Contestaţie la executare. Decizia nr. 1607/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1607/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 1742/204/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.1607
Ședința publică din data de 04.12.2013
PREȘEDINTE - A. G. H.
JUDECĂTOR - N. C.
- C. A. M.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul contestator C. D., domiciliat in ., . nr.388, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr.1271/26. 04.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatele BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ cu sediul in București, sector 3, ..5 și . SRL cu sediul în București, sector 1, ..11, .> La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul contestator personal și asistat de avocat A. C. V., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 97,00 lei conform chitanței nr.1278/5.11.2013 și timbrul judiciar in valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata B. C. Română SA a depus la dosar, prin intermediul serviciului registratură, întâmpinare, după care:
Apărătorul recurentului contestator depune la dosar împuternicire avocațială, precum și chitanța nr.1278/5.11.2013, in original, privind dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar in valoare de 0,15 lei.
Tribunalul ia act că recurentul contestator a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar aferente căii de atac exercitate, precum și că intimata B. C. Română SA a formulat, in baza art.308 alin.2 C.pr.civilă, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, un exemplar al acesteia fiind comunicat apărătorului recurentului contestator.
Recurentul contestator prezent in instanță semnează cererea de recurs formulată.
Tribunalul constatând că recurentul contestator prezent in instanță, la acest termen de judecată, a semnat cererea de recurs, respinge excepția nulității recursului invocată de intimata B. C. Română prin întâmpinarea formulată, ca fiind rămasă fără obiect.
Apărătorul recurentului contestator, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apărătorul recurentului contestator, având cuvântul în dezbateri, solicită, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței atacate si trimiterea cauzei la instanța de fond pentru completarea probatoriului.
In subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea in tot a hotărârii atacate, reținerea cauzei spre judecată în sensul admiterii contestației la executare.
In opinia sa, expertul nu a calculat dobânzile și majorările conform OUG nr.50/2010 aplicabilă în speță.
Arată că la data de 02.09.2009, prin cererea nr.365, recurentul-contestator s-a prezentat la BCR și a solicitat ca întreaga sumă provenită din pensie să fie virată către BCR, cerere ce a fost admisă. In luna octombrie, constatând că nu s-a virat pensia in contul BCR, recurentul fiind de bună credință, a plătit personal rata lunară, situația perpetuându-se și in lunile următoare. Cu toate acestea, la data de 20.03.2012 i s-a comunicat somația nr.972/14.03. 2012 prin care i se pune in vedere să achite suma de 69.600,14 euro, sumă ce este mai mare decât suma împrumutată.
Apreciază este o culpă a băncii și, totodată, a judecătorului fondului, care nu a considerat că recurentul contestator este de bună credință, fiind mai comod să concluzioneze in mod eronat că din raportul de expertiză rezultă ca valoarea creanței este cea stabilită de BCR, deși a reținut că s-a achitat o parte din suma datorată/împrumutată de contestator.
In ceea ce privește subsidiarul cererii de recurs, arată că nu înțelege să solicite cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina, la data de 04.04.2012, sub nr._, contestatorul C. D. a solicitat în contradictoriu cu intimatele BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI . SRL anularea tuturor formelor de executare din dosarul de executare nr. 972/2011 al Societății civile profesională a Executorilor judecătorești Trifina, T. și G., încetarea executării silite și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată
În fapt, contestatorul a arătat că a încheiat cu intimata BCR SA, contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._/31.07.2008 prin care a primit suma de 66.481,47 euro și pe care s-a angajat să o restituie în 300 de luni, conform graficului de rambursare.
A mai învederat că a achitat ratele lunare conform graficului, respectiv câte 525 euro pe lună, până la data de 01.02.2009 când au încetat două din contractele sale de muncă, încheiate cu . și PROCONCORDIA COOPERATIVA DE CREDIT PLOIEȘTI. În această situație a menționat că a mers la BCR Agenția Ploiești Sud unde a solicitat reeșalonarea creditului și a fost de acord să vireze întreaga sumă ce reprezentă contravaloarea pensiei de care beneficia către BCR. În luna septembrie 2011 s-a aprobat ca întreaga pensie să intre în contul BCR iar în luna octombrie a văzut că nu s-a virat și a plătit personal rata lunară, precizând că aceiași situație s-a perpetuat și în lunile următoare.
