Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 707/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 707/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 707/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 707/2015
Ședința publică de la 06 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. S.
Judecător O. M. P.
Grefier R. I. T.
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelantul reclamant S. M P., prin procurist S. A., împotriva sentinței civile nr. 1468/23.06.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți T. D., T. V. I., având ca obiect ordonanță președințială.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05.10.2015, care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, când, având în vedere dispozițiile art. 396 alin. 1 C.p.c. și având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la o dată ulterioară, respectiv 06.10.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată la data de 05.06.2015 pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr._, reclamantul S. M. P., prin procurist S. A. a chemat în judecată pe pârâții T. D. și T. V. I., solicitând instanței ca prin ordonanță președințială să se dispună obligarea pârâților la sistarea construcției, pe care aceștia au început să o edifice în vecinătatea terenului său.
În motivarea cererii, a susținut reclamantul că această construcție pe care pârâții T. D. și T. V. I. au început să o edifice în vecinătatea terenului său, este amplasată ilegal, întrucât hotarul dintre proprietatea reclamantului și aceea a pârâților nu este stabilit, conform legii civile, art. 612 C.civ. cât și art. 996 C.pr.civ., existând un litigiu privitor la stabilirea hotarului între terenurile proprietate.
A solicitat reclamantul a se observa dosarul nr._ care este suspendat la Tribunalul Slatina, având ca obiect stabilirea hotarului și limitele proprietăților părților precum și obligarea la demolarea construcției ridicate ilegal, aducând terenul la starea inițială datei din 25.04.2015.
Alăturat cererii, reclamantul a depus la dosar copie de pe procura autentificată sub nr. 3135 din data de 28.11.2011 de BNP P.C., Ș.C. și R.M. din Caracal.
La termenul din data de 15.06.2015, reclamantul prin procurist a depus la dosar următoarele înscrisuri: chitanța nr._ din 11.06.2015 privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, planșe fotografice de la fața locului, copie de pe contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.871/539 din data de 21.12.1955 de notariatul de Stat-Biroul Raionului Caracal-Regiunea C., copie de pe adresa nr.1409 din 14.05._ emisă de Primăria comunei Stoenești, județul O., copie schiță.
În ședința publică din 15.06.2015, instanța a admis pentru reclamant proba cu înscrisuri, respectiv răspunsul la adresa înaintată de reclamant către Primăria comunei Stoenești, județul O. și planșe fotografice de la fața locului, proba cu interogatoriul pârâților T. D. și T. V. I. și proba cu martorul I. A..
Din oficiu, au mai fost anexate la dosar următoarele acte în copii: încheierea de ședință din data de 13.01.2014 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ ; sentința civilă nr. 1949 din 07.05.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ ; sentința civilă nr. 789 din 10.03.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Caracal.
Având în vedere susținerile reclamantului prin procurist din ședința publică din data de 15.06.2015, după terminarea ședinței de judecată reclamantul S. M.P. prin procurist S. A. a depus la dosar o cerere prin care a menționat că înțelege a chema în judecată pe pârâții T. D., domiciliat în comuna Stoenești, ., județul O. și T. V. I., care locuiește efectiv în comuna Stoenești, ., județul O., solicitând instanței, ca prin ordonanță președințială să se dispună obligarea pârâților la sistarea construcției, pe care aceștia au început să o edifice în vecinătatea terenului său, amplasată ilegal, întrucât hotarul dintre proprietățile părților nu este stabilit, conform legii civile, art.612 C.civ. cât și art.996 C.pr.civ., existând un litigiu privitor la stabilirea hotarului dintre terenurile proprietate cât și art.364 pct.1, 3 și 4, art.366 și art.367 C.pr.civ..
S-a solicitat de către reclamant a se vedea dosarul nr._ care este suspendat la Tribunalul Slatina, având ca obiect stabilirea hotarului și limitele proprietăților părților precum și obligarea la demolarea construcției ridicate ilegal, aducând terenul la starea inițială datei din 25.04.2015.
