Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 171/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 171/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 171/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 171/2015
Ședința publică de la 08 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. O.
Judecător I. M.
Judecător I. B.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurenta intimată Z. E. G., domiciliată în Caracal, ..27, ., ., împotriva sentinței civile nr. 101/15.01.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul revizuient I. A. N., domiciliat în ., având ca obiect - hotarâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta intimată Z. E. G. personal și avocat P. R., reprezentând pe intimatul revizuient I. A. N..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Verificând din oficiu la prima zi de înfățișare conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la art. 2 pct. 3 C.proc.civ. coroborat cu art. 328 C.proc.civ., tribunalul constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze recursul de față.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta intimată Z. E. G., având cuvântul, solicită admiterea recursului casarea sentinței și reținerea cauzei pentru rejudecare și, rejudecând cauza să se dispună admiterea acțiunii în constatare așa cum a fost formulată. Solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat P. R., având pentru intimatul revizuient I. A. N., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală susținând oral întâmpinarea depusă la dosar.
Solicită obligarea recurentei intimate la plata cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 24.11.2014, sub nr._, revizuentul I. A. N., în contradictoriu cu intimata Z. E. G., a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună revizuirea sentinței civile nr.2895/2008, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în sensul că în urma probelor ce se vor administra să se dispună admiterea în principiu a cererii de revizuire și schimbarea în tot a soluției din hotărârea atacată, respectiv să se respingă acțiunea formulată de reclamanta Z. E. G., ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii, revizuentul a arătat că prin sentința civilă nr. 2895/2008, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, a fost admisă acțiunea formulată de Z. E. G., împotriva pârâtului I. T. I. – tatăl revizuientului, si s-a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea cotei de 5/8 din apartamentul nr.1 situat în Caracal, ..27, ., jud.O..
A susținut revizuientul că pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere în primul rând antecontractul de vânzare-cumpărare datat la data de 5.10.2005, intervenit între intimată în calitate de cumpărătoare și tatăl său I..T.I. în calitate de vânzător.
Ulterior, în urma cercetărilor penale efectuate de P. de pe lângă Judecătoria Caracal și a expertizei medicale a autorului I. T. I., ca urmare a plângerii penale formulate împotriva intimatei Z. E. G. pentru a fi cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals, s-a constatat că de fapt antecontractul de vânzare-cumpărare de care s-a folosit intimata în dosarul nr.2811/2008 a fost întocmit în luna mai 2008 și nu la data de 5.10.2005, perioadă în care tatăl său, vânzătorul avea discernământul abolit, așa cum rezultă din raportul medico-legal aflat la dosar.
Prin ordonanța nr.2621/P/2009 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Caracal, s-a dispus neînceperea urmăririi penale privind pe intimata Z. E. G., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals, pe motiv că faptele nu au prezentat gradul de pericol social al unei infracțiuni, intimata fiind amendată cu suma de 1000 lei amendă administrativă și s-a dispus sesizarea instanței civile pentru desființarea totală sau parțială a înscrisului falsificat sub semnătură privată intitulat antecontract de vânzare-cumpărare din 5.10.2005.
Prin s.civ.nr.857/14.03.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a dispus desființarea totală a înscrisului intitulat antecontract de vânzare-cumpărare din 5.10.2005, sentință ce a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia civ.nr.428/29.10.2014 a Tribunalului O..
A precizat revizuientul că este moștenitorul legal –gr.I al autorului vânzător I. T.I. și are interes legitim în revizuirea sentinței civile menționate.
În drept, au fost invocate de către revizuient disp.art.509 pct.3, teza 2 din NCPC.
În dovedirea cererii revizuientul in conformitate cu art.194 Cod proc.civ., a depus la dosar în copie: s.civilă nr.2895 din 2.07.2008 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Caracal, s.civilă nr._.03.2014 dată în dosarul nr._ de Judecătoria Caracal, certificat grefă emis în dosarul nr._, taxă judiciară de timbru.
Cererea a fost legal timbrată în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. 1 din OUG 80/2013 cu suma de 100 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Intimata Z. E. G. a depus la dosar întâmpinare (fila 24), solicitând în principal respingerea cererii de revizuire formulată de revizuientul I. A. N., ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
Revizuientul I. A. N. a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către intimata Z. E. G..
