Grăniţuire. Decizia nr. 201/2013. Tribunalul PRAHOVA

Comentarii

0

Decizia nr. 201/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 1867/310/2008*

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR.201

Ședința publică din data de 26.03.2013

Președinte: P. A. A.

Judecător: Ș. O. C.

Grefier: N. L. E.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții-reclamanți M. I., M. N. C. și . SRL, toți cu domiciliul, respectiv, sediul ales la Cabinetul de Avocatură B. D., cu sediul în București, .. 78A, sector 2, împotriva încheierilor de ședință din datele de 03.03.2011, 07.04.2011 și 23.02.2012 și a sentinței civile nr. 290/15.03.2012, pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimații-pârâți I. E. P. și I. E., cu domiciliul în Bușteni, .. 15, jud. Prahova, și intimatul-reclamant ORAȘUL BUȘTENI, PRIN PRIMAR, cu sediul în Bușteni, ., jud. Prahova.

Dezbaterile si susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 26.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când instanța pentru a da posibilitate părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 2.04.2013, când după deliberare a pronunțat următoarea hotărâre.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei S. sub nr._ la data de 15.12.2008, reclamanta N. J. a formulat acțiune în grănițuire și revendicare împotriva pârâților I. E.-P. și I. E., soți, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile părților și, ca urmare a stabilirii acesteia, pârâții să fie obligați la respectarea dreptului său exclusiv de proprietate asupra terenului în suprafață de 150 mp. situat în Bușteni, .. 15, jud. Prahova, pe care l-au acaparat abuziv și lăsarea acestuia către reclamantă în deplină proprietate și posesie. De asemenea, a mai solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată .

În motivarea acțiunii sale, reclamanta a arătat că este proprietara terenului în litigiu conform certificatului de moștenitor nr. 489/1976 autentificat la notariatul de Stat Local Câmpina, iar între terenul acesteia și cel al pârâților nu există o linie de hotar fixată prin semne externe. Precizează faptul că pârâții, în mod abuziv, au ocupat și folosit terenul proprietatea ei, desființând liniile de hotar care separau proprietățile părților, ocazie cu care au acaparat abuziv terenul de 150 mp situat în Bușteni.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 480 și urm., art. 584 cod civil și în dovedirea acesteia s-au solicitat probe cu: înscrisuri, expertiza tehnică de specialitate, cercetare locală, interogatoriul pârâților și, eventual, proba testimonială.

Pârâții, legal citați au formulat întâmpinare - cerere reconvenționalăprin care au solicitat respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă, cu obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată; pe linie reconvențională, au solicitat constatarea valabilității antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 01.10.1987 și intitulat ,,chitanță”, urmând ca hotărârea să țină loc de act de vânzare-cumpărare.

În motivarea cererii reconvenționale, pârâții au susținut că acțiunea reclamantei este neîntemeiată întrucât la data de 01.10.1987, ea le-a vândut terenul, iar ei au plătit drept preț suma de 10.000 lei, astfel cum rezultă din înscrisul sub semnătură privată, împrejurare confirmată și de fiica reclamantei, F. E., potrivit declarației din 01.10.1987 (f. 19). Precizează pârâții că după cumpărarea terenului, l-au înscris în rolul agricol, au plătit pentru el taxele și impozitele aferente, l-au împrejmuit cu gard și au edificat pe el un garaj, potrivit autorizației nr. 248/1996 eliberată de Primăria Orașului Bușteni (f. 20). De asemenea, precizează faptul că înscrisul sub semnătură privată cuprinde toate elementele specifice unui act de înstrăinare, iar terenul a fost stăpânit de pârâți din anul 1987 și până în prezent, nefiind tulburați în stăpânirea acestuia.

În dovedirea cererii reconvenționale, pârâții au solicitat proba cu înscrisuri: copia chitanței din 01.10.1987 (f. 18), interogatoriul reclamantei și expertiza topometrică pentru identificare, schițare și evaluare teren.

