Pretenţii. Decizia nr. 794/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 794/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 794/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 794/2015
Ședința publică de la 22 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. D.
Judecător C. C.
Grefier G. B.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. cu sediul în C., . Județul D. împotriva sentinței civile nr . 4214 din 22. 05. 2015 pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul civil nr ._ în contradictoriu cu intimatul pârât M. M. S. domiciliat în . având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat în termen și este motivat .
Având în vedere solicitarea de judecare în lipsă, instanța, în temeiul art.482 C. rap.la art.394 C., reține cauza pentru soluționarea apelului promovat.
.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 29.12.2014 sub nr._, reclamantul S. C. Județean de Urgență C. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu paratul M. M. S., să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 589,21 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizate.
În fapt, reclamantul a învederat instanței că, în perioada 17.09.-19.09.2011, paratul a fost internat la S. C. Județean de Urgență C., iar în urma acestei spitalizări trebuia achitat prejudiciul cauzat de asistenta medicala acordata paratului.
În drept, reclamantul a invocat disp. art. 998,999 Cod civil, 112 Cod procedura civila si art. 313 din Legea 95/2006.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, înscrisuri (f. 8-17).
Desi legal citat, paratul nu a depus întâmpinare.
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 4214 din 22. 05. 2015 pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul civil nr ._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, invocată de instanță din oficiu.
S-a respins cererea privind pe reclamantul S. C. Județean De Urgență C. în contradictoriu cu pârâtul M. M. S., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Analizand cu prioritate, în condițiile art. 248 NCPC, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, instanta a retinut urmatoarele :
Actiunea civila, ca ansamblu de mijloace procesuale prin care se poate realiza protectia juridica a drepturilor subiective si a situatiilor juridice ocrotite de lege, trebuie exercitata cu respectarea anumitor conditii generale ce se indentifica in acelasi timp cu conditiile necesare pentru ca o persoana fizica sau juridica sa poata fi parte in proces.
Astfel, se impune a fi verificate atat conditia formularii unei pretentii, cat si celelalte cerinte, respectiv interesul promovarii actiunii, capacitatea si calitatea procesuala.
In analiza exceptiei invocate, instanta a retinut ca identitatea intre persoana chemata in judecata si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii conditioneaza solutionarea in fond a pricinii, justificand calitatea procesuala a paratului.
Prin cererea introductiva de instanta, reclamanta a solicitat despagubirea sa de catre parat cu contravaloarea asistentei medicale acordate acesteia, aratand in considerentele de fapt ale cererii ca aceasta obligatie ii incumba ca o consecinta a faptului ca a beneficiat de servicii si nu a prezentat documente privind persoana vinovata de producerea agresiunii.
S-au avut în vedere prevederile din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, în forma în vigoare la nașterea prejudiciului a cărui reparare se solicită de către reclamantă prin cererea formulată – pârâtul fiind internat în data de 17.09.2011.
Insa, art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii stabilesc cu claritate persoana impotriva careia furnizorii de servicii medicale se pot indrepta pentru recuperarea daunei suferite ca urmare a prestarii asistentei medicale in favoarea unei persoane – victima a unei agresiuni, sarcina repararii prejudiciului revenind persoanelor care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane.
Asadar, chiar legea stabileste cadrul procesual in care se va desfasura un eventual litigiu avand ca obiect recuperarea contravalorii prestatiilor efectuate, excluzand posibilitatea obligarii persoanei victima a agresiunii.
Mai mult, din foaia de observatie clinica generala (f.9 ds.) se observa ca paratul este asigurat CNAS, fiind internat in regim de urgenta in sectia neurochirurgie din cadrul Spitalului C. Județean de Urgență C..
Or, persoanele asigurate, ca platitori ai contributiei, beneficiaza de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau accident avand, astfel cum rezulta din art 218 alin. 2 lit. h din Legea nr 95/2006 dreptul de a beneficia de servicii medicale de urgenta.
In plus, legea sus mentionata reglementeaza si aspectul chetuielilor ocazionate de aceasta situatie, aratand in art. 93 alin. 1 ca „finantarea acordarii asistentei medicale publice de urgenta se face d ela bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice si bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, din bugetul Fondului N. Unic de asigurari sociale de sanatate etc.”
Rezulta astfel ca nimic nu indreptateste furnizorul de servicii medicale sa solicite si contravaloarea acestora cata vreme sunt prestate in regim de urgenta, iar plata contributiei la asigurarile sociale de sanatate se face tocmai cu scopul ca asiguratul sa beneficieze de asemenea servicii.