A fost anexată decizia nr.488 din 29.10.2014 a Tribunalului O. dată în dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr. 101/15.01.2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Caracal a respins excepția lipsei calității procesual active a revizuientului I. A. N. și excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocate de intimata Z. E. G., și a admis cererea de revizuire formulată de revizuentul I. A. N..
S-a desființat sentința civilă 2895 pronunțată la data de 02.07.2008 în dosarul_ de Judecătoria Caracal și s-a respins acțiunea civilă având ca obiect pronunțarea unei hotărâri ce ține loc de contract de vânzare cumpărare cu privire la cota de 5/8 din imobilul apartament situat în Caracal, ..27., . ., formulată de reclamanta Z. E. G..
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 2895/2008, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, a fost admisă acțiunea formulată de Z. E. G., împotriva pârâtului I. T.I. – tatăl revizuientului, si s-a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea cotei de 5/8 din apartamentul nr.1 situat în Caracal, ..27, ., jud.O..
Prin ordonanța pronunțată la data de 22.04.2013 în dosarul_/P/2009 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei Z. E. G. cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 al.1 C.p. și uz de fals prev. de art. 291 Cp, cu aplicarea art. 33 lit. a Cp, cu aplicarea față de acesta a unei sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă în cuantum de 1000 lei, scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Tuțescu P. N., fiind incidente disp.art.10 lit.c Cpp, și neînceperea urmării penale față de făptuitorii Z. E. G., Tuțescu P. N., Ș. G., Z. C. și P. I., fiind aplicabile disp. art. 10 lit. a Cpp, precum și sesizarea Judecătoriei Caracal pentru desființarea totală sau parțială a înscrisului sub semnătură privată falsificat, intitulat ,, antecontract de vânzare-cumpărare” datat 05.10.2005.
S-a reținut că prin sentința civilă 857 din data de 14.03.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul_, rămasă definitivă prin decizia 488 din data de 29.10.2014 pronunțată de Tribunalul O., s-a dispus desființarea în totalitate înscrisul falsificat, înscris intitulat ,,antecontract de vânzare-cumpărare” datat la data de 05.10.2005, înscris ce a stat la baza pronunțării sentinței civile nr. 2895/2008 a Judecătoria Caracal .
Față de aspectele anterior expuse instanța de fond a apreciat că cererea de revizuire este admisibilă în principiu având în vedere faptul că se încadrează în motivele de revizuire stabilite în mod expres și limitativ de dispozițiile art.322 alin.4 Cod pr.civ., deoarece sentința civilă nr. 2895/2008 a Judecătoria Caracal, a fost pronunțată în baza antecontractului de vânzare cumpărare încheiat între autorul I. T.I. și intimata Z. E. G., înscris ce a fost declarat fals și ulterior chiar a fost desființat în totalitate de instanța civilă.
Față de aceste aspecte, instanța de fond a respins excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocată de intimată.
Observând considerentele sentinței civile nr. 2895/2008 a Judecătoria Caracal, instanța de fond a apreciat că antecontractul de vânzare cumpărare a avut un rol determinant în pronunțarea soluției în cauză, motiv pentru care a desființat sentința civilă 2895, pronunțată la data de 02.07.2008 în dosarul_ de Judecătoria Caracal.
Procedând la rejudecarea fondului cauzei având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care ține loc de contract de vânzare cumpărare, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 02.06.2008 s-a solicitat de către reclamanta Z. E., în contradictoriu cu pârâtul I. T. I., pronunțarea unei hotărâri care ține loc de contract de vânzare cumpărare pentru cota de 5/8 dintr-o casă de locuit situată în Caracal, .>
În condițiile speței, instanța de fond a apreciat că devin incidente următoarele dispoziții legale: art. 10 ind. 1 alin. 1 din Legea 114/1996 a locuinței, art. 969, art. 948, art. 1073 și art. 1077 din Codul civil dispoziții legale aplicabile la data formulării acțiunii.
Instanța de fond a reținut că în conformitate cu dispozițiile art.969 cod civil principala obligația care îi revine în prezent intimatei din prezenta cauză este aceea de a dovedi existența antecontractului de vânzare cumpărare respectiv a convenției părților.
In măsura în care intimata va face dovada convenției este necesar ca aceasta să întrunească condițiile necesare pentru validitate prevăzute de art.948 C.civ respectiv:capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat, o cauză licită.
