Contestaţie la executare. Decizia nr. 819/2012. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 819/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 24-09-2012 în dosarul nr. 819/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia Nr. 819/2012
Ședința publică de la 24 Septembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. R. H.
Judecător I. D.
Judecător S. O.
Grefier A. D.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurenta intimată T. E., domiciliată în Slatina, ., ., ., împotriva sentinței civile nr.4090 din data de 25.04.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. O., reprezentată legal prin Director General S. E. M., cu sediul în Slatina, ., județul O. și intimatul E. J. - M. C. I. cu domiciliul în Slatina, ., județul O., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta intimată T. E., consilier T. C. pentru intimata Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. O., lipsă intimatul E. J. - M. C. I..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care; instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Intimată T. E. depune la dosar un set de înscrisuri în copie, respectiv, cuponul de pensie actul de identitate și decizia medicală nr. 2275 din 27.07.2012 asupra capacității de muncă.
Consilier C. T. depune la dosar delegația de reprezentare nr._ din 24.09.2012.
Se comunică recurentei intimată T. E. copie de pe întâmpinare.
La interpelarea instanței, recurenta arată că nu solicită termen pentru a studia întâmpinarea, iar cu privire la administrarea de probe sau acte de depus, părțile prezente precizează că nu mai au alte înscrisuri și nici alte probe de administrat la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta intimată T. E. având cuvântul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și menținerea ca temeinice și legale a formelor de executare întocmite de Biroul executorului judecătoresc M. C. I. și obligarea contestatoarei la plata în totalitate a sumelor datorate.
Consilier C. T. pentru intimata contestatoare Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. O. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
INSTANȚA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4090/25.04.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Slatina a respins cererea de suspendare ca rămasă fără obiect, a respins cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul DGASPC O. în contradictoriu cu intimatul B. M. C. I. ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. O. în contradictoriu cu intimata T. E. și a anulat executarea începută în dosarul de executare nr. 690/O/2011 inclusiv actele de executare constând în somația si procesul verbal de cheltuieli ambele cu nr. 1690/O/2011 din 28.02.2012 întocmite de B. M. C. I..
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, ca aceasta cerere a ramas fără obiect raportat la dispozițiile art. 403 alin.1 cpc „ instanța poate sa suspende executarea până la soluționarea contetației la executare sau a altei cereri privind executare silita, cu condiția depunerii unei cauțiuni în cuantumul fixat de instanța, în afara de cazul în care legea dispune altfel”.
Instanța poate dispune aceasta masura numai în masura în care se dovedește faptul ca ar exista posibilitatea prejudicierii debitorului prin continuarea executării silite, iar pe de alta parte suspendarea executarii silite nu se poate dispune decat pana la solutionarea contestatiei cu care a fost învestita instanta, aceasta neputand dispune oprirea executarii si in faza recursului, fata de dispozitiile exprese al art 403 alin 1 Cod Pr Civ.
În ceea ce priveste excepția lipsei calitatii procesual pasive a B. M. C. I., prin incheierea din 23.04.2012 instanța de fond a reținut în speță incidența dispozițiilor art. 2 alin 1 din Legea nr. 188/2000, astfel că a respins contestația la executare formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecata contestatoarea a formulat contestatie la executare împotriva executarii silite a sentinței civile nr. 1085/22.09.2010 pronuntata de Tribunalul O. în dosarul nr._ ramasa definitiva și irevocabila la cererea intimatei T. E. solicitând admiterea contestatiei la executare, anularea executării înseși și anularea formelor de executare, respectiv a procesului verbal de cheltuieli nr. 1690/O/2011 și a somatiei nr. 1690/O/2011 emise în data de 28.02.2012 de B. M. C. I..
Astfel, in art. 399, al. 1, teza I C. se prevede principiul general ca impotriva executarii insesi, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare.
Contestatia la executare este mijlocul procedural prin care partile sau tertele persoane vatamate prin executare, se pot plange instantei competente in scopul de a obtine desfiintarea actelor ilegale de executare.
Titlul de creanța care a stat la baza inceperii executarii îl constituie Sentința Civila nr. 1085/22.09.2010 pronunțata de Tribunalul O. în dosarul nr._ prin care a fost obligata contestatoarea la plata catre intimat a unor drepturi banesti reprezentând sporuri, indemnizații și ate adaosuri prevazute de CCM pe anii 2008-2009.