În drept, aceștia și-au întemeiat cererea reconvențională pe disp. art. 115, 119, 111 C.p.c. și art. 1295 C.civ.

La data de 05.03.2009, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor pârâților-reclamanți reconvenționali, susținerile lor fiind nereale, menționând că aceștia s-au înscris pe rolul agricol al Primăriei Bușteni în baza unei cereri la care au anexat testamentul autentificat sub nr._/05.10.1987, subliniind dolul acestora, aceștia folosind testamentul pe timpul vieții testatorului. De asemenea, precizează reclamanta faptul că ,,chitanța” din 01.10.1987 este nulă, nefiind întocmită cu respectarea condițiilor de valabilitate prevăzute de lege pentru actele translative de proprietate, iar reclamanta nu recunoaște semnarea acestei chitanțe. Totodată, reclamanta a formulat și întâmpinare la cererea reconvențională, solicitând anularea acesteia ca insuficient timbrată și invocând excepția prescripției dreptului material la acțiune potrivit art. 1 și 3 din Decretul nr. 167/1958, precizând că nu este relevant în cauză faptul că pârâții-reclamanți reconvenționali au obținut o autorizație de construcție și eu edificat un garaj pe terenul proprietatea reclamantei, întrucât ei au folosit acte nelegale, mai mult, autorizația de construcție fiind solicitată în numele și în beneficiul persoanei juridice . care nu deținea un titlu valabil pentru edificarea unei astfel de construcții.

Prin aceeași cerere formulată la data de 05.03.2012, reclamanta și-a completat acțiunea introductivă, solicitând a se dispune anularea autorizației de construcție nr. 489/1996 și pe cale de consecință demolarea construcției garaj edificată în baza acestei, pe terenul proprietatea sa, în lipsa unui titlu valabil.

La termenul din data de 05.03.2009, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale în ceea ce privește capătul de cerere completator al acțiunii introductive, având în vedere că actul a cărui anulare s-a solicitat ( în speță, autorizația de construire nr. 489/1996) este un act administrativ.

La data de 02.04.2012, reclamanta și-a precizat acțiunea introductivă, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: 1. stabilirea liniei de hotar care desparte proprietatea ei situată în Or. Bușteni, .. 15, jud. Prahova de proprietatea pârâților situată în imediata vecinătate a proprietății reclamantei, respectiv în Or. Bușteni, . nr. 17, jud. Prahova; 2. obligarea pârâților la respectarea dreptului ei de proprietate asupra terenului în suprafață de 150 mp situat în Or. Bușteni, .. 15, jud. Prahova și lăsarea acestuia către reclamantă în deplină proprietate și posesie; 3. eliberarea terenului proprietatea reclamantei de orice construcție, respectiv obligarea pârâților la demolarea construcției garaj edificată în mod abuziv și nelegal pe terenul reclamantei, în caz contrar hotărârea judecătorească să țină loc de act de demolare și 4. obligarea lor la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

La termenul din data de 02.04.2009, instanța de fond a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de reclamantă, respectiv: excepția netimbrării, cât și excepția prescripției dreptului material la acțiunea formulată de reclamanții reconvenționali, nefiind incidente art. 1 și 3 din Decretul 167/1958, ci art. 16 din Decretul 167/1958, termenul de prescripție fiind întrerupt, pârâții au posedat terenul,ceea ce confirmă și reclamanta, care a arătat ca nu le contesta posesia.

D. urmare a cererii reclamantei, s-au solicitat Primăriei Orașului Bușteni toate înscrisurile care au stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 248/1996 și a înregistrării în rolul fiscal a imobilului situat în Or. Busteni .. 15, jud. Prahova, privind pe pârâți, iar aceasta le-a transmis la dosar De asemenea, Primăria Orașului Bușteni a transmis și documentele care au stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 15/20.07.1991 și nr. 123/12.09.1991 (f. 76-123).