Având în vedere faptul că înscrisul intitulat antecontract de vânzare cumpărare datat la 05.10.2005 a fost desființat în mod integral, instanța de fond a constatat că acesta nu mai poate fi avut în vedere ca mijloc de probă în proces.
S-a apreciat totodată că acest înscris nu ar mai putea fi considerat nici măcar un început de dovadă scrisă pentru a putea fi completat cu proba cu martori, iar intimata din prezenta cauză nu a făcut dovada existenței antecontractului de vânzare cumpărare.
În condițiile în care înscrisul denumit antecontract a fost desființat integral de către instanță, hotărârea pronunțată și considerentele având autoritate de lucru judecat, judecătorul neputând statua împotriva a ce s-a constatat în mod definitiv de către o altă instanță, nu se va putea valorifica acest înscris ca mijloc de probă.
Având în vedere aceste aspecte, instanța de fond a apreciat că nu s-a făcut dovada existenței antecontractului de vânzare cumpărare și a valabilității sale, motiv pentru care a respins acțiunea civilă având ca obiect pronunțarea unei hotărâri ce ține loc de contract de vânzare cumpărare cu privire la cota de 5/8 din imobilul apartament situat în Caracal, ..27., . .> Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat recurs recurenta intimată Z. E. G., prin care solicită admiterea recursului, casarea sentinței, iar pe fond, în urma administrării probatoriilor solicitate, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate intervenită vânzarea-cumpărarea imobilului situat in Mun. Caracal, Blvd. Antonius Caracalla, nr.27, ., ., arătând că a fost încălcat principiul rolului activ si al aflării adevărului.
Mai arată că, prin întâmpinarea formulata, precum si la termenul din 15.01.2015 a solicitat instanței sa încuviințeze administrarea mai multor probatorii in susținerea cererii, dorind sa dovedească faptul ca intre părți a existat o convenție valabila, ce a avut ca scop transferarea dreptului de proprietate asupra apartamentului menționat din patrimoniul vânzătorului I. T. I. in patrimoniul său.
Totodată, chiar daca instanța a anulat înscrisul pentru ca ar fi fost încheiat la alta data decât cea înscrisa in antecontract, totuși operațiunea juridica „negotium” este valabila, vânzătorul primind suma de bani in cuantum de 300 milioane lei vechi. Instanța ar fi avut posibilitatea sa constate faptul ca in realitate vânzătorul dorea sa-si înstrăineze bunurile, astfel încât acestea sa nu cada pe mâinile fiului sau, pe care îl acuzase in repetate rânduri de violențe si atitudine necuviincioasa fata de el, ca părinte.
Mai susține că revizuentul, cu rea credința, a invocat lipsa discernământului tatălui sau, I. T. I., la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, desi cunoastea faptul ca in cursul anului 2009 (in perioada in care vânzătorul I. T. I. avea discernământul abolit) a promovat o acțiune in instanța prin care solicita partajarea bunurilor succesorale ramase de pe urma autoarei I. M. N., decedată la data de 05.07.1996, dosar înregistrat la Judecătoria Caracal sub nr._ si soluționat prin sentința civila nr. 3265/24.06.2009.
In acest dosar, autorul I. T. I. a formulat apărări proprii fata de pretențiile lui I. A. N., pe care il acuza ca nu i-ar fi acordat întreținere si ajutor, având o atitudine necorespunzatoare fata de ambii părinți.
Mai arată că în cursul acestei proceduri judiciare, nici revizuentul, nici instanța de judecata nu a constatat faptul ca I. T. I. ar fi lipsit de discernământ, astfel incat sa fie numit un curator special care sa il asiste sau sa-i reprezinte interesele acestuia. Faptul ca nici măcar judecătorul nu a avut nefundat dubiu cu privire la sănătatea mintala a lui I. T. I., acesta stand personal in instanța, intareste ideea ca, si ea, ca si cumpărătoare, s-ar fi putut afla in aceeași eroare, motiv pentru care nu poate fi anulata tranzacția juridica „negotium” doar pentru desființarea antecontractului.
Acest înscris, arară recurenta, poate fi folosit ca inceput de dovada scrisa, iar mijlocul de proba poate fi completat cu martori sau interogatoriul paratului sau alte înscrisuri, care sa ateste faptul ca I. T. I. a beneficiat ulterior încheierii tranzacției de o importanta suma de bani. Aceste detalii trebuiau avute in vedere de prima instanța, care nu trebuia sa se raporteze doar la simpla existenta/inexistenta a antecontractului de vânzare-cumpărare.