În ceea ce privește actele de executare emise în dosarul nr. 1690/O/2011 inclusiv somatia și procesul verbal de cheltuieli ambele cu nr. 1690/O/2011 din 28.02.2012 întocmite de B. M. CALUDIU I. instanța de fond a constatat că acestea au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie respectiv OUG 71/2009 coroborat cu legea nr. 293/2012.
Potrivit prevederilor art. 1 alin 1 din O.U.G. nr. 71/2009 astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 230/2011 “(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Potrivit prevederilor art. 1 alin 2 din O.U.G. nr. 71/2009 în cursul termenului prevăzut la alin.1 orice procedura de executare silită se suspendă de drept.
Potrivit prevederilor art. 2 din O.U.G. nr. 71/2009 se va emite ordin al ordonatorului principal de credite cu privire la procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, conform dispozițiilor art. 1 din același act normativ.
Potrivit art. 43 alin (1)” În anul 2012, plata titlurilor executorii se efectuează în cuantumul prevăzut pentru acest an prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, din sumele aprobate la titlul "Cheltuieli de personal", în mod eșalonat în tranșe trimestriale egale.”
Constatând că în cauză sumele de bani pentru care s-a început executarea silita și s-au emis actele de executare reprezintă drepturi salariale ale personalului bugetar din cadrul DIRECȚIEI GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA ȘI PROTECȚIA C. O., a căror procedură de executare silită este reglementată de OUG 71/2009 astfel cum a fost modificata de legea nr. 230/2011, instanța de fond a apreciat că în speță nu este aplicabil dreptul comun în materie de executare silita, ci reglementarea specială prevăzută de OUG 71/2009 astfel cum a fost modificata de legea nr. 230/2011 .
Ordonanța de Urgență nr 71/2009 astfel cum a fost modificata de legea nr. 230/2011 este o reglementare specială în domeniul executării silite a hotărârilor judecătorești prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pentru personalul din sectorul bugetar și se referă la toate hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, chiar dacă acestea sunt anterioare apariției actului normativ mai sus amintit, care se aplică cu prioritate față de dispozitiile Codului de procedură civilă.
Această ordonantă de urgență s-a adoptat întrucât s-a apreciat necesară instituirea unei reglementări speciale, cu aplicabilitate limitată în timp, privind executarea silită hotărârilor judecătorești prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pentru personalul din sectorul bugetar, apreciindu-se că nepromovarea unei astfel de reglementări ar fi avut drept consecință imposibilitatea menținerii echilibrelor bugetare și nerespectarea angajamentelor interne și internaționale asumate de Guvernul României.
De asemenea, potrivit art. 1 alin.2 din același act normativ orice procedura de executare silită făcută în cursul termenului prevăzut la alin.1 este suspendată de drept.
Instanța de fond a constatat ca în prezenta cauza s-a admis cererea de încuviintarea a executarii silite a SENTINTEI CIVILE NR.1085/22.09.2010 prin încheierea nr. 175/12.01.2012, s-a emis somatia nr. 1690/O/2011, procesul verbal de cheltuieli nr. 1690/O/2011 înainte de expirarea termenului prevăzut în art. 43 din Legea nr. 293/2011, astfel ca actele de executare emise în dosarul de executare nr. 1690/O/2011 sunt nelegal emise, iar pe de alte parte executarea silita a început pentru toata suma prevazuta în titlul executoriu și nu pentru suma reprezentând procentul pevazut OUG 71/2009 astfel cum a fost modificata de legea nr. 230/2011, motiv pentru care s-a apreciat că se impune anularea executarii începuta în dosarul de executare nr.1690/O/2011 inclusiv actele de executare constând în somația si procesul verbal de cheltuieli ambele cu nr. 1690/O/2011 din 28.02.2012 întocmite de B. M. C. I..
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs recurenta intimată T. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul menținerii ca temeinice și legale a procesul-verbal de cheltuieli și somației nr.1682/O/2011, emise de Biroul executor judecătoresc M. C. I. în baza sentinței civile nr.1085 din 22.09.2010 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, rămasă definitivă, irevocabilă și investită cu formulă executorie, cu cheltuieli de judecată.
Arată recurenta, în esență, că dispozițiile OUG 71/2009 aprobată cu modificări prin Legea 230/2011 și Legea 293/2011 nu îi sunt opozabile, având în vedere calitatea sa de pensionar, întrucât la data punerii în executare a titlului executoriu nu mai avea calitatea de salariat al unității și, în consecință, executarea silită urmează a fi efectuată potrivit dispozițiilor dreptului comun, așa cum de fapt a solicitat.
Apreciază că prin sentința pronunțată i-au fost vătămate chiar drepturile bănești, obținute printr-o sentință judecătorească, recurenta neavând nici-o culpă în acest caz.
