Contestaţie la executare. Decizia nr. 1541/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1541/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 1751/310/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1541
Ședința publică din data de 21 Noiembrie 2013
PREȘEDINTE - M. N.
JUDECĂTORI -G. M.
- M. C.
GREFIER - E. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta – intimată B. C. CARPATICA SA cu sediul în Sibiu, ., județul Sibiu și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat "V. & MITEL" cu sediul în București, .. 143, mezanin, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 469/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimatul - contestator G. G. N., domiciliat în S., .. 6, județul Prahova, și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat V. M. C. cu sediul în București, ., nr. 53, ..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 14.11.2013, susținerile părților fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 21.11.2013, când a dat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată cu nr._ /09.08.2011, la Judecătoria S., contestatorul G. G. N. a chemat în judecată pe intimata B. C. Carpatica SA Sibiu, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea încheierii Judecătoriei Sectorului 1 București privind învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin . 3AA_ în valoare de 780.110,66 lei emis la data de 24.12.2008, anularea executării silite a titlului executoriu constând în biletul la ordin sus-menționat, a actului de executare, respectiv adresa nr. 151 CL/859/12.07.2010 de înființare a popririi, în dosarul de executare nr. 151 CL/2010 al executorilor bancari ai intimatei, a executării silite înseși .
În motivarea contestației la executare, contestatorul a arătat că în mod nelegal s-a procedat la învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin din data de 24.12.2008, care nu constituie titlu executoriu valabil, nefiindu-i opozabil, în calitate de garant avalist, bilet emis în alb, urmând a fi folosit și completat conform contractului de credit bancar nr. 142/24.12.2008 și că . bilet la ordin diferă de numărul biletului la ordin înscris în contractul de credit care este C. 3AA_, mai ales că, în mod nelegal, s-a procedat și la executarea sa silită atât timp cât contractul de credit bancar nu a fost semnat de persoana sa, în calitate de garant, nu există un exemplar original în acest sens, iar executarea silită s-a declanșat în baza unui bilet la ordin și nicidecum a unui contract de credit nr. 142/21.12.2008, a actelor adiționale aferente, fiind emisă adresa de înființare a popririi până la concurența sumelor de 19.028,92 lei, 182.890,93 Euro deși, biletul la ordin a vizat suma de 780.110,66 lei.
La data de 29.08.2011, intimata a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea contestației la executare atât timp cât toate actele au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale în materie, procedându-se în mod corect la executarea silită a contestatorului în calitate de debitor, în baza unui bilet la ordin care constituie titlu executoriu.
Prin sentința civilă nr. 1055/21.09.2011 a Judecătoriei S. a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a contestației la executare formulată de contestator împotriva intimatei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, reținându-se că din punct de vedere teritorial, competentă să soluționeze în primă instanță contestația este Judecătoria Sectorului 1 București, ținându-se seama de locul plății ca fiind București, indicat în titlul executoriu, respectiv biletul la ordin din data de 24.12.2008.
Primindu-se dosarul la Judecătoria Sectorului 1 București, cauza a fost înregistrată cu nr._/299/28.10.2011.
În baza sentinței civile nr. 6694/12.04.2012 a Judecătoriei Sectorului 1 București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată de intimată, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei S. și s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, dispunându-se înaintarea dosarului la I.C.C.J. în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Primindu-se dosarul al I.C.C.J., cauza a fost înregistrată cu nr._/299/18.06.2012.
În conformitate cu decizia civilă nr. 3575/20.09.2012 a I.C.C.J. s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei S., motivându-se că din punct de vedere teritorial competența de soluționare a contestației la executare aparține instanței în raza căreia își are domiciliul contestatorul în calitate de debitor, ținându-se seama că sediul terțului poprit se află în Bușteni, localități aflate în raza teritorială de activitate a Judecătoriei S. și nicidecum a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Primindu-se dosarul al Judecătoria S., cauza a fost reînregistrată cu nr._/310/06.10.2011.
