recurentul intimat R. M., solicită admiterea recursului și casarea sentinței cu trimitere la instanța de fond, având în vedere respectarea principiilor invocate.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, retine următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2472 din data de 13 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._ s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantii S. L. și S. C., în contradictoriu cu pârâtul R. M..
S-a dispus mutarea gardului cu 0,35 m (în punctul 17) în partea de sud a proprietății și cu 0,28 m (în punctul 67), în partea de nord a proprietății, către proprietatea contestatorilor, începând cu punctul 17, până în punctul 67, pe toată lungimea liniei de hotar.
S-a respins celălalt capăt de cerere, ca neîntemeiat.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 847 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul instanței la 24.10.2011 sub nr._, reclamantii S. L. și S. C. au chemat în judecată pe pârâtul R. M., solicitând anularea formelor de executare pornite în dosarele nr. 920/O/2011.
În fapt, reclamantii au arătat că a fost inițiată executarea silită împotriva lor, titlul executoriu constituindu-l ordonanța din 15.09.2010 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria B. în dosarul nr. 533/P/2007. Dispozițiile ordonanței care constituie titlu executoriu sunt ambigue sub aspectul modului de repunere în situația anterioară și în ceea ce privește grănițuirea. Se arată că între cele două proprietăți s-a aflat mereu un șanț pe proprietatea contestatorilor.
Un aspect subsidiar al contestației îl constituie modul de stabilire a cheltuielilor de executare, respectiv suma de 3114 lei în raport de activitatea prestată.
În drept au fost invocate disp. art. 399 și urm C. pr.civ.
În susținere, s-a atașat, în copie, somația nr. 920/O/2011, proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, încheiere învestire cu formulă executorie, ordonanța din 15.09.2010 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoriei B. în dosarul nr. 533/P/2007, încheiere încuviințare executare silită.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, motivat de faptul că în contestație se invocă aspecte de fond, deși contestatorii au atacat soluția Parchetului, iar instanța a respins plângerea ca neîntemeiată. Se arată că în raportul de expertiză s-a concluzionat că învinuiții ocupă în mod abuziv suprafața de teren, temelia de beton a gardului fiind edificată pe terenul părții vătămate.
În cauză instanța a dispus atașarea dosarului de executare nr. 920/O/2011 și dosarul nr. 533/P/2007.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisurile de la dosar și proba cu expertiză tehnică de specialitate.
Motivarea instanței de fond:
Judecătoria B. a retinut că prin ordonanța din 15.09.2010 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoriei B. în dosarul nr. 533/P/2007 s-a dispus repunerea părților în situația anterioară, prin mutarea gardului.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, întocmit în cauza penală s-a concluzionat că învinuiții, contestatorii din prezenta cauză, dețin în plus cu 7 mp, iar gardul pe lungimea de 62,98 m și lățimea medie de 0,11 m, temelia de beton a gardului despărțitor este edificată de învinuiți pe terenul proprietatea părții vătămate.
Prin suplimentul la raportul de expertiză se precizează că suprafața de teren ce rezultă a fi revendicată de partea vătămată de la învinuiți de-a lungul gardului despărțitor este de 69, 29 mp.
Potrivit art. 399 al. 1 C. „împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281ind.1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.”
Art. 400 al. 2 C. prevede: ”contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare.”
Având în vedere contradicțiile existente între raportul de expertiză și suplimentul la raportul de expertiză întocmit în dosarul de urmărire penală și faptul că prin ordonanță s-a dispus mutarea gardului, fără a se preciza pe ce aliniament, instanța a dispus efectuarea în cauză a unui raport de expertiză.
S-a întocmit în cauză raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, în care s-a menționat mutarea gardului cu 0,35 m (în punctul 17) în partea de sud a proprietății și cu 0,28 m (în punctul 67) în partea de nord a proprietății, către proprietatea contestatorilor, începând cu punctul 17 până în punctul 67 pe toată lungimea liniei de hotar.
Instanța față de cele mai sus expuse a admis acțiunea în parte și a dispus mutarea gardului conform concluziilor formulate de expert.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect cheltuielile de executare, instanța l-a respins, având în vedere că executorul în mod corect a stabilit cheltuielile prin procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare.
Având în vedere soluția de admitere în parte a acțiunii și art. 274 C., instanța de fond a obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 847 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Calea de atac exercitată:
Împotriva sentinței au declarat recurs atât recurenții contestatori S. L. și S. C., cât și recurentul intimat R. M., considerând-o nelegală și netemeinică.