Totodată, având in vedere relațiile foarte apropiate pe care le avea cu vânzătorul, se putea constata ca in cauza ar fi fost incidente dispozițiile art. 1198 Codul Civil din 1865, potrivit cărora s-ar fi aflat in imposibilitate morala de a întocmi un înscris doveditor al operațiunii juridice.
Arată că dispozițiile restrictive ale art. 1191 Cod civil referitoare la admisibilitatea probei testimoniale nu-si găsesc aplicare in situațiile prevăzute de art. 1198 Cod civil, care se refera la imposibilitatea materiala si morala a creditorului de a preconstitui dovada scrisa despre obligația ce pretinde. In sensul arătat, nu poate fi nici o indoiala ca relațiile ce exista in mod obișnuit intre rude apropiate, firești sau prin alianța, intre soti ori intre prieteni vechi, sunt incompatibile cu comportări din care ar reieși o lipsa de încredere a unora fata de alții, cum ar fi aceea de a pretinde intocmirea unor înscrisuri pentru constatarea operațiunilor juridice ce intervin intre ele, aceasta fiind si practica Curții Supreme relevata si prin Decizia Civila nr. 2546 din 14 noiembrie 1997.
In drept, recurenta intimată și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 3041 C. (din 1865).
Intimatul revizuient I. A. N. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului formular de intimată, ca neîntemeiat.
Cu privire la primul motiv de recurs si anume acela ca instanța nu ar fi manifestat un rol activ in aflarea adevărului, il consideră neîntemeiat.
Arată instanței de recurs ca din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese, in mod evident, faptul ca cererea de revizuire este întemeiata, respectând in totalitate dispozițiile prevăzute de art.322 pct.4 teza a doua VCPC „daca hotărârea s-a dat in temeiul unui înscris declarat fals in cursul sau in urma judecații....”
Consideră ca în aceasta cale de atac extraordinara, a revizuirii, instanța de revizuire a apreciat corect ca nu se mai impuneau administrarea de alte probe, cele aflate la dosarul cauzei fiind suficiente in dovedirea cererii. Considera probele solicitate de intimata nu se mai impun a fi administrate in aceasta faza procesuala, aceasta având aceasta posibilitate in cadrul judecării dosarului nr._, dosar in care a fost desființat in totalitate înscrisul falsificat intitulat antecontract de vânzare cumpărare datat la data de 05.10.2005.
De asemenea, din ordonanța Parchetului de pe langa Judecătoria Caracal rezulta faptul ca acesta a administrat probele solicitate, probe in baza cărora s-a dat soluția de sancționare administrativă a intimatei si de sesizate a instanței civile cu privire la desfiintarea antecontractului din data de 05.10.2005.
Referitor la lipsa discernământului pe care a invocat-o, solicită a se observa ca aceasta a fost stabilita in baza unei expertize medico legale a IML O., ca urmare a cererii pe care a adresat-o instanței privind punerea sub interdicție a tatălui său, cerere ce nu a fost soluționata, motivat de faptul ca acesta a decedat.
Referitor la susținerile privind valabilitatea convenției, arată instanței ca aceasta a fost soluționata existând autoritate de lucru judecat conform sentinței civile nr. 857 din 14.03.2014 din dosarul nr._ pronunțata de Judecătoria Caracal si rămasa definitiva prin respingerea recursului formulata de către Z. E. G..
Mai mult decât atat pe tot parcursul urmăririi penale cat si la judecarea sesizării Parchetului Caracal privind desfiintarea înscrisului intitulat antecontract de vânzare cumpărare încheiat la data de 05.10.2005, acesta a refuzat in mod nejustificat atat la solicitarea organelor de cercetare penala cat si la solicitarea instanței de judecata sa prezinte originalul acestui înscris.
Din insasi motivarea instanței de fond reiese faptul ca nu se mai impunea administrarea de noi probe intrucat inscrisul fusese desfiintat in totalitate.
Astfel, având in vedere toate aceste aspecte, consideră ca sentința civila nr.101 din 15.01.2015 pronunțata de judecătoria Caracal in dosar nr._ în mod corect a stabilit ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct.4 din C. /1864, teza a doua, și anume „dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății”, motiv pentru care solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat.