Reclamanta a depus la data de 20.01.2011 cerere prin care a solicitat suspendarea judecății cauzei conform disp.art. 244 pct. 1 Cod proc. civilă până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică având ca obiect terenul în litigiu si care este obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1233/23.12.2010

Cererea reclamantei de suspendare a judecății cauzei a fost respinsă ca neîntemeiată - prin Încheierea din data de 20.01.2011 întrucât dezlegarea prezentei pricini nu atârnă (nici în tot, nici în parte) de existența sau neexistența unui drept care să facă obiectul unei alte judecăți ; nu s-a făcut dovada existenței pe rolul vreunei instanțe a unui alt litigiu care să atragă incidența disp. art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod pr. civilă

De asemenea, prin aceeași încheiere, constatându-se că niciuna dintre părți nu s-a prezentat la instanță și nici nu a solicitat judecata în lipsă - s-a dispus suspendarea judecății pricinii în baza art.242 alin.1 pct.2 Cod proc. civilă - pentru lipsa părților. La data de 03.03.2011 cauza a fost repusă pe rol, la cererea pârâților .

La data de 03.03.201 instanța, constatând că - urmare încheierii contractului de vânzare-cumpărare depus de reclamanta vânzătoare N., autentificat sub nr. 88/14.02.2011 la BNP M. V. - Azuga a operat transmisiunea calității procesuale active - a dispus introducerea în cauză în calitate de reclamant a cumpărătorului terenului în litigiu, M. I. (in act s-a menționat că este căsătorit cu M. N. C.).

Numiții M. I. și M. N. C., legal citați, au depus notă de ședință prin care au învederat că nu au calitate procesuală în cauză, întrucât actualul proprietar al imobilului în litigiu este . SRL București, astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărareautentificat sub nr. nr. 147/06.03.2011la BNP M. V. - Azuga, depus în copie la dosar.

Față de aspectele învederate de cumpărătorii M., pârâții I. au solicitat la data de 07.04.2011, prin completarea cererii lor reconvenționale să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 88/14.02.2011 la BNP M. V. - Azuga, considerând că acest contract a fost încheiat în fraudă la lege, întemeiată pe o cauză nelicită, arătând, în esență, că atât vânzătorul cât și cumpărătorul au fost de rea-credință la momentul încheierii contractului, acesta din urmă cunoscând faptul că pe rolul acestei instanțe există un litigiu cu privire la terenul cumpărat, vânzarea fiind făcută în scopul fraudării intereselor pârâților, iar în susținerea acestei cereri s-au depus următoarele înscrisuri: copia contractului de vânzare-cumpărare nr. 88/14.02.2011, copia antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 1233/23.12.2010, precum și înscrisuri de la OCPI Prahova.

La data de 12.05.2011 pârâții au mai formulat o completare a cererii reconvenționale și au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 147/16.03.2011 la BNP M. V. - Azuga, invocând de asemenea reaua-credință a părților la încheierea actului, activitatea lor frauduloasă în scopul prejudicierii intereselor pârâților, precum și faptul că aceștia nici nu au mai solicitat extras de carte funciară, deși aveau cunoștință despre notarea litigiului.

Ambele cereri completatoare ale cererii reconvenționale au fost întemeiate pe disp. art. 948 pct. 4 rap. la art. 966 din vechiul Cod civil.

La data de 07.04.2011 instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de reclamantă a numitei M. N. C., soția reclamantului M. I.. Totodată, constatând că, urmare încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 147/16.03.2011 la BNP M. V. - Azuga -operează transmisiunea calității procesuale active - a dispus introducerea în cauză în calitate de reclamantă a cumpărătoarei actuale a terenului în litigiu – . SRL BUCUREȘTI.

Prin nota de ședință depusă la dosar în data de 02.06.2011, reclamanta N. J. a susținut că acțiunea în grănițuire formulată de către ea a rămas fără obiect; a invocat - raportat la cererea reconvențională - lipsa calității procesuale atât a sa, cât și a cumpărătorilor M. și . SRL, solicitând constatarea tardivității cererilor pârâților în nulitate absolută a celor două contracte de vânzare-cumpărare, potrivit art. 132 alin. 2 rap. la art. 135 Cod pr. civilă. De asemenea, a mai solicitat disjungerea cererii reconvenționale formulată de pârâți și admiterea excepției lipsei calității procesuale a reclamanților.