Recurenții contestatori S. L. și S. C. critică soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii în totalitate a contestației la executare formulată, în ceea ce privește executarea inițiată în dosarul nr. 920/O/2011 al B. M. C., de către creditorul R. M..
Se arată că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că suprafața de 625 mp pe care o dețin se învecinează în partea de Est cu un canal care aparține Apelor Române ANIF O., conform înscrisului eliberat de ANIF O., înscris aflat la dosarul cauzei (fila 30 din dosarul de urmărire penală nr.533/P/2007, anexat cauzei, adresa nr. 1083/18.05.2010), precum și nota de constatare a Primăriei Baldovinești din 14.05.2007, de la fila 47 din același dosar de urmărire penală, din care rezultă în mod clar că pârâtul R. M. nu se învecinează cu contestatorii S. L. și S. C..
Deși s-au formulat obiecțiuni cu privire la aceste aspecte, instanța de fond a respins aceste obiecțiuni, dar nu a verificat apărările nici cu ocazia pronunțării soluției în cauză.
Soluția este nelegală și sub aspectul modului în care instanța de fond s-a pronunțat asupra modului de mutare a gardului ce delimitează proprietățile părților.
Astfel, prin omologarea raportului de expertiză și stabilirea noului amplasament al gardului, prin deplasarea acestuia cu 0,35 ml în pct.17 și 0,28 ml în pct.67, pe toată lungimea liniei de hotar, lasă loc de interpretare și nu este în concordanță nici chiar cu raportul de expertiză omologat, care explică altfel modul de delimitare a noului amplasament, având în vedere că între punctul 17 și 67 mai există încă 22 de puncte intermediare care nu se regăsesc în dispozitivul hotărârii.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 299 și urm. cod pr civilă.
Recurentul intimat R. M., solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii contestației la executare.
Hotărârea pronunțată de instanța de fond apare, cu evidență, ca fiind dată cu încălcarea legii și/sau aplicarea greșită a acesteia, motiv de recurs prev.de art. 304 pct.9 cod pr civilă.
Se arată că părțile dețin două suprafețe de teren învecinate, despărțite printr-un canal de colectare a apelor pluviale, iar în anul 2004 învinuiții S. L. și S. C. au construit un gard din beton pentru delimitarea hotarului dintre cele două proprietăți, ocupând din terenul părții vătămate suprafața de 69,29 mp – fila 3 alin. 4 Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria B., reprezentând titlu executoriu contestat.
Prin aceeași ordonanță – titlu executoriu – se dispune repunerea părților în situația anterioară săvârșirii faptei, prin mutarea gardului și respectarea limitelor celor două proprietăți.
De menționat că a fost formulată tot de contestator și plângere împotriva soluției procurorului de caz, care a fost respinsă prin sentința nr. 1 din 10.01.2011(dosar nr._ ).
Ordonanța a fost investită cu formulă executorie, a fost încuviințată pentru executare silită, însă nu a fost pusă niciodată în executare, ca urmare a promovării prezentei contestații, care a avut și capăt de cerere privind suspendarea executării silite.
Prin încuviințarea unui nou raport de expertiză, se stabilește o altă situație de fapt, ceea ce presupune încălcarea puterii de lucru judecat de care se bucură litigiile soluționate prin hotărâri definitive/irevocabile.
Solicită așadar instanței de recurs să observe că titlul executoriu nu a fost pus vreodată în executare efectivă, astfel încât persoanele îndreptățite să poată contesta în mod valabil aplicarea lui, iar aprecierea „contradicțiilor” față de înscrisuri ce constituie probe ale unui alt dosar, soluționat definitiv, este lipsită de orice fundament juridic.
În subsidiar, soluționarea cauzei poate fi considerată ca fiind făcută și cu aplicarea greșită a legii.
Deși a încuviințat expertiza și a stabilit expertului obiectivul la care trebuie să răspundă, acesta nu s-a conformat.
Prin urmare expertul nu s-a conformat obiectivului fixat, acela de a se raporta la expertiza judiciară întocmită în dosarul de urmărire penală, la suplimentul acesteia și la titlul executoriu – ordonanța Parchetului din data de 15.09.2010 în care se prevede repunerea în situația anterioară săvârșirii faptei, prin mutarea gardului și respectarea limitelor celor două proprietăți.