Solicitam obligarea recurentei intimate la plata cheltuielilor de judecata.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că recursul este nefundat, având în vedere următoarele considerente:
Critica privind încălcarea unor principii fundamentale ale procesului civil, încadrată din oficiu de tribunal în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ., nu este întemeiată.
Cât privește principiul rolului activ al judecătorului, tribunalul constată că recurenta s-a limitat a susține că acesta a fost încălcat, din argumentele aduse în sprijinul criticii rezultând că recurenta este nemulțumită de probele ce au fost încuviințate și administrate la instanța de fond.
Din această perspectivă, tribunalul reține că, potrivit art. 167 alin. 1 C.proc.civ., „Dovezile se pot încuviința numai dacă instanța socotește că ele pot să aducă dezlegarea pricinii, afară de cazul când ar fi primejdie ca ele să se piardă prin întârziere”.
Aceasta înseamnă că instanța nu este obligată, astfel cum lasă să se înțeleagă recurenta, să încuviințeze toate probele solicitate de părți, având dreptul, dar și obligația, de a aprecia asupra măsurii în care proba este concludentă.
Recurenta este nesinceră atunci când susține că instanța de fond a refuzat nejustificat să administreze probele propuse în apărare prin întâmpinare. În acest sens, din simpla observare a actului de procedură depus la data de 11.12.2014, rezultă cu puterea evidenței că intimata nu a indicat nicio probă, deși această obligație îi incumba, potrivit art. 115 pct. 4 C.proc.civ.
Este drept că o cerere de încuviințare de probe a fost formulată de intimată la data de 15.01.2015. Însă, pornind de la criteriul enunțat anterior, atât timp cât, în chiar cuprinsul cererii introductive formulată la data de 02.06.2008, înregistrată sub nr._, reclamanta din acea cauză (recurentă intimată în prezenta procedură judiciară) a invocat în sprijinul demersului său judiciar tocmai înscrisul sub semnătură privată intitulat „antecontract de vânzare-cumpărare”, și având în vedere și dispozițiile art. 1191 alin. 1 C.civ., instanța de fond a procedat pe deplin legal atunci când a respins cererea intimatei.
Nici critica privind soluția dată fondului litigiului nu poate fi primită.
Este cert că înscrisul sub semnătură privată intitulat „antecontract de vânzare-cumpărare”, în cuprinsul căruia se menționează că este încheiat la data de 05.10.2005 a fost desființat în totalitate, constatându-se irevocabil că este falsificat prin sentința civilă nr. 857/14.03.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, definitivă prin decizia civilă nr. 488/29.10.2014, pronunțată de Tribunalul O..
Ori, tocmai constatarea valabilității antecontractului de vânzare-cumpărare pretins încheiat la data de 05.10.2005 forma obiectul dosarului nr._ . În condițiile în care un asemenea antecontract nu există, întrucât a fost desființat în totalitate, instanța de fond în mod legal a respins acțiunea reclamantei.
Dacă o pretinsă convenție ar fi avut loc între recurentă și autorul intimatului în anul 2009, trecând peste faptul că nu aceasta se punea în discuție în dosarul nr._, tribunalul constată, în acord cu instanța de fond, că discernământul pretinsului înstrăinător era abolit, chestiune tranșată irevocabil și care nu mai poate fi pusă în discuție.
Și acceptând ideea că autorul intimatului ar fi primit o sumă de bani de la recurentă, indiferent cu ce titlu, atât timp cât una dintre condițiile de valabilitate ale oricărei convenții lipsește, instanța de fond nu putea admite o acțiune ce urmărea tocmai validarea unui astfel de act juridic.
Pe cale de consecință, constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, a cărei menținere se impune, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a C.proc.civ., tribunalul urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de recurenta intimată.
În temeiul art. 274 C.proc.civ. și la cererea intimatului revizuent, tribunalul va obliga recurenta să plătească intimatului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta intimată Z. E. G., domiciliată în Caracal, ..27, ., ., împotriva sentinței civile nr. 101/15.01.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul revizuient I. A. N., domiciliat în ., ca nefondat.
Obligă recurenta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 08.09.2015.
Președinte, S. O. | Judecător, I. M. | Judecător, I. B. |
Grefier, M. T. |
Red./tehnored.S.O.
Ex.2/17.09.2015
Judecător fond L.A. G.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 821/2015. Tribunalul OLT | Fond funciar. Decizia nr. 582/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