Reclamantul a mai arătat că înțelege să depună la prezenta cerere copie xerox de pe procura nr.3138/2011 și copie foto privind construcția edificată, solicitând totodată instanței să interogheze pe a pârâții T. D. și T. V. I..
Au mai fost depuse la dosar în data de 19.06.2015, trei planșe fotografice susținând reclamantul că sunt de natură să edifice instanța cu privire la starea reală de fapt în acest litigiu.
La termenul din data de 22.06.2015, reclamantul prin procurist a depus la dosar următoarele înscrisuri în copii: sentința civilă nr.222 din 21.01.2013 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ *; titlul de proprietate nr._/63/26.08.1993 emis pe numele pârâtului T. D.; o schiță; contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 590 din 01.03.1990 de Notariatul de Stat Local Caracal, județul O.; cererea reclamantului prin procurist către Primăria comunei Stoenești, județul O. din data de 15 iunie 2015.
Fiind legal citați pârâții T. D. și T. V. I. cu mențiunea de a se înfățișa în persoană la interogatoriu, aceștia nu au înțeles să se prezinte în instanță și nu au formulat și înaintat la dosar întâmpinare, ținându-se seama și de dispozițiile art.998 alin.1 teza a II-a C.pr.civ..
În ședința publică din 22 iunie 2015 a fost audiat martorul I. A. încuviințat reclamantului.
La termenul de judecată din data de 22.06.2015, instanța a amânat pronunțarea rezultatului dezbaterilor la data de 23.06.2015 pentru a da posibilitatea reclamantului prin procurist de a depune la dosar concluzii scrise în conformitate cu dispozițiile art.83 alin.1 C.pr.civ..
Reclamantul S. P. prin procurist S. A. a depus la dosar în data de 23 iunie 2015 concluzii scrise la care s-au anexat în copii următoarele înscrisuri: certificatul eliberat de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ ; referatul întocmit la data de 10.09.2014 de Tribunalul O.-Secța I Civilă-Sector Arhivă; încheierea pronunțată la data de 13 ianuarie 2014 în dosarul nr._ de Tribunalul O.; adresa nr.1409 din 14.05.2012 eliberată de Primăria Stoenești; o schiță; contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.871/539 din data de 21.12.1955 de Notariatul de Stat-Biroul Raionului Caracal-Regiunea C..
P. sentința civilă nr. 1468/23.06.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, s-a respins ca neîntemeiată cererea de ordonanță președințială formulată și precizată de reclamantul S. M.P. împotriva pârâților T. D. și T. V. I., prin care s-a solicitat sistarea construcției pe care pârâții au început să o edifice în vecinătatea terenului reclamantului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 996 alin. 1 C.pr.civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări și conform alin.5 - Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
S-a arătat că din declarația martorului I. A. a rezultat că este vecin la 2-3 case de proprietatea reclamantului S. P. și nu cunoaște ca între acesta și pârâți, care îi sunt vecini să existe discuții cu privire la gardul ce desparte cele două proprietăți.
A relatat martorul că are cunoștință despre faptul că pârâții au început, cu aproximație la jumătatea lunii aprilie 2015, să edifice o construcție în curtea imobilului lor, însă nu știe dacă sunt probleme în acest sens, de asemenea nu cunoaște martorul dacă sunt discuții între reclamant, chiar procuristul acestuia, cu privire la construcția pe care au început să o edifice pârâții.
Martorul I. A. a mai declarat că pârâtul T. I. V., care este vecin cu reclamantul S. P., a început să construiască pe terenul său o casă, ajungând până în prezent la acoperișul casei, construcție edificată la un metru și jumătate de gardul despărțitor al proprietăților reclamantului și pârâtului, precizând martorul că între aceste două proprietăți există gard despărțitor.