La același termen, . SRL a solicitat prin răspunsul său - respingerea cererii de constatare a nulității absolute a contractului nr. 147/16.03.2011 ca fiind tardiv formulată, în subsidiar respingerea ca neîntemeiată și nelegală ; - a mai cerut disjungerea judecății acestei cereri formulate de pârâții I. de judecata cererii principale care a rămas fără obiect; admiterea excepției lipsei calității sale procesuale și scoaterea din cauză, întrucât nu mai este necesară și utilă grănițuirea, societatea fiind proprietara ambelor terenuri.

Prin Încheierea din data de 02.06.2011 instanța a luat act de susținerile părților prin apărători și de înscrisurile depuse la dosar, în sensul că s-au formulat completări la cererea reconvențională inițială, completări depuse la dosar la termenul de judecată din 7 aprilie 2011 aflate la filele 67-72 care vizează nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.88/2011, precum și nota de ședință depusă la dosar la termenul din 12 mai 2011 și aflată la filele 85-86 care vizează nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.147/2011 . A apreciat că atât completarea la cererea reconvențională vizând nulitatea absolută a primului contract de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanta vânzătoare N. J. și cumpărătorul M. I., cât și cealaltă completare vizând nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamantul vânzător M. I. și cumpărătoarea . SRL sunt formulate în termen procedural în raport de disp.art.132, 135 Cod proc.civilă, întrucât ambele completări la cererea reconvențională au fost formulate la termenul de judecată imediat următor depunerii la dosar a celor două contracte de vânzare-cumpărare, așadar imediat ce pârâții I. au luat cunoștință despre existența celor două acte de vânzare-cumpărare.

Prin aceeași încheiere - în ce privește cererea reclamanților de disjungere a judecății completărilor la cererea reconvențională inițială, completări care au ca obiect constatarea nulității absolute a celor două contracte de vânzare-cumpărare, s-a apreciat că cererea de disjungere este neîntemeiată, față de dispozițiile legale anterior invocate,întrucât completările la cererea reconvențională sunt formulate în termen procedural așa cum s-a arătat, pe de o parte, iar pe de altă parte aceste completări au strânsă legătură cu cererea reconvențională inițială cât și cu cererea introductivă în grănițuire și revendicare.

În consecință, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamanților de disjungere a judecății completărilor la cererea reconvențională inițială, completări care au ca obiect constatarea nulității absolute a celor două contracte de vânzare-cumpărare, întrucât aceste completări nu sunt formulate tardiv, ci în termen procedural, astfel cum s-a expus în motivarea de mai sus.

Cât privește calitatea procesuală activă în acțiunea principală a cumpărătorilor M. I., M. N. C. și . SRL, instanța s-a mai pronunțat la termenul de judecată din 3 martie 2011 și se menține aceeași motivare și aceeași soluție, în sensul că aceștia au calitate procesuală activă în ce privește acțiunea principală, întrucât urmare încheierii contractelor de vânzare – cumpărare a operat transmisiunea calității procesuale active de la reclamanta-vânzătoare N. J..

În ce privește calitatea procesuală pasivă a acelorași persoane M. I., M. N. C. și . SRL în cererea reconvențională completată, s-a apreciat că au calitate procesuală față de cele două cereri completatoare la cererea reconvențională, care au ca obiect nulitatea absolută a celor două contracte de vânzare-cumpărare, în care respectivele persoane au calitate de părți contractante( cumpărători, vânzători), așa încât se impune a figura în cauză în calitate de pârâți în completarea cererii reconvenționale.

Astfel, prin aceeași încheiere au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile invocate de reclamanți referitoare la calitatea lor procesuală activă, respectiv pasivă, în raport de considerentele anterior expuse.