Oricum, relevă recurenta, intimata contestatoare nu a dovedit că ar fi achitat la data de 30.03.2012 25% din suma de 5% din suma în litigiu, astfel că are calitate de creditor și poate solicita executarea silită potrivit Codului de procedură civilă.
În drept, au fost invocate în mod generic dispozițiile art. 3041 C.proc.civ., însă criticile formulate pot fi încadrate din oficiu în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ..
Prin întâmpinarea formulată la data de 24.08.2012, intimata contestatoare Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală, cu motivarea că intimata a respectat legislația în vigoare, respectiv OUG nr.71/2009, aprobată cu modificări prin Legea 230/2011.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că recursul nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Astfel, prima critică prin care se invocă faptul că recurentei, care este în prezent pensionară, i-ar fi aplicabile dispozițiile din dreptul comun privind executarea silită și nu dispozițiile OUG 71/2009, astfel cum au fost modificate prin Legea 293/2011, nu poate fi primită, întrucât sumele de bani ce sunt supuse executării i-au fost acordate acesteia tocmai în considerarea calității sale de salariat cu titlul de drepturi salariale restante.
Așa fiind, în mod corect instanța a reținut că executarea hotărârilor judecătorești privind drepturi salariale restante ale personalului bugetar este supusă reglementării speciale instituită prin OUG 71/2009.
Împrejurarea că, ulterior, recurenta intimată s-a pensionat, nu este de natură a modifica procedura de executare care privește sumele de bani obținute cu titluri de drepturi salariale independent de calitatea beneficiarilor la momentul executării hotărârilor, șomeri, pensionari, etc.
În plus, prin OUG 71/2009 care are o aplicabilitate temporară, nu i-au fost vătămate drepturile bănești, astfel cum susține recurenta, având în vedere faptul că eșalonarea sumelor de bani până în anul 2016, nu îi afectează acesteia substanța bunului obținut, sumele datorate fiind reactualizate cu rata inflației la momentul efectuării plății.
De altfel, dispozițiile OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate ulterior, au fost analizate sub aspectul neconstituționalității de Curtea Constituțională care, prin Decizia nr. 823/2010 a respins excepția de neconstituționalitate, precum și sub aspectul încălcării art.1 din Primul Protocol Adițional la Convenție, precum și al încălcării art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia CEDO din 4 septembrie 2012, pronunțată în cauza D. și alții împotriva României.
Cu această ocazie, CEDO a apreciat că echilibrul între interesele reclamanților și interesul general al societății a fost menținut, neputându-se reproșa Guvernului Român că a refuzat să execute hotărârile interne ce recunoșteau reclamanților drepturi de natură patrimonială și că eșalonarea plăților de către Guvern, în calitatea sa de debitor, printr-o . acte normative, în contextul dezechilibrului bugetar cu care s-a confruntat România începând cu anul 2008, nu aduce atingere nici dreptului de proprietate al reclamanților și nici dreptului la un proces echitabil al acestora.
Susținerea recurentei că intimata contestatoare debitoare nu a făcut dovada că ar fi achitat în luna martie 2012, 25% din fracțiunea de 5% prevăzută prin reglementarea specială, este fără relevanță sub aspectul sentinței pronunțate, având în vedere faptul că prin somația și procesul verbal de cheltuieli emise de executorul judecătoresc și anulate de instanța de fond, nu au fost puse în executare aceste fracțiuni din suma totală datorată de contestatoare, ci întreaga sumă, iar culpa pentru neridicarea sumelor de bani, astfel cum au fost eșalonate prin lege, îi aparține în exclusivitate recurentei, care a refuzat să se prezinte și să le ridice de la intimată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin.1 teza a II-a C.proc.civ., tribunalul urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de recurenta intimată împotriva sentinței civile nr. 4090/25.04.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta intimată T. E., domiciliată în Slatina, ., ., ., împotriva sentinței civile nr.4090 din data de 25.04.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. O., reprezentată legal prin Director General S. E. M., cu sediul în Slatina, ., județul O. și intimatul E. J. - M. C. I. cu domiciliul în Slatina, ., județul O., având ca obiect contestație la executare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 Septembrie 2012.
PREȘEDINTE Judecător Judecător
M. R. H. I. D. S. O.
Grefier
A. D.
Red./tehnored.S.O.
Ex.2/09.10.2012
Judecător fond C. C.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 476/2012.... | Succesiune. Decizia nr. 566/2012. Tribunalul OLT → |
|---|