Reglementarea posibilitatii furnizorului de servicii medicale de a actiona pe cei vinovati de lezarea sanatatii altor persoane se inscrie in logica legii si explica ratiunea acesteia, aceea ca acordarea asistentei medicale de urgenta sa fie un drept al cetateanului si o datorie a statului.
Pentru aceste considerente, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M. M. S., invocata din oficiu, si a respins acțiunea, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul reclamant S. C. Județean de Urgență C., prin care solicită admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond și pe cale de consecință obligarea pârâtului la plata sumei de 589,21 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate acestuia, de la data producerii debitului și până la data plății efective.
În motivare apelului, reclamantul arată că, având în vedere dispozițiile art.313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuieli efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga in toate drepturile si obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate si dobândesc calitatea procesuala a acestora " iar, spitalul in calitate de furnizor de servicii medicale are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata, intrucat pârâtul a fost victima unui accident/agresiune, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia potrivit Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și art. 313 din Legea 95/2006, cheltuielile de spitalizare pentru agresiuni, accidente rutiere, accidente de muncă și boli profesionale nu se suportă din fondul asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât spitalul trebuie să deconteze Casei de Asigurări de Sanatate cheltuielile de spitalizare, de la persoanele vinovate.
S., în calitate de furnizor de servicii medicale, are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată, întrucât pârâtul a fost victima unei agresiuni, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia nu sunt suportate din Fondul național de asigurări de sanatate și are obligația de a le restituite către Casa de Asigurări de Sănătate D..
Mai arată că, în cauza de față apreciază faptul ca printr-o simplă interpretarea gramaticala a dispozitiilor art.313 alin. 1 din actul normativ menționat, rezulta ca cel obligat la repararea prejudiciului este persoana care prin fapta proprie a produs o vătămare sanatatii altei persoane, însa printr-o interpretare teleologica se ajunge la concluzia ca in acele situații in care, din culpa beneficiarului îngrijirilor medicale nu a fost stabilita persoana a cărei fapta proprie sa fi produs o vătămare, cel obligat la repararea prejudiciului este chiar beneficiarul. Cu alte cuvinte, fapta ilicita a beneficiarului de servicii medicale consta tocmai in lipsa sa de diligenta în stabilirea persoanei vinovate. În cazul in care am accepta ideea ca doar persoana vinovata de vătămarea sănătății altei persoane trebuie obligata la repararea prejudiciului ar presupune implicit imposibilitatea reparării efective, in condițiile in care, in lipsa oricăror demersuri judiciare ale celui vătămat, nu se poate vorbi de vinovăția celui presupus a fi produs aceasta vătămare. Având in vedere faptul ca pârâtul a fost victima unui accident de circulație/agresiune, iar spitalul a efectuat cheltuieli și a asigurat asistentă medicală pârâtului, este evident că S. C. Județean de Urgență C. a suferit o diminuare a patrimoniului, fără ca pentru aceasta să existe o justă cauză. La baza diminuării patrimoniului a stat atitudinea pârâtului care nu facut demersurile legale pentru a de identifica persoana culpabilă și nu a înțeles să solicite tragerea la răspundere a celui care l-a accidentat.
Din dispozițiile legale menționate se poate concluziona faptul ca, paratul avea obligația sa efectueze demersurile legale, pentru a stabili vinovăția autorului accidentului/agresiunii, chiar si numai in scopul rezolvării obligațiilor ce rezulta din acordarea serviciilor medicale, demers nedovedit anterior demarării acțiunii in instanța, astfel, se poate prezuma ca paratul își recunoaște culpa, constand in omisiunea sau neglijenta de a întreprinde demersuri judiciare pentru a face dovada ca starea sanatatii sale a fost afectata de o alta persoana care ar răspunde fata de furnizorul de servicii medicale conform dispozițiilor art.313 din Legea nr.95/2006.
De asemenea, practica judiciară a stabilit că și o persoană spitalizată poate avea calitate procesuală pasivă, atunci când nu depune minimum de diligente pentru a identifica autorul faptei ilicite, iar în situația în care din culpa beneficiarului îngrijirilor serviciilor medicale acordate, nu a fost stabilită persoana a cărei faptă proprie ar fi produs o vătămare, cel obligat la repararea prejudiciului este chiar beneficiarul, în caz contrar în situația în care instanțele naționale ar accepta ideea că doar persoana vinovată de vătămarea sănătății altei persoane, trebuie obligată la repararea prejudiciului, ar presupune imposibilitatea reparării efective și integrare a prejudiciului, în condițiile în care în lipsa oricăror demersuri judiciare a celui vătămat, nu se poate vorbi de inovația celui presupus a fi produs această vătămare.