In cauză a fost efectuata o expertiză tehnica topometrică de către ing. A. F. prin care a fost identificat, masurat, evaluat si pozitionat pe schita de plan terenul revendicat, in suprafata de 150mp; a fost stabilita linia de hotar pe aliniamentul punctelor 5-6, fiind identificata si constructia situata pe teren, respectiv un garaj cu fundatie de beton.

La cererea partilor acestea si-au luat reciproc interogatorii prin comisie rogatorie la Judecatoria Brasov – dosar nr._/197/2011 si a fost administrata proba testimoniala, fiind ascultati martorii B. F., D. P. – propusa de reclamanti si S. A., propus de parati

Prin nota de ședință depusă la dosar la data de 23.01.2012 de către apărătorul reclamantei N. J., av. J. M., aceasta a învederat că reclamanta a decedat la data de 19.12.2011, că moștenitorii ei au formulat declarații de renunțare la moștenire și s-a solicitat admiterea excepției lipsei capacității de folosință a acesteia, respingerea cererii principale și a cererii reconvenționale, atașându-se înscrisuri în dovedirea acestei cereri, respectiv certificat de deces, declarații autentice de renunțare la succesiune dată de F. E., de F. A.-Ș. și de F. S.-C. .

Prin Încheierea din data de 23.02.2012 instanța a respins ca neîntemeiată excepției lipsei capacității de folosință a reclamantei N. J., excepție invocată de apărătorul ei, întrucât această reclamantă a decedat pe parcursul procesului și nu era decedată anterior introducerii acțiunii pe rolul instanței, așa încât în cauză sunt aplicabile disp. art. 243 alin.1 pct.1 Cod proc.civilă.

La același termen, în raport de declarațiile autentice de renunțare la succesiunea reclamantei N. J., declarații ale numiților F. A. Ș., F. E. și F. S. C. în raport și de disp. art. 1135 și urm. din noul Cod Civil, precum și față de obiectul atât al acțiunii principale introductive cât și al cererii reconvenționale completatăinstanța a dispus introducerea în cauză în calitate de reclamant a Orașului Bușteni prin Primar.

Instanța de fond a constatat și că, în ceea ce-i privește pe reclamanții M. I., M. N. C. și . SRL BUCUREȘTI, ei au această calitate procesuală, întrucât operează transmisiunea calității procesuale active de la reclamanta vânzătoare N. J. - aspect asupra căruia instanța se mai pronunțase la termenele anterioare.

Legal citat, reclamantul Oraș Bușteni prin Primar, a depus la dosar adresa nr. 1060/15.02.2012 prin care – referitor la decesul reclamantei N. J. - a invederat ca procedura succesorala se face in raza de competenta a ultimului domiciliu al defunctei, iar de la data decesului pana in prezent nu cunoaste daca a fost deschisa succesiunea, care sunt bunurile succesorale si posibilii mostenitori legali ori testamentari; a mai invederat si ca, din evidentele fiscale rezulta ca defuncta a instrainat in timpul vietii bunurile, stabilindu-se in Brasov.

La dosar s-a depus la data de 08.03.2012 nota de ședință prin care „partile” M. I., M. N. C. si . SRL BUCUREȘTIausolicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului, prin Primăria Orașului Bușteni, în temeiul Deciziei nr. 2/04.04.2011 pronunțată de ÎCCJ în recursul în interesul legii, intrucat nu exista un certificat de vacanta succesorala, iar Statul nu are calitate procesuala pasiva in actiunile avand ca obiect calitatea de unic mostenitor asupra unei mase succesorale.