De asemenea, martorul a menționat că nu a văzut să se fi prezentat la domiciliul reclamantului sau al pârâtului T. I. V., reprezentanți ai Primăriei Stoenești cu privire la construcția edificată de către pârâți, susținând martorul că între proprietățile celor doi pârâți există un alt proprietar al cărui nume nu îl cunoaște, pârâtul T. I. V. fiind vecin cu reclamantul S. P..
Instanța de fond a apreciat că, după cum s-a menționat de către reclamant prin procurist, între părți au existat mai multe procese, în prezent purtându-se între aceleași părți un alt proces aflat pe rolul Tribunalului O..
Astfel, prin sentința civilă nr. 222 din 21 ianuarie 2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ *, rămasă definitivă prin nerecurare s-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. P., împotriva pârâtelor PRIMĂRIA STOENEȘTI-COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, PREFECTURA O.-COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR și s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/62/26.08.1993 emis de COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR din cadrul PREFECTURII O..
P. sentința civilă nr. 1949 din 7 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S. P., în contradictoriu cu pârâții T. D., T. V. I., T. C., așa cum a fost precizată.
S-au respins prin aceeași sentință cererile privind obligarea pârâților să monteze gardul ce desparte proprietățile părților și să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 21 m.p. și s-a stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile părților pe aliniamentul actual având ca puncte de demarcație 5,6,7,8,9, pe schița anexă a raportului de expertiză, distanța dintre puncte fiind: între 5 și 6 = 3,97 m; între 6 și 7 = 10.58 m; între 7 și 8 = 22,96 m; între 8 și 9 = 13,3 m, puncte materializate în teren astfel: pct.5 stâlp din beton, pct. 6 stâlp din beton, pct. 7 stâlp din beton, pct.8 stâlp din beton, pct.9 stâlp din beton.
În baza art. 244 alin. 1 pct.1 C.pr.c., prin încheierea pronunțată la data de 13 ianuarie 2014 în dosarul nr._, Tribunalul O. a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului_ al Judecătoriei Caracal, având în vedere că soluția ce urmează a fi dată în cauza nr._ a Judecătoriei Caracal are o înrâurire asupra prezentei cauze deoarece titlul de proprietate a cărui anulare se solicită este cel pe care apelantul îl invocă și în prezenta cauză.
P. sentința civilă nr. 789 din 10 martie 2014 pronunțată în dosarul nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. P., în contradictoriu cu pârâții Comisia Locală comunală Stoenești de aplicare a Legii nr. 18/1991, R., reprezentată prin primar, Comisia Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și T. D., ca neîntemeiată.
Tribunalul O., prin încheierea din data de 16 iunie 2015 pronunțată în dosarul nr._, a dispus amânarea judecării cauzei la 08.09.2015, pentru a se comunica intimaților, precizarea temeiului de drept al cererii de revizuire și a le da posibilitate de a-și formula apărarea, avându-se în vedere că s-a depus, la dosar, din partea revizuentului S. P., precizarea temeiului de drept al cererii de revizuire, care este diferit față de cel menționat în cererea de revizuire, înregistrată la data de 06.03.2015, în vederea respectării dreptului la apărare și principiului contradictorialității.
A apreciat instanța de fond că pentru exercitarea unei acțiuni pe calea ordonanței președințiale, se impune, pe lângă condițiile generale de admisibilitate și îndeplinirea cumulativă a trei condiții, și anume: urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate și neprejudecarea fondului, această din urmă condiție decurgând din caracterul vremelnic al măsurii.
Raporturile de vecinătate impun atât sarcini, cum ar fi acelea de a primi apele scurse de pe fondul superior, cât și restricții, principiul fiind că dreptul unuia încetează în momentul când începe să vatăme proprietatea celuilalt.
Din materialul probator administrat în cauză, înscrisuri și depoziția martorului audiat I. A., a rezultat că proprietatea reclamantului este vecină cu proprietatea pârâtului T. V. I., acesta din urmă având începută construcția unui imobil, respectiv o casă de locuit.