Pe de altă parte, prin contestația la executare înregistrată cu nr. 1647/310/17.08.2012, contestatorul G. G. N. a chemat în judecată pe intimata B. C. Carpatica SA Sibiu, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea încheierii de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin . 3AA_/24.12.2008, anularea executării silite a titlului executoriu constând în biletul sus-menționat ce face obiectul dosarului nr. 145/2012 al B.E.J. Tărean C., a actelor de executare întocmite în acest dosar, respectiv somația din data de 26.07.2012, procesul verbal de cheltuieli de executare din data de 26.07.2012, adresa din data de 26.07.2012 privind înființarea popririi, a tuturor adreselor de înființare a popririi, în raport de cei 34 de terți popriți.
În motivarea contestației la executare, contestatorul a arătat că biletul al ordin din 24.12.2008 a fost emis în alb, fiind completat ulterior, numărul acestuia fiind total diferit de numărul biletului înscris în contractul de credit, contractul de credit bancar invocat de către intimată nefiind semnat de persoana sa în calitate de garant, neexistând un exemplar original în ceea ce-l privește, fapt ce atrage nevalabilitatea biletului la ordin subsecvent contractului de credit și că biletul la ordin a fost completat nelegal, încălcându-se prevederile contractului de credit, neexistând nicio notificare prealabilă, motiv pentru care încheierea de învestire a biletului la ordin este nelegală, mai ales că încheierea de încuviințare a acestui bilet la ordin a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor codului de procedură civilă, neexistând nicio încuviințare silită pentru o sumă de bani în Euro, nefiind un titlu executoriu.
Prin încheierea din data de 06.03.2013 s-a dispus conexarea dosarului cu numărul mai mare la dosarul cu numărul mai mic și anume dosarul nr._, la prezenta cauză, ținându-se seama că între părți există două dosare cu același obiect și aceeași cauză.
La data de 10.04.2013, contestatorul și-a completat contestațiile la executare, solicitând să se constate că executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr. 151 CL/2010 al Corpului Executorilor Bancari ai intimatei, continuată în dosarul de executare nr. 145/2012 al B.E.J. Ț. C. s-a perimat de drept, invocându-se excepția perimării executării silite, solicitându-se desființarea acestei executări în condițiile în care, ultimul act de executare silită întocmit în dosarul nr. 151 CL/2010 îl reprezintă adresa nr. 151CL/859/12.07.2010 de înființare a popririi, adresă în raport de care nu s-a mai efectuat nici un act de executare silită, trecând mai mult de 6 luni până la următoarele acte de executare efectuare la 26.07.2012, mai ales că în dosarul nr. 145/2012 nu s-a început o nouă executare silită, ci a fost continuată executarea silită pornită inițial, dovadă în acest sens fiind încheierea din data de 17.07.2012 prin care a fost respinsă cererea de încuviințare a executării silite.
După administrarea probelor cu acte, prin sentința civilă nr. 469/15.05.2013 a Judecătoriei S., a fost admisă în parte contestația la executare formulată de contestator împotriva intimatei și s-a dispus anularea formelor de executare întreprinse în dosarul de executare nr. 151CL/_ al Corpului Executorilor Bancari ai intimatei, continuată de B.E.J. Ț. C. în dosarul de executare 145/2012, ca fiind perimată de drept, respingându-se în rest celelalte capete de cerere ale contestației.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că, potrivit probelor administrate în cauză, obiectul ce formează executarea silită îl reprezintă titlul executoriu constând în contractul de credit nr. 142/21.12.2008, actele adiționale aferente acestuia, biletul la ordin . 3AA_ privind suma de 780.110,66 lei emis la data de 24.12.2008 avalizat de către contestator, învestit cu formulă executorie, iar prin încheierea nr. 369/30.05.2011 s-a dispus încuviințarea executării silite a acestui bilet la ordin, declanșându-se executarea silită în dosarul nr. 150 CL/2010, întocmindu-se un act de înființare a popririi la data de 12.07.2010, executare continuată în dosarul nr. 145/2012 al B.E.J. Ț. C., în cadrul căruia s-au întocmit acte de executare la data de 26.07.2012, astfel încât, intimata creditoare a lăsat să treacă o perioadă mai mare de 6 luni de la îndeplinirea ultimului act de executare silită, perimare în urma căreia executarea silită este desființată de drept, în baza disp.art. 389 pct. 1 C.pr.civ., mai ales că în cadrul dosarului de executare nr. 145/2012 nu s-a solicitat suspendarea executării silite de către intimată, nu s-au formulat alte cereri de reluare a executării, de începere a unei noi executări silite, ci pur și simplu s-a solicitat continuarea executării pentru recuperarea penalităților neacoperite.