Ținând cont de dispozițiile art.313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății ,,pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale casei de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, iar spitalul în calitate de furnizor de servicii medicale are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistența medicală acordată, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia nu sunt suportate din Fondul Național de Asigurări de Sănătate’’.
Menționează apelantul că sumele ocazionate de unitățile sanitare cu serviciile medicale acordate pacienților victime ale accidentelor de circulație/agresiunilor, trebuie recuperate de furnizorii de servicii medicale, în speță, S. C. Județean de Urgență C. și restituite către Casa de Asigurări de Sănătate D., de la persoanele care datorează debitul.
Apelantul reclamant arată că nu deține date sau documente privind persoanele care au produs fapta decât, acesta are evidența persoanelor spitalizate.
In drept, au fost invocate dispoz. art. 282-298 C.pr.civ., art. 262, art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, art. 21 și urm. C.pr.fiscală, art. 89 și urm. C.pr.fiscală.
A menționat apelantul reclamant că în baza art. 26 alin. 3 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 760/C/1999, sunt scutiți de obligația achitării taxei de timbru.
A solicitat judecarea în lipsă conform art. 242 alin. 2 C.p.civ.
Considerentele instantei de apel in raport de dispozitiile art.480 alin.1 din Codul de Procedura Civila:
Analizand hotararea pronuntata de instanta de fond, Tribunalul constata ca aceasta este legala si temeinica.
Astfel, prin cererea introductiva de instanta, apelantul-reclamant a solicitat despagubirea sa de catre intimatul-parat cu contravaloarea asistentei medicale acordate acestuia, aratand in considerentele de fapt ale cererii ca aceasta obligatie ii incumba ca o consecinta a faptului ca a beneficiat de servicii si nu a prezentat documente privind persoana vinovata de producerea agresiunii.
Insa, art 313 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii stabileste cu claritate persoana impotriva careia furnizorii de servicii medicale se pot indrepta pentru recuperarea daunei suferite ca urmare a prestarii asistentei medicale in favoarea unei persoane – victima a unui accident rutier, sarcina repararii prejudiciului revenind persoanelor care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane.
Asadar, chiar legea stabileste cadrul procesual in care se va desfasura un eventual litigiu avand ca obiect recuperarea contravalorii prestatiilor efectuate, excluzand posibilitatea obligarii persoanei victima a agresiunii.
Or, persoanele asigurate, ca platitori ai contributiei, beneficiaza de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau accident avand, astfel cum rezulta din art 219 alin 3 lit g din Legea nr 95/2006 dreptul de a beneficia de servicii medicale de urgenta.
In plus, legea sus mentionata reglementeaza si aspectul chetuielilor ocazionate de aceasta situatie, aratand in art 100 alin 1 ca „Finanțarea acordării asistenței medicale publice de urgență se face prin bugetul Ministerului Sănătății de la bugetul de stat și din venituri proprii, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin bugetele ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, din donații și sponsorizări, precum și din alte surse prevăzute prin lege.”
Rezulta astfel ca nimic nu indreptateste furnizorul de servicii medicale sa solicite si contravaloarea acestora cata vreme sunt prestate in regim de urgenta, iar plata contributiei la asigurarile sociale de sanatate se face tocmai cu scopul ca asiguratul sa beneficieze de asemenea servicii.
Reglementarea posibilitatii furnizorului de servicii medicale de a actiona pe cei vinovati de lezarea sanatatii altor persoane se inscrie in logica legii si explica ratiunea acesteia, aceea ca acordarea asistentei medicale de urgenta sa fie un drept al cetateanului si o datorie a statului.
În temeiul art.480 alin.1 instanța de apel va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul reclamant S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. cu sediul în C., . Județul D. împotriva sentinței civile nr . 4214 din 22. 05. 2015 pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul civil nr ._ în contradictoriu cu intimatul pârât M. M. S. domiciliat în ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 22.10.2015.
Președinte, M. I. D. | Judecător, C. C. | |
Grefier, G. B. |
Red.CC
Tehnored.CC/IM
Jf.: M.V.D.
Ex.4/30.10.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2932/2015. Tribunalul OLT | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1035/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