De asemenea, instanța a reținut, pe baza probelor administrate în cauză, că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, nefiind dovedită existența construcției, cu implicații asupra urgenței și nici existența unei acțiuni în justiție care să vizeze efectuarea unei construcții pe latura de est dinspre proprietatea reclamantului, cu implicații asupra condiției vremelniciei și neprejudecării fondului.
Chiar prin concluziile scrise, reclamantul prin procurist a susținut că pârâții au edificat aceste construcții la o distanță mai mică față de hotarul dintre proprietatea sa și proprietatea pârâtului T. D., aspect infirmat prin depoziția martorului I. A., în continuare menționându-se de către reclamant că în anul 2010, pârâtul T. V. I., fiului pârâtului T. D., locuind în mod stabil la tatăl său în ., a modificat gardul pe latura de Est, mărindu-și astfel proprietatea și pătrunzând în mod abuziv pe proprietatea lui S. A.M. (S. P. – fiul), totodată ocupând abuziv o suprafață de 19 m.p. pe lungimea terenului, toate acestea rezultând din măsurătorile efectuate de Primăria Stoenești, ca răspuns la cererea nr.1409/14.05.2012, dar infirmate prin declarația aceluiași martor audiat nemijlocit în instanță.
S-a mai arătat de către reclamant prin procurist că din acest aliniament rezultă că suprafața de teren pe care a cumpărat-o și a deținut-o, nu se mai regăsește integral, ca urmare fiind nevoit să deschidă în instanță mai multe dosare, și anume: nr._, nr._, nr._ .
Având în vedere considerentele expuse, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de ordonanță președințială formulată și precizată de reclamantul S. M.P., prin care s-a solicitat sistarea construcției pe care pârâții au început să o edifice în vecinătatea terenului său.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel reclamantul S. M P., considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea cererii de apel a arătat că în fapt a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților T. D., T. V. I. la sistarea luării unei construcții pe care aceștia o edifică pe terenul proprietate lui T. D. care se învecinează cu terenul lui S. P. pe latura de Sud.
Menționează că pârâții au procedat la ridicarea acestei construcții în mod ilegal și netemeinic, fără respectarea dispozițiilor codului civil, referitor la distanța dintre hotarul comun și construcțiile care pot fi efectuate de proprietarul fondului, fără a vătăma interesele și drepturile legale ale vecinilor săi. Din modul în care a început această construcție, rezultă cu certitudine că pârâții cu rea credință au ridicat imobilul la o distanță mai mică decât cea legală, față de hotarul despărțitor, deși cunoștea faptul că există mai multe litigii pe rolul instanței de judecată referitoare la hotarul dintre cele două proprietăți, acesta în prezent nefiind stabilit.
A mai arătat că instanța a luat act de documentele depuse la dosar, însă a interpretat aceste documente într-un mod eronat, nelegal și abuziv. Deși instanța a avut cunoștință de dosarul nr._ care în prezent este suspendat la Tribunalul O. și are ca obiect stabilirea hotarului și al limitelor proprietăților, părților în mod injust, nu a avut în vedere aceste aspecte, respingând acțiunea deși, chiar din mențiunile inserate din cuprinsul acestuia rezultă că se impunea admiterea acțiunii, obligarea pârâților la demolarea construcțiilor ilegale, ridicate fără autorizație și aducerea terenului în starea inițială din data de 25.04.2015.
Instanța a avut cunoștință de sentința civilă nr. 222/21.03.2013 pronunțată în dosarul nr._, în care se specifică că se anulează titlul de proprietate al lui S. P. pentru motivul că, suprafața de teren înscrisă în titlu era mai mică decât cea în actul de proprietate emis la data de 21.12.1955, iar la solicitarea instanței de la Tribunalui O., unde a cerut reclamantului să solicite instanței anularea T.P. a lui T. D., pentru a efectua măsurători de pe acte de proprietate reale, motiv pentru care pe rolul Tribunalului O. se află dosarul nr._ cu termen în luna septembrie 2015.