S-a menționat că în baza disp.art. 3731 alin. 5, art. 399 alin. 1 C.pr.civ. încheierea privind încuviințarea executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, ceea ce înseamnă că pe calea contestației la executare nu se poate contesta o asemenea încheiere, iar în raport de art. 389 pct. 1 C.pr.civ. a fost admisă în parte contestația la executare și au fost anulate formele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 150 CL/_ continuate în dosarul nr. 145/2012, ca fiind perimate de drept, respingându-se în rest celelalte capete de cerere al contestației conexate.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs intimata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii contestației la executare, obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată, motivându-se că în mod greșit s-a procedat la perimarea executării silite fără să se țină seama că în baza disp.art. 5 din legea nr. 287/2011, instituțiile de credit, financiar nebancare pot începe executări silite noi, în temeiul titlului executoriu aparținând acestor instituții, de la data intrării în vigoare a legii până la data numirii în funcția de executor judecătoresc a executorilor bancari, inclusiv în cazul executărilor silite declanșate anterior intrării în vigoare a acestei legi, actele de executare întocmite de către aceștia fiind valabile și că pentru a opera perimarea este necesar să fie îndeplinite cumulativ condițiile prev. de disp.art. 248-254 C.pr.civ. privind începerea urmăririi silite, rămânerea în nelucrare timp de 6 luni a acesteia datorită culpei creditorului, condiții neîndeplinite în cauză atât timp cât primul act de executare silită emis de către executor a fost somația din data de 26.07.2012, somație întocmită în baza disp.art. 387 alin. 1 C.pr.civ care marchează declanșarea efectivă a executării silite.
În continuare, intimata a arătat că în baza disp.art. 387 alin. 1 C.pr.civ. termenul de 6 luni se împlinește de la data ultimului act de executare, adică un act specific procedurii de executare silită, dată de la care se analizează culpa creditorului privind inactivitatea acestuia în ceea ce privește continuarea executării silite, culpa inexistentă în cauză, atât timp cât actele de executare realizate de executorul bancar rămân valabile în perioada cuprinsă între data transmiterii actelor de executare de la executorul bancar la executorul judecătoresc și că, în speță, emiterea somației de către executorul judecătoresc are ca efect începerea unei noi executări silite, obligație care aparține în exclusivitate executorului judecătoresc, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 389 alin 1 C.pr.civ privind perimarea executării silite.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 20.06.2011.
La data de 13.09.2013 contestatorul a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea recursului în condițiile în care în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a constatat perimată executarea silită datorită culpei intimatei în ceea ce privește declanșarea executării silite.
Tribunalul examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În baza biletului la ordin CARP3AA0063114 din data de 24.12.2008, contestatorul a avalizat intimatei, în favoarea . SRL, biletul la ordin sus menționat pentru suma de 780.110, 66 lei cu o scadență la 04.03.2011, bilet la ordin a cărei executare silită a fost încuviințată prin încheierea nr. 369/30.05.2011 a Judecătoriei S., în urma cererii formulată de intimată prin intermediul executorului bancar C. L. A., ocazie cu care s-a întocmit dosarul de executare nr.151 CL/2010, dosar întocmit inițial după demararea procedurii de executare silită a societății sus menționate în anul 2010, cererea de încuviințare fiind înregistrată la Judecătoria S. cu nr._ .
Conform notificărilor existente la dosar, încheierii din data de 30.12.2010 a Judecătoriei Sectorului 1 București, cererii nr. 151CL/2010, încheierii din 18.03.2011 a Judecătoriei Sectorului 1 București, contractului de credit bancar nr.142/24.12.2008, actului adițional anexat acestuia, adresei de înființare poprire nr.15 CL/859/12.07.2010, . SRL a contractat un împrumut de la intimată de 150.000 Euro, ocazie cu care contestatorul a garantat împrumutul în calitate de avalist cu diferite bilete la ordin emise în alb, după care, intimata l-a notificat pe contestator să achite împrumutul contractat, însă în urma nerespectării obligațiilor asumate de către contestator, s-a procedat la învestirea cu formulă executorie, la data de 18.03.2011 a biletului la ordin C. 3AA0063114/24.12.2008, bilet la ordin în temeiul căruia s-a procedat la înființarea popririi asupra veniturilor contestatorului în urma cererii de executare formulată în cadrul dosarului nr. 151 CL /2010, fiind încuviințată executarea silită și a biletului la ordin sus menționat, a contractului de credit nr. 142/2008, a contractului de garanție mobiliară nr. 142/2009, la data de 30.12.2010 de către Judecătoria Sectorului 1 București.