Soluționarea cheltuielilor de judecată în sensul obligării recurentului la plata acestora în cuantum de 847 lei, de asemenea, este rezultatul unei aplicări greșite a legii, acestea fiind suportate de partea care are o culpă procesuală în desfășurarea unui litigiu.
În prezenta cauză nu se poate reține, față de toate argumentele invocate, culpa sa procesuală și nu poate fi socotit răspunzător de acestea.
In recurs s-a administrat, la solicitarea părtilor, proba cu inscrisuri.
La termnul de astăzi Tribunalul a pus in discutia părtilor, din oficiu, in virtutea dispoz art.306 al.2 c.pr.civ., motivul de ordine publică privind încălcarea de către instanța de fond a principiilor contradictorialității, oralității dezbaterilor și dreptului la apărare, retinând cauza in pronunțare asupra acestuia.
Analizând recursurile declarate, prin prisma motivului de ordine publică invocat din oficiu si a dispozitiilor legale incidente in cauza, Tribunalul constata următoarele:
Potrivit dispoz art.306 al.2 C.pr.civ., ,,motivele de ordine publică pot fi invocate si din oficiu de instanța de recurs, care insa este obligata sa le pună in dezbaterea părtilor.”
In speță, Tribunalul invocat din oficiu încălcarea de către instanța de fond a principiilor contradictorialității, oralității dezbaterilor și dreptului la apărare, prin prisma faptului că aceasta nu a acordat cuvântul părtilor, in dezbateri asupra fondului pricinii.
Astfel, din înscrisurile aflate in dosarul de fond, se constată că la termenul de judecata din data de 06.12.2012 instanța de fond a acordat cuvântul părtilor asupra obiectiunilor formulate la raportul de expertiză, pe care le-a respins ca neîntemeiate.
A amânat apoi pronuntarea in cauza, pentru data de 13.12.2012, pentru a da părtilor posibilitatea sa depuna concluzii scrise la dosar.
Instanța de fond a omis insa a acorda cuvântul părtilor prezente (contestatorilor, prezenti personal si asistați de avocat, respectiv apărătorului intimatului), în dezbateri asupra fondului.
Niciunei părti nu i s-a dat posibilitatea sa pună concluzii orale asupra fondului contestatiei la executare.
Contradictorialitatea reprezintă un principiu fundamental al dreptului procesual civil, în sensul că în temeiul acestuia, părțile pot să formuleze cereri, să propună, să administreze probe și să pună concluzii cu privire la toate problemele de fapt și de drept de care depinde corecta soluționare a procesului.
Contradictorialitatea este unul dintre principiile specifice procedurii civile, fiind o componentă a dreptului fundamental la apărare, constând în dreptul părților aflate pe poziții cu interese contrare de a propune și administra probe și de a pune concluzii în legătură cu problemele de fapt și de drept care interesează dezlegarea pricinii. Corelativ acestui drept, pentru asigurarea respectării sale, instanța de judecată are obligația de a pune în discuția părților toate chestiunile de fapt și de drept apărute în cursul procesului, în baza cărora va soluționa litigiul. Vor fi puse în discuția părților excepțiile, cererile, împrejurările de drept și de fapt invocate, instanța urmând a-și întemeia hotărârea numai asupra aspectelor supuse dezbaterii contradictorii a părților.
Totodată, încălcarea principiului oralității dezbaterilor, consacrat de art. 127 C. proc. civ., prin nedarea cuvântului pe fond părților prezente în proces, atrage nulitatea hotărârii judecătorești.
Se constată astfel că s-au încălcat de către instanța de fond principii fundamentale ale procesului civil, respectiv principiul contradictorialității, oralității dezbaterilor și dreptului la apărare, părtile suferind o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin casarea sentintei si trimiterea cauzei la instanța de fond, pentru rejudecare, după cum stabilesc dispoz art.105 al.2 C.pr.civ..
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond se va preocupa sa lămurească pricina, cu respectarea tuturor principiilor ce guvernează procesul civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile civile declarate de recurenții contestatori S. L. și S. C., domiciliați în . și de recurentul intimat R. M., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 2472 din data de 13 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._ .
Casează sentința și trimite cauza la instanța de fond, pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 noiembrie 2015 la Tribunalul O..
Președinte, C. T. | Judecător, M. I. D. | Judecător, I. M. |
Grefier, M. T. |
Red. MID
Tehnored.CM
Jf: M.M.
Ex.4/23.11.2015
| ← Anulare act. Decizia nr. 889/2015. Tribunalul OLT | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5125/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