Instanta de fond –luând in examinare mai intai, astfel cum prevad disp. art. 137 Cod pr. Civila – exceptia invocata la data de 08.03.2012 de catre „partile” ” M. I., M. N. C. si . SRL BUCUREȘTI – respectiv exceptia lipsei calității procesuale active, pasive a Statului, prin Orașul Bușteni – a constatat că aceasta este neintemeiată, cu concesința respingerii ca atare, pentru urmatoarele considerente:

Reclamanta N. J., care a promovat actiunea introductiva principala la data de 15.12.2008 - a decedat pe parcursul procesului, respectiv la data de 19.12.2011. Fiica acesteia, numita F. E., precum si nepotii de fiu predecedat, F. A. S. si F. S. C. au dat declaratiile de renuntare la succesiunea defunctei lor mame si respectiv bunici, declaratii autentificate sub nr. 70,71, si 73 la data de 18.01.2012 la BNP Gramada A. G. .La solicitarea instantei, Biroul Notarial anterior mentionat a comunicat la data de 10.02.012 ca pe rolul biroului nu este inregistrat dosarul succesoral al defunctei N. J., intrucat nu s-a solicitat dezbaterea succesorala, astfel ca nu detine informatia cu privire la numarul succesibililor; la biroul notarial au fost autentificate doar declaratiile de renuntare la succesiune nr. 70,71 si 73 din 18.01.2012 si inregistrate in Registrul Notarial de Evidenta a Optiunilor Succesorale.

În aceste conditii, la cererea paratilor, precum si in raport de disp. art. 1135 si urm. din Noul Cod civil ( aplicabile in cauza față de disp. art. 91 din Legea nr. 71/2011 rap. la art. 6 alin. 5 din Noul Cod civil si de data decesului reclamantei N. J., respectiv 19.12.2012) - instanta de fond a dispus la termenul din 23.01.2012 introducerea in cauza in calitate de reclamant a Orasului Busteni prin Primar, fata de considerentele aratate in cuprinsul Incheierii (f.196) si de obiectul atat al actiunii principale introductive si al cererii reconventionale completate.

Reclamantii M. I., M. N. C. si . SRL BUCUREȘTI sustin in mod neintemeiat ca Orasul Busteni prin Primar nu are calitate procesuală activa, pasiva in cauza, invocand imprejurarea ca nu exista un un certificat de vacanta succesorala, iar Statul nu are calitate procesuala pasiva in actiunile avand ca obiect calitatea de unic mostenitor asupra unei mase succesorale – invocand in sprijinul acestei sustieri Decizia nr. 2/04.04.2011 pronunțată de ÎCCJ în recursul în interesul legii.

Dispozitiile Deciziei sus-mentionate nu au incidență in prezenta cauza, intrucat, sub un prim aspect, nici actiunea principala introductiva si nici cererea reconventionala completata nu au ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale, iar sub un alt aspect Decizia este pronuntata la data de 04.04.2011, asadar anterior intrarii in vigoare, la data de 01.10.2011, a prevederilor Noului Cod civil invocate drept temei pentru introducerea in cauza a Orasului prin Primar, in speta disp. art. 1135 si urmatoarele.

Prin sentința civilă nr. 290/15.03.2012 pronunțată de Judecătoria S. a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active, pasive a Orașului Bușteni prin Primar, invocată de reclamanții M. I., M. N.-C. și . SRL București (in privința cărora a operat transmisiunea calității procesuale active), a fost admisă în parte cererea reconvențională, astfel cum a fost formulată și completată de către pârâții - reclamanți reconvențional I. E. P. și I. E., în contradictoriu cu reclamantul Orașul Bușteni prin Primar (in privința căruia a operat transmisiunea calității procesuale active) și cu reclamanții - pârâți reconvențional M. I., M. N.-C. și . SRL București - și în consecință s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 88/14.02.2011 încheiat între reclamanta - pârâtă reconvențional N. J. (decedată pe parcursul procesului) și reclamantul pârât reconvențional M. I., căsătorit cu reclamanta pârâtă reconvențional M. N. C. și nr. 147/16.03.2011 încheiat între reclamanții pârâți reconvențional M. I. și M. N. C. - soți si reclamanta pârâtă reconvențional . SRL București - ambele autentificate la BNP M. V. - Azuga.