Potrivit cererii de executare silită nr. 145/21.06.2012 formulată de către intimată prin B.E.J Ț. C., încheierii nr.389/17.05.2012 a Judecătoriei S., somației nr.145/26.07.2012, adreselor de înființare poprire, înștiințărilor din data de 26.07.2012, procesului verbal nr. 145/26.07.2012, intimata a solicitat la data de 21.06.2012 executarea silită a contestatorului în baza biletului la ordin din 24.12.2008, contractului de credit nr. 142/2008, actelor adiționale nr. 1/2009, 2/30.06.2009, fiind respinsă cererea de executare silită reținându-se că prin încheierea din 30.05.2011 a fost admisă încuviințarea executării silite a biletului la ordin sus menționat, fiind imposibilă formularea ulterioară a unei alte cereri în acest sens, după care s-a procedat în cadrul dosarului de executare nr. 145/2012 la executarea silită a contestatorului, constând în înființarea popririi asupra conturilor pe care acesta le-ar avea la diferiți terți popriți, pentru suma totală de 207.459,69 Euro, fiind emise acte de executare în acest sens, începând cu somația din 26.07.2012.
Disp. art. 399 cod pr. civila, stipulează ca persoanele interesate sau vătămate prin executare pot formula contestație la executare împotriva fie a executării silite, a oricărui act de executare, fie in cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu astfel încât nerespectarea dispozițiilor privind executarea silita însăși sau efectuarea unui act de executare atrage sancțiunea anularii actului nelegal.
De asemenea, disp.art. 389 C.pr.civ. prevăd că executarea silită se perimă de drept în cazul în care creditorul a lăsat să treacă o perioadă mai mare de timp de 6 luni de la îndeplinirea ultimului act de executare silită.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că între părți au intervenit contracte de credit bancar, de ipotecă, în temeiul cărora intimata ar fi acordat cu titlu de împrumut suma de 150.00 Euro, în favoarea . SRL, ocazie cu care contestatorul a garantat în calitate de avalist biletul la ordin C. 3AA0063114, în temeiul căruia societatea respectivă s-ar fi obligat să achite intimatei suma de 780.110,66 lei la data de 04.03.2011, sumă pe care intimata pretinde că nu ar fi fost achitată de către societatea debitoare, de către contestator, motiv pentru care intimata a procedat la notificarea contestatorului în vederea executării obligațiilor asumate, formulând o cerere de încuviințare a executării silite prin intermediul executorului bancar C. L. A., în cadrul dosarului de executare nr.151 CL/2010, vizând biletul la ordin sus menționat, cerere admisă prin încheierea din 30.05.2011 a Judecătoriei S. și în urma căreia au fost efectuate acte de executare silită în cadrul dosarului de executare nr. 151CL/859/2010 al executorului respectiv, constând în adresa de înființare poprire din data de 12.07.2011, adresa nr.5005/_/ 15.05.2011 privind obținerea informațiilor referitoare la societatea la care figurează salariat contestatorul.
Pe de altă parte, potrivit probelor existente la dosar, la data de 21.06.2012, intimata a formulat o nouă cerere de executare silită prin intermediul B.E.J. Ț. C. privind executarea silită a contestatorului în baza biletului la ordin sus menționat, cerere respinsă prin încheierea din 17.07.2012, în temeiul căreia s-a stabilit imposibilitatea intimatei de a solicita încuviințarea executării silite a aceluiași titlu executoriu de două ori, producând efecte juridice sub acest aspect încheierea din 30.05.2011, motiv pentru care a fost întocmit dosarul de executare nr.145/2012, dosar în cadrul căruia au fost efectuate acte de executare silită, inclusiv prin poprire față de contestator, constând în somație, proces verbal de cheltuieli de executare, înștiințări, adrese de înființare poprire întocmite la 26.07.2012 și comunicate contestatorului.