Contestatorul a precizat că la data de 20.03.2012 a primit Somația de plată nr. 972/14.03.2012 prin care i s-a pus în vedere să achite suma de 69.600,14 euro, reprezentând debit și 10.716,80 lei reprezentând cheltuieli de executare, deși a plătit ratele cu venitul obținut din pensie.
De asemenea, a arătat că actele de executare sunt nelegale atâta timp cât nu se face dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile ținând cont de faptul că nu au fost luate în considerare ratele pe care le-a achitat.
În drept, a invocat disp. art.399 și următoarele din C. proc. Civ.
Intimata B. COMERCIALA ROMÂNĂ S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată.
În fapt, intimata a arătat că contestatorul a beneficiat de un credit bancar în valoare de 66.481,47 euro, rambursabil în 300 de luni a câte 520,22 euro pe lună, data scadenței fiind la data de 26 a fiecărei luni. Contestatorul și-a îndeplinit obligația de rambursare a ratelor de credit în conformitate cu condițiile contractului de credit numai până în luna februarie 2009, iar din acea lună a început să înregistreze restanțe constând în plata cu întârziere a sumelor datorate băncii și în plata unor sume mai mici decât cuantumul sumelor lunare datorate băncii, singura lună în care rata de credit nu a fost trecută la restantă fiind luna august 2009.
De asemenea, a arătat că, contestatorul a achitat băncii sume mai mari decât rata curentă din lunile respective, ținând cont de faptul că acesta înregistra la acele momente și rate de credit restante, sumele achitate fiind insuficiente recuperării sumelor restante, precum și a ratei de credit curente, iar în luna ianuarie 2010 contestatorul înregistra față de bancă un debit în sumă totală de 2144,93 euro, calculat la data de 07.01.2010.
Prin urmare, banca l-a notificat pe împrumutat, prin mandatarul C. C. România SRL, în vederea rambursării acestei sume în termen de 30 de zile de la comunicarea notificării, respectiv la data de 18.01.2010, punându-i-se în vedere că se va proceda la executarea silită, situație în care suma totală datorată va fi suplimentată cu costurile aferente executării silite..
A mai învederat că contestatorul nu s-a conformat întrucât până la data de 18.02.2010 a achitat decât suma de 2.000 euro, iar ulterior până la data de 25.05.2010 nu a achitat nici o sumă.
Pe cale de consecință, în concordanță cu dispozițiile art. 371 ind. 1 Cod procedură civilă banca are dreptul de a obține realizarea acestei obligații pe calea executării silite, ca urmare a neîndeplinirii de către împrumutat a obligațiilor de plată. Astfel, la data de 31.05.2011 soldul întregului credit a fost trecut la restanță, fiind declarat exigibil anticipat.
Totodată, a învederat că cuantumul sumelor supuse executării silite a fost stabilit prin luarea în considerare a tuturor sumelor achitate de către împrumutat, iar cu privire susținerea contestatorului că suma pusă în executare este mai mare decât suma împrumutată nu este fondată întrucât, față de defalcarea debitului datorat băncii, se poate observa că plafonul pus în executare (64.589,84 euro) este mai mic decât suma împrumutată (66.481,47 euro).
Mai învederează că, potrivit contractului de credit, împrumutatul este obligat față de bancă și la plata dobânzii și a comisioanelor prevăzute în contract, care reprezintă în fapt prețul creditului. Prin urmare, conform art. 562 Cod proc. Civ. suma de bani realizată prin executarea silită se eliberează creditorului urmăritor până la acoperirea integrală a drepturilor sale, iar suma rămasă disponibilă se predă debitorului și conform art. 565 Cod proc. Civ. dobânzile și penalitățile vor urma ordinea de preferință a acestei creanțe.
În cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond a administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă .
Prin sentința civilă nr. 1271/26.04.2013, Judecătoria Ploiești a respins contestația la executare formulată de contestatorul C. D. în contradictoriu cu intimații B. C. Română SA și . SRL, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, in stanța de fond a reținut că, la data de 31.07.2008, între contestator, în calitate de împrumutat și intimata B. COMERCIALA ROMÂNĂ S.A., în calitate de creditor s-a încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._ având ca obiect acordarea de către creditor a unui credit în valoare de 66.481,47 lei împrumutatului, urmând să fie restituit în 300 de rate lunare.
La data de 08.08.2011, intimata B. COMERCIALA ROMÂNĂ S.A. prin mandatar . SRL a formulat o cerere de executare silită, în temeiul contractului de credit susmenționat, adresată SCPEJ Trifina, T. și G., înregistrată sub nr. 972/2011.