S-a constatat valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanta-pârâtă reconvențional N. J. ( decedată pe parcursul procesului) și pârâții-reclamanți reconvențional I. E. P. și I. E. - soți - la data de 1 octombrie 1987 - denumit „chitanță” - având ca obiect terenul în suprafață de 150 mp. situat în or. Bușteni, .. 15, jud Prahova, respectiv cel din perimetrul 1-2-6-5-1 - identificat prin raportul de expertiză tehnică topometrică ing. A. F.-G., urmând ca hotărârea instanței de fond să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Prima instanță a admis în parte acțiunea principală precizată formulată de către reclamanta N. J. ( decedată pe parcursul procesului) - acțiune în privința căreia a operat transmisiunea calității procesuale active pentru reclamanții M. I., M. N.-C. și . SRL București în contradictoriu cu pârâții I. E. P. și I. E., dispunându-se grănițuirea proprietăților reclamantei . SRL București și a pârâților I. E. P. și I. E. - situate in or. Bușteni, .. 15, jud Prahova - pe aliniamentul punctelor 5-6 - conform raportului de expertiză tehnică topometrică ing. A. F.-G. .

Totodata, au fost respinse ca neîntemeiate capetele de cerere în revendicarea terenului în suprafață de 150 mp situat în or. Bușteni, .. 15, jud. Prahova și obligarea pârâților I. la demolarea garajului edificat pe acest teren.

Au fost obligați reclamanții M. I., M. N.-C. și . SRL București să plătească pârârților I. E. P. și I. E. suma de 7.562 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanta a reținut că prin înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanță” încheiat la data de 01.10.1987 între reclamanta N. J. ( decedata pe parcursul procesului, la data de 19.12.2011) și paratii I. E. P. si I. E. s-a consemnat remiterea sumei de 10.000 lei contravaloarea terenului de 150 mp. situat in or. Busteni, .. 15 (f. 152 – vol. I).

De la data încheierii acestui act juridic, terenul s-a aflat in posesia paratilor, aspect necontestat de catre reclamanta, care, prin aparatorul sau ales a declarat la termenul din 02.04.2009 ca reclamanta nu a semnat nicio chitanta, ca paratii au intrat abuziv pe teren, insa nu le contesta posesia. Reclamanta N. J. a sustinut ca nu a scris si nici nu a semnat chitanta infatisata de catre parati, care nu reprezinta un transfer al dreptului de proprietate, nu a recunoscut plata pretului invocat de parati, nefiind de acord sa se pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare.

F. de aceste sustineri ale reclamantei, instanta de fond a apreciat, in raport de disp. art. 138 alin. 2 Cod pr. Civila, ca se impune efectuarea unei expertize grafice pentru a se stabili daca chitanta este scrisa si semnata de catre reclamanta, punandu-i acesteia in vedere sa depuna scripte de comparatie la nivelul anului 1987, iar paratilor sa infatiseze chitanta originala. La acelasi termen din 21.05.2009 s-a procedat la luarea specimenului de semnatura al reclamantei.

S-au depus la dosar de care reclamanta drept scripte de comparatie inscrisurile aflate la filele 155-162 – vol I), iar de catre parati copia ( indigo) a chitantei si originalul testamentului autentificat sub nr._/05.10.1987.

Dosarul a fost inaintat la Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti care a invederat la data de 24.08.2009 ca lucrarea nu se poate efectua intrucat nu s-au pus la dispozitie exemplarul original si alte scripte de comparatie (alte acte scrise si semnate de reclamanta), solicitandu-se suplimentarea probelor de scris cursiv ale reclamantei, care urmeaza a fi luate de catre instanta. Reclamanta prin aparator ales a învederat ca nu detine alte scripte de comparatie la nivelul anului 1987, nefiind depuse dealtfel nici alte scripte; instanta a dispus ca reclamantei sa i se ia un supliment de proba de scris, respectiv sa scrie dupa dictare o parte a actiunii introductive, precum si un nou specimen de semnatura.