Ca atare, atât timp cât între părți au intervenit contracte de credit bancar în temeiul cărora contestatorul a garantat plata sumei de 780.160,66 lei în baza unui bilet la ordin în temeiul căruia s-a obligat să achite în favoarea intimatei suma sus menționată, înseamnă că în realitate acest bilet la ordin reprezintă prin însăși natura sa un titlu executoriu, dând naștere la drepturi si obligații reciproce între părți constând în asumarea obligației de către contestator de a achita la termenul scadent prevăzut în cuprinsul biletului la ordin suma respectivă, instituind în favoarea intimatei o creanță certă, lichidă și exigibilă a cărei existență și al cărei cuantum reiese din cuprinsul biletului la ordin, fiind ajunsă la scadență în urma expirării termenului de plată stipulat în cuprinsul biletului la ordin.
De altfel, în condițiile în care biletul la ordin reprezintă un titlu executoriu, instituind în sarcina contestatorului o obligație de plată în favoarea intimatei înseamnă că un asemenea bilet la ordin pentru a deveni susceptibil de executare silită se impune investirea acestuia cu formulă executorie în scopul declanșării executării silite, ceea ce înseamnă că în mod corect s-a procedat la învestirea cu formulă executorie a acestui bilet la ordin ținându-se seama de disp. art.3731 și urm. cod pr. civilă, și implicit la încuviințarea executării silite prin încheierea inițială din data de 30.05.2011 a Judecătoriei S..
De fapt, analizându-se actele de executare efectuate în dosarul de executare nr.151/CL/2010 al executorului bancar înregistrat cu nr.1108/310/ 2011 la Judecătoria S., reiese cu certitudine că prima cerere de executare silită formulată de către intimată a fost înregistrată la data de 23.05.2011, cerere admisă la data de 30.05.2011, efectuându-se acte de executare în dosarul sus menționat constând în adresa nr. 5005/_/15.05.2011 în scopul obținerii unor informații referitoare la angajatorul contestatorului, adrese de înființare poprire la 12.07.2011, ceea ce înseamnă că de la data efectuării ultimului act de executare, respectiv 12.07.2011 și până la data 21.06.2012, data formulării unei noi cereri de executare silită, în dosarul sus menționat, au trecut 11 luni, depășindu-se deci termenul de 6 luni prevăzut de lege înăuntrul căruia intimata avea obligația să solicite executarea silită a contestatorului, caz în care în urma expirării termenului de 6 luni prev. de disp. art.389 pct.1 cod pr. civilă, actele de executare din dosarul sus menționat au fost perimate de drept, perimare în urma căreia se impune anularea acestor forme, fiind considerate desființate de drept.
În ceea ce privește actele de executare întocmite începând cu data formulării noi cereri de executare silită la data de 21.06.2012, în cadrul dosarului sus menționat, înregistrat cu nr.145/2012 la B. Ț. C., acestea au fost încheiate în baza principiului disponibilității exprimat de către intimată, constând în continuarea executării silite în urma formulării cererii din data de 21.06.2012, cerere care a avut ca efect înlăturarea efectelor actelor de executare întocmite până la 12.07.2011, aspect confirmat de toate dovezile de comunicare existente la dosar și continuarea executării silite de la data formulării noii cereri față de contestator, cerere în temeiul căreia au fost emise acte noi de executare silită constând în somație, proces verbal de cheltuieli de executare, înștiințări, adrese de înființare poprire la 26.07.2012.
Mai mult chiar, în condițiile în care, la cererea intimatei, în baza manifestării de voință a acesteia din urmă, s-a procedat la declanșarea executării silite față de contestator, în cadrul dosarului de executare nr.145/2012, procedură demarată în urma unei noi cereri de executare silită din data de 21.06.2012, iar ultimele acte de executare au fost întocmite la 26.07.2012, acte în raport de care s-a formulat contestația la executare conexată, înregistrată cu nr._, înseamnă că în realitate termenul de 6 luni prevăzut pentru perimare nu a operat, deoarece între data întocmirii ultimului act de executare silită și data formulării contestației la executare conexată nu au trecut 6 luni, neexistând nicio dovadă la dosar care să ateste că intimata nu ar fi manifestat interes, nu și-ar fi exprimat voința de a continua executarea silită a contestatorului, caz în care în ceea ce privește această contestație la executare în raport de actele contestate prin intermediul acesteia, nu a avut loc o soluționare efectivă a pretențiilor formulate în cadrul acesteia, neoperând perimarea, mai ales că instanța de fond avea obligația să se pronunțe efectiv și să soluționeze în mod distinct ambele contestații la executare și anume atât contestația principală, cât și contestația conexată.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis în parte contestația la executare, procedând la constatarea perimării de drept și la anularea tuturor formelor de executare, în ambele dosare de executare nr.151CL/2010, 145/2012, fără să facă nicio distincție între cele două contestații la executare conexate, deși acestea aveau și capete de cerere diferite, fără să țină seama că în realitate perimarea a operat numai în raport de actele de executare întocmite în primul dosar, în raport de data efectuării ultimului act de executare silită și anume 12.07.2011 și până la data formulării celei de-a doua cerere de executare silită din 21.06.2012,, impunându-se continuarea judecății și casarea sentinței, în parte, numai în ceea ce privește contestația la executare conexată care vizează actele de executare silită întocmite în cel de-al doilea dosar de executare cu nr.145/2012.