S-a mai arătat că instanța a procedat la audierea martorului I. A. în mod tendențios în momentul interogării acestuia fiindu-i impuse și răspunsurile pe care trebuia să i le dea.
Consideră că este vorba despre complet ilegal constituit, doamna judecător trebuia să se abțină întrucât s-a antepronunțat în dosarul nr._, fiind vorba de aceleași părți, același obiect, chiar obstrucționând accesul la studierea dosarului.
Apelantul mai precizează că atât în dosarul nr._ cât și în dosarul nr._, instanța a protejat pe numiții T. D. și T. V. I., înlesnindu-le și favorizându-i prin sentințele pronunțate iar hotărârea pronunțată de Judecătoria Caracal, este lovită de nulitatea absolută întrucât completul de judecată a fost ilegal constituit s-a antepronunțat în acest sens, fiind aplicabile dispoz. art. 480 pct. 6 C.p.c.
Față de motivele enunțate solicită admiterea apelului, rejudecarea cauzei, admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriu.
în drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispoz. ar. 466 C.p.c.
P. rezoluția de la data de 21.07.2015, instanța i-a pus în vedere apelantului să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei sub sancțiunea anulării cererii de apel.
P. încheierea din data de 21.07.2015 cauza a fost suspendată pentru lipsa părților iar la data de 21.07.2015 a fost formulată cerere de repunere pe rol de către apelant.
În cauză a fost stabilit termen la data de 04.08.2015, termen la care a fost prezent apelantul căruia i s-a pus în vedere ca pentru termenul din data de 18.08.2015 să achite taxa judiciară de timbru pentru cererea de repunere pe rol.
La data de 18.08.2015 cauza a fost amânată întrucât procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, cauza fiind amânată pentru data de 08.09.2015.
La termenul de judecată din data de 08.09.2015 niciuna dintre părți nu s-a prezentat, astfel că instanța a dispus anularea cererii de repunere pe rol și a menținut încheierea dispusă prin încheierea din data de 21.07.2015.
P. serviciul registratură, la data de 14.09.2015, apelantul a formulat cerere de repunere pe rol, stabilindu-se termen la data de 05.10.2015.
La termenul din data de 05.10.2015 instanța a repus cauza pe rol și a dispus reluarea judecării cauzei, termen la care instanța a reținut cauza spre deliberare și pronunțare iar instanța a amânat pronunțarea la data de 06.10.2015.
Analizând apelul prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul apreciază că acesta nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Nu pot fi primite criticile invocate de apelant în sensul că sentința ar fi fost dată de un complet nelegal constituit pe motiv că judecătorul cauzei nu s-a abținut, deși se antepronunțase, și nici susținerea lipsei de imparțialitate a judecătorului de primă instanță, dedusă de apelant din modul de audiere a martorului, întrucât acestea reprezintă motive de recuzare. Or, apelantul nu a uzat de dreptul său de recuzare a completului, de îndată ce motivele i-au fost cunoscute, astfel cum impun dispozițiile art. 44 alin. 2 C.p.c., motiv pentru care acesta este decăzut din dreptul de a invoca ulterior aceste aspecte, cu atât mai mult, pentru prima dată în apel.
În ceea ce privește cererea apelantului de obligare a pârâților la demolarea construcțiilor ilegale, tribunalul constată că aceasta a fost formulată pentru prima dată prin concluziile scrise, cu depășirea termenului prevăzut de art. 204 C.p.c., astfel încât, potrivit art. 392 rap. la art. 394 alin. 3 C.p.c., prima instanță nu a fost legal învestită cu această cerere, prima instanță procedând în mod corect la neluarea ei în seamă. A fortiori, această cerere nu poate învesti în mod legal instanța de apel, opunându-se efectul devolutiv al apelului prin prisma limitelor determinate de ceea ce s-a judecat la prima instanță (art. 478 alin. 3 C.p.c.).