Prin încheierea civilă din data de 01.11.2011 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._ s-a încuviințat executarea silită împotriva debitorilor Cumpăta D. și Cumpăta F., în temeiul titlurilor executorii – contract de credit nr._/31.07.2008 și contractul de ipotecă accesoriu acestuia autentificat sub nr.2880/31.07.2008 de BNP M. M. G. și M. C. - Ploiești.
La data de 14.03.2012 s-a emis atât procesul-verbal de cheltuieli de executare, prin care s-au stabilit cheltuielile ocazionate cu executarea silită, cât și somația nr. (f.139) prin care a fost somat contestatorul să achite în termen de 15 zile suma totală de 69.600,14 euro plus 10.716,90 lei reprezentând debit și cheltuieli de executare.
Potrivit art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă, „împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare”. A.. 2 al aceluiași articol stabilește motivele care atrag sancțiunea anulării actului nelegal și anume, „nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare”. Astfel, contestația la executare are drept scop verificarea legalității executării silite.
În situația în care se constată, de instanța de executare, că executarea silită nu a respectat normele prevăzute de lege, potrivit art. 404 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța poate anula actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia, ori poate dispune anularea sau încetarea executării silite înseși – toate aceste soluții fiind posibile în cadrul contestației la executare propriu-zise.
Din probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut că s-a achitat de către contestator o parte din suma împrumutată, înregistrând întârzieri la plată, sumă însă insuficientă pentru a acoperi ratele stabilite prin contract.
Conform raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert S. V. C. a rezultat că valoarea creanței restante la data de 30.06.2011 este în cuantum de 69.600,14 euro, iar sumele plătite de către contestator au fost avute în vedere, însă nu au acoperit integral ratele de credit întrucât acestea nu au fost achitate la termen, astfel încât s-a perceput dobânda conform art.7 din contract și au rezultat rate de credit mai mari decât cele stabilite în graficul de rambursare inițial.
Pe cale de consecință, analizând legalitatea executării silite în dosarul de față, instanța de fond a constatat că aceasta se desfășoară în baza unui contract de credit bancar ce constituie titlu executoriu, împotriva debitorului C. D., iar actele de executare au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale.
Față de aceste considerente și având în vedere toate actele de executare întocmite în dosarul execuțional au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale, neexistând motive pentru a constata nulitatea vreunui act execuțional sau a executării silite propriu-zise, în temeiul art. 399 și urm. Cod proc. civ., instanța constată că prezenta contestație la executare este nefondată și instanța o va respinge.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate și în subsidiar reținerea cauzei spre rejudecare, cu modificarea în tot a hotărârii
În motivarea recursului a arătat că la data de 31.07.2008, intre recurentul contestator si BCR SA, a fost încheiat Contractul de împrumut pentru persoane fizice nr._, având ca obiect acordarea de catre creditor a unui credit de 66.481,47 euro împrumutatului, cu condiția ca împrumutul sa fie restituit in 300 de rate lunare.
A arătat recurentul contestator că a achitat ratele lunare conform graficului, in cuantum de 525 euro/luna, pana la data de 01.02.2009, când i-au încetat (din cauza conjuncturii economice-criza financiara) cele două contracte de muncă încheiate cu . și cu PROCONCORDIA COOPERATIVA DE CREDIT PLOIEȘTI.
În aceasta situație, s-a deplasat la BCR Agenția Ploiești Sud și a solicitat reeșalonarea creditului, arătând ă este de acord să vireze contravaloarea pensiei pe care o primește de la stat ca rată lunară.
Intimata a fost de acord cu plata lunară a contravalorii pensiei, într-adevăr mai mică decât rata prevăzută în graficul inițial, însă la scurt timp, a procedat la executare silită prin intermediul mandatarului . SRL.
De aceea, a formulat contestație la executare solicitând încetarea executării silite și anularea formelor de executare, întrucât nu există o creanță certă, lichidă și exigibilă, executarea silită fiind pornită în baza sumei calculate discreționar de BCR.
Pentru a demonstra instanței de judecată că BCR a calculat creanța în mod discreționar și că a pornit executarea silită în baza unei creanțe mai mari decât datoria restantă, a solicitat ca probă o expertiză contabilă.