În ceea ce privește capătul contestației la executare principală privind anularea încheierii de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin din data de 24.12.2008, în mod corect a fost respinsă o asemenea cerere în condițiile în care acest bilet la ordin constituie prin însăși natura sa un titlu executoriu, demonstrând în favoarea intimatei, până la proba contrarie, existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 376 c.pr.civ. privind învestirea acestuia cu formulă executorie, mai ales că în cadrul contestației la executare nu pot fi analizate, dezbătute aspecte privind legalitatea sau nelegalitatea, valabilitatea sau nevalabilitatea unui titlu executoriu, inclusiv a unui bilet la ordin, aspecte care pot fi invocate numai prin intermediul dreptului comun și nicidecum în cadrul procedurii de executare silită.
Faptul că prin încheierea din 17.07.2012 a fost respinsă cea de-a doua cerere de încuviințare a executării silite din data de 21.06.2012, stabilindu-se imposibilitatea încuviințării de două ori a aceluiași titlu executoriu și că s-a procedat la continuarea executării silite în dosarul nr.145/2012 în raport de prima executare nr.151CL/2010, nu înseamnă în mod automat că perimarea actelor de executare din primul dosar are ca efect perimarea actelor de executare din cel de-al doilea dosar, deoarece cea de-a doua cerere formulată la 21.06.2012 constituie prin însă-și natura sa o cerere distinctă în baza căreia intimata și-a manifestat voința de a proceda la executare silită a contestatorului, având ca efect întocmirea altor acte de executare față de primele acte de executare întocmite în primul dosar, iar încheierea sus menționată atestă imposibilitatea încuviințării de mai multe ori a aceluiași titlu executoriu și nicidecum imposibilitatea intimatei de a-l executa pe contestator, perimarea de drept și a actelor noi de executare silită întocmite în baza celei de-a doua cerere de executare silită.
Susținerile recurentei în sensul că în mod greșit s-a procedat la perimarea executării silite fără să se țină seama de disp.art. 5 din Legea nr. 287/2011, având dreptul să declanșeze executări silite noi, în temeiul titlului executoriu, de la data intrării în vigoare a legii până la data numirii în funcția de executor judecătoresc a executorilor bancari, inclusiv în cazul executărilor silite declanșate anterior intrării în vigoare a acestei legi, actele de executare întocmite de către aceștia fiind valabile, sunt justificate numai în ceea ce privește dosarul de executare nr.425/2012 vizând actele de executare efectuate în perioada 21.06._12 și nicidecum și actele de executare efectuate în primul dosar până la data de 12.07.2011, acte în raport de care a operat termenul de 6 luni care a început să curgă de la ultimul act de executare, respectiv 12.07.2011 și până la data 21.06.2012.
Motivele invocate de recurentă conform cărora pentru a opera perimarea era necesară îndeplinirea condițiilor prev. de disp.art. 248-254 C.pr.civ. privind începerea urmăririi silite, rămânerea în nelucrare timp de 6 luni a acesteia datorită culpei creditorului, condiții inexistente în cauză atât timp cât primul act de executare silită emis de către executor a fost somația din data de 26.07.2012, somație întocmită în baza disp.art. 387 alin. 1 C.pr.civ care marchează declanșarea efectivă a executării silite, sunt întemeiate, întrucât, într-adevăr în ceea ce privește actele de executare silită efectuate în dosarul nr.145/2012 nu a intervenit perimarea, primul act constând în cererea de executare silită fiind efectuat la 21.06.2012, în timp ce ultimul act a fost întocmit la 26.07.2012, executare silită contestată în cadrul contestației la executare conexată și nesoluționată efectiv de către prima instanță.