Sub aspectul soluției pronunțate de prima instanță, tribunalul reține că aceasta este legală și temeinică, dându-se o interpretare corectă dispozițiilor legale aplicabile, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și probele administrate în cauză, probe specifice procedurii speciale a ordonanței președințiale.
Astfel, în mod corect instanța de fond a observat că posibilitatea de a folosi calea ordonanței președințiale este condiționată, potrivit art 996 N.C.p.c., de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei aparențe de drept, urgența și vremelnicia măsurii solicitate, neprejudecarea fondului, iar în speță aceste cerințe nu au fost dovedite.
P. cererea de chemare în judecată și precizările ulterioare, apelantul reclamant nu a motivat îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, limitându-se a învedera că pe rolul instanțelor de judecată se află mai multe dosare privind aceleași părți, nesoluționate în mod definitiv și irevocabil, în special dosarul nr._, care ar avea ca obiect stabilirea hotarului și limitele proprietăților părților și obligarea la de molarea construcției ridicate ilegal.
Or, astfel cum a observat și prima instanță, prin sentința civilă nr. 1949 din 7 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-au respins cererile privind obligarea pârâților să monteze gardul ce desparte proprietățile părților și să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 21 m.p. și s-a stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile părților pe aliniamentul actual, instanța nefiind învestită cu vreo cerere având ca obiect demolarea construcției. De altfel, cum construcția a început a fi edificată abia în luna aprilie 2015, astfel cum rezultă din declarația martorului audiat în speță (f. 40 dosar judecătorie), este evident că nu ar fi putut forma obiect al unei acțiuni promovate în anul 2011 și soluționată în primă instanță în anul 2012.
Lipsa unei acțiuni de drept comun având ca obiect demolarea construcției, are efecte asupra condiției vremelniciei măsurii solicitate pe cale de ordonanță președințială, fiind un argument neechivoc în sensul neîndeplinirii acestei condiții.
De altfel, nici condiția urgenței nu a fost dovedită, caracterul urgent al măsurii solicitate impunându-se a fi analizat prin raportare la scopul luării măsurii. La aprecierea urgenței, se are în vedere caracterul cert al viitoarei pagubei, textul de lege excluzând posibilele pagube sau cele ipotetice (eventuale).
Tribunalul constată că în speță apelantul reclamant nu a justificat în nici un fel urgența măsurii solicitate a fi luată pe cale acestei proceduri speciale.
Lipsa urgenței rezultă din însăși atitudinea procesuală a apelantului reclamant care nu a stăruit în soluționarea dosarului nr._, suspendat până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._, deși acesta din urmă a fost judecat în mod irevocabil încă din data de 05.11.2014 (decizia nr. 504/05.11.2014 prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul S. M.P.).
Pe de altă parte, nici condiția existenței aparenței de drept nu este îndeplinită în speță. Astfel, fără a prejudeca fondul cauzei, instanța constată că demersurile întreprinse de apelantul reclamant în dosarele nr._ și nr._, invocate în dovedirea prezentei cereri de chemare în judecată, au fost finalizate printr-o soluție de respingere.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul urmează să respingă apelul formulat de apelantul-reclamant S. M P., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul apelului civil privind pe apelantul reclamant S. M P., prin procurist S. A. domiciliat în . . împotriva sentinței civile nr. 1468/23. 06. 2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți T. D. domiciliat în comuna Stoenești, . Județul O., T. V. I. domiciliat în comuna Stoenești, . Județul O. având ca obiect ordonanță președințială.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2015.
Președinte, D. S. | Judecător, O. M. P. | |
Grefier, R. I. T. |
Red. OMP
Tehnored. RT
5 ex./07 Octombrie 2015
Jud. fond: D.S.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 06-10-2015, Tribunalul OLT | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