Cele doua obiective ale expertizei au fost trasate de judecătorul de fond și nu sunt de natură să lămurească pricina întrucât expertul a fost obligat să răspundă prin calculele matematice, fără să i se ceară să-și exprime punctul de vedere cu privire la legalitatea și corectitudinea dobânzii percepute arbitrar de BCR.
Arată recurentul contestator că, deși instanța de fond nu a cerut expertului, acesta a exprimat indirect și opinia sa referitoare la dobânzile percepute, pe perioade de timp.
Esențial este faptul că expertul contabil a arătat că, începând cu data de 20.09.2010, s-a modificat dobânda în funcție de EURIBOR 6M și nu s-au mai aplicat majorări în funcție de serviciul datoriei la creditul curent. Toate aceste restricții au fost impuse băncilor de legiuitor prin emiterea OUG nr. 50/2010, prin care s-a aliniat legislația bancară română cu cea europeană.
Cu alte cuvinte, băncile din România împovărau pe persoanele împrumutate cu tot felul de comisioane, dobânzi, majorări etc, astfel că din client al băncii, mai toți împrumutații au ajuns sa fie deposedați de bunurile mobile și imobile de bănci.
In drept, a invocat dispozițiile art. art. 3041 C.proc.civ.
La data de 05.11.2013 a formulat întâmpinare potrivt disp. art. 308 alin. 2 C. pr. civ., intimata B. C. Română SA, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen și, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului declarat de contestator și menținerea sentinței recurate .
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Tribunalul va respinge excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen invocată de intimată având în vedere că, nu sunt incidente prevederile art. 306 C. pt. civ.
Sentința recurată a fost comunicată recurentului contestator la data de 04.07.2013, după cum rezultă din dovada de primire și procesul verbal de predare aflat la fila 245 dosar fond.
Recursul a fost declarat de recurentul contestator la data de 16.07.2013, fiind trimis pe fax, astfel că, a fost respectat termenul de 15 zile pentru depunerea cererii de recurs și a motivelor de recurs, termen prevăzut în mod imperativ de disp. art. 303 C. pr. civ.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._ încheiat între recurentul contestator și intimata contestator, acesta a obținut un credit în sumă de 66.481,47 lei, împrumutul urmând să fie restituit în 300 de luni.
O parte din suma împrumutată a fost achitată de către recurentul contestator, însă așa cum a rezultat și din raportul de expertiză efectuat la instanța de fond, sumele plătite nu u fost suficiente pentru a acoperi integral creanța datorată.
Susținerea recurentului contestator în sensul că, BCR a calculat creanța în mod discreționar și că a pornit executarea silită în baza unei creanțe mai mari decât datoria restantă, este nejustificată, având în vedere că, la această sumă s-a ajuns în urma înregistrării întârzierii la plată, suma plătită de recurentul contestator fiind insuficientă pentru acoperirea integrală a creanței.
La dosarul de fond a fost depus raportul de expertiză contabilă din care rezultă că valoarea creanței restante la data de 30.06.2011 este în cuantum de 69.600,14 Euro, și, pentru faptul că, recurentul contestator nu a achitat la timp datoria restanță au fost percepute dobânzi, conform art. 7 din contract, determinând și o rată de credit mai mare decât cea care a fost stabilită inițial.
În acest sens sumele achitate de recurentul contestator nu au fost suficiente pentru acoperirea integrală a creanței, în condițiile în care pentru întârziere la plată au fost înregistrate dobânzi, care au determinat în mod automat o creștere a sumei necesare pentru acoperirea integrală a împrumutului.
Așa fiind, actele de executare au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale, nu există în cauză nici un motiv care să atragă nulitatea acestora, considerent pentru care instanța de fond în mod corect a respins contestația la executare ca neîntemeiată.
În consecință, tribunalul va respinge recursul declarat de recurentul contestator ca nefondat, potrivit disp. art. 312 alin. 1 C. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen, invocată de intimată.
Respinge recursul declarat de recurentul contestator C. D., domiciliat in ., . nr.388, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr.1271/26. 04.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatele BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ cu sediul in București, sector 3, ..5 și . SRL cu sediul în București, sector 1, ..11, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.12.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. G. H. N. C. C. A. M.
GREFIER,
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red./tehnored.CN
2 ex/13.01.2014
d.f._ Judecătoria Câmpina
j.f. A. L.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 361/2013. Tribunalul PRAHOVA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1456/2013. Tribunalul... → |
|---|