Criticile recurentei în sensul că în baza disp.art. 387 alin. 1 C.pr.civ. termenul de 6 luni se împlinește de la data ultimului act de executare, dată de la care se analizează culpa creditorului privind continuarea executării silite, culpa inexistentă atât timp cât actele de executare realizate de executorul bancar rămân valabile în perioada cuprinsă între data transmiterii actelor de executare de la executorul bancar la executorul judecătoresc și că emiterea somației de către executorul judecătoresc are ca efect începerea unei noi executări silite, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 389 alin 1 C.pr.civ sunt fondate, deoarece, într-adevăr, nu există nicio dovadă la dosar care să ateste că ulterior datei de 26.07.2012 intimata nu ar fi efectuat toate demersurile necesare în vederea continuării executării silite față de contestator în dosarul de executare nr.145/2012, având dreptul să procedeze la executarea silită a contestatorului în baza unei noi cereri de executare silită, în condițiile în care acesta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin titlul executoriu, iar perimarea primelor acte de executare silită nu reprezintă un impediment în ceea ce privește executarea ulterioară a contestatorului în cadrul dosarului nr.145/2012.
În raport de aceste considerente, Tribunalul având în vedere disp.art. 304 pct. 8, 9 C.pr.civ. și ținând seama de disp.art. 3041 C.pr.civ., în baza disp.art. 312 alin.1, 2,3,5 C.pr.civ. va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată în sensul că în baza disp.art. 389,399 C.pr.civ. va admite în parte contestația la executare principală și va anula formele de executare silită întocmite în dosarul de executare nr.151 CL7210 al executorului bancar înregistrat cu nr._ al Judecătoriei S., fiind perimată de drept, urmând să fie menținute restul dispozițiilor sentinței numai în ceea ce privește respingerea celorlalte capete ale contestației la executare principală.
Totodată, Tribunalul, având în vedere că în realitate instanța de fond nu a soluționat contestația la executare conexată, neexistând nicio referire expresă cu privire la nici un capăt de cerere al acesteia, în dispozitivul sentinței recurate, iar mențiunea înserată în cuprinsul considerentelor privind netemeinicia capetelor de cerere ale contestației conexate, capete respinse în rest, nu echivalează cu soluționarea unor asemenea capete de cerere ale contestației conexate, fiind necesară menționarea expresă în cadrul dispozitivului sentinței a acestora, în baza disp.art. 129 alin. 6, art.105 alin. 2, art. 312 alin.5 C.pr.civ. va casa în parte sentința recurată și va trimite cauza la Judecătoria S. în vederea continuării judecății în ceea ce privește contestația la executare conexată, potrivit considerentelor prezentei decizii, ocazie cu care instanța de fond va analiza toate împrejurările invocate de către toate părțile, în raport de contestația la executare conexată, formulată de către contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul de recurenta – intimată B. C. CARPATICA SA cu sediul în Sibiu, ., județul Sibiu și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat "V. & MITEL" cu sediul în București, .. 143, mezanin, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 469/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimatul - contestator G. G. N., domiciliat în S., .. 6, județul Prahova, și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat V. M. C. cu sediul în București, ., nr. 53, . și în consecință:
Modifică în parte sentința recurată în sensul că admite în parte contestația la executare principală.
Anulează formele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 151CL7210 al executorului bancar înregistrat cu nr._ al Judecătoriei S., fiind perimate de drept.
Menține restul dispozițiilor sentinței numai în ceea ce privește respingerea celorlalte capete ale contestației la executare principale.
Casează în parte sentința recurată și trimite cauza la Judecătoria S. în vederea continuării judecăți în ceea ce privește contestația la executare conexată potrivit considerentelor prezentei decizii.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. N. G. M. M. C.
GREFIER,
E. M.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red. M.C./tehnored.MC
3 ex./30.03.2014
d.f.-_ Jud. S.
j.f.- M. Ș. V.
| ← Anulare act. Decizia nr. 1204/2013. Tribunalul PRAHOVA | Fond funciar. Decizia nr. 752/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