F. de diferentele evidente dintre specimenul de semnatura luat initial la data de 21.05.2009 si cel luat la data de 05.11.2009 s-a pus in vedere reclamantei sa depuna dovezi in ceea ce priveste sustinerea sa referitoare la inrautatirea starii sale de sanatate, precum si mai multe scripte de comparatie la nivelul anilor 1980-1990 - ceea ce reclamanta nu a depus.

Instanta a facut demersuri in vederea identificarii eventualelor scripte de comparatie, solicitand de la Primaria or. Busteni originalele actelor depuse la deschiderea rolului pentru imobilul pe numele reclamantei – insa respectiva institutie a identificat un singut inscris original .

Dosarul a fost din nou inaintat la Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti care a invederat la data de 31.05.2010 ca lucrarea nu se poate efectua in lipsa celor solicitate, respectiv: primul exemplar al chitantei in litigiu ( despre care paratii au afirmat ca nu il detin, ei detinand exclusiv exemplarul copie-plombagina), precum si alte alte scrise si semnate de catre reclamanta N. J. ( scrisori, bilete, insemnari personale, testamente olografe etc.).

Reclamanta – prin aparator - a invederat la termenul din 24.06.2010 ca nu detine alte scripte de depus, fiind pensionata pe caz de boala de la 45 de ani, nu poseda scrisori, facturi sau orice alte inscrisuri . In aceasta situatie instanta a constatat la acelasi termen ca nu se poate efectua expertiza grafica din lipsa altor scripte de comparatie .

Judecătorul fondului a considerat că reclamantei – ea fiind cea care a invocat faptul ca nici nu a scris si nici nu a semnat inscrisul denumit „chitanta” – îi revenea sarcina probei în acest sens, in conditiile disp. art. 1169 din vechiul Cod civil (aplicabile in cauza in raport de momentul procesual la care s-a invocat aspectul, moment anterior intrarii in vigoare a prevederilor Noului cod civil) – obligatie procesuala pe care nu a indeplinit-o.

Reclamanta a mai sustinut si ca instanta nu poate lua in considerare inscrisul denumit chitanta – invocand in acest sens disp. art. 1139 rap. la art. 1179 din vechiul Cod civil.

Disp. art. 1179 din vechiul Cod civil sunt . prezenta cauza, in raport de disp. art. 6 alin. 2 din Noul Cod civil cat si de data mentionata in inscrisul denumit chitanta, respectiv data de 01.10.1987.

Reclamanta se prevaleaza de inexistenta dublului exemplar, conditie ceruta de alin.1 al art. 1179 pentru valabilitatea actului sub semnatura privata . A.. 3 instituie o exceptie de la respectiva cerinta, anume ca lipsa mentiunilor multiplului exemplar nu poate fi opusa de acela care a executat din parte-i conventia constatata prin act.

În ceea ce o privește pe reclamanta N. J., prima instanță a apreciat ca a executat conventia constatata prin act, intrucat:

- sub un prim aspect, reclamanta nu a mai exercitat nicio formă de stăpânire asupra terenului, din moment ce nu a contestat posesia exercitata de catre parati ( imprejurare confirmata ca atare prin aparatorul sau – f 3- vol I ) ; - sub un alt aspect, prin orice alte mijloace decât actul sub semnătură privată, reclamanta a înțeles să lase pârâților stăpânirea terenului; în acest sens, se constată că, la data de 05.10.1987 (la numai 5 zile de la data mentionata in chitanta, 01.10.1987 ) s-a intocmit testamentul autentificat sub nr._ la Notariatul de Stat Judetean Brasov (f 153 – vol.I) prin care reclamanta testatoare N. J. a testat in favoarea paratului I. E. P. (pe care, in mod cu totul inexplicabil il numeste nepotul ei de sora, desi intre ei nu exista niciun grad de rudenie ) - exact terenul care face obiectul chitantei, cel in suprafata de 150 mp situat in or.Busteni, .. 15; in cuprinsul aceluiasi testament, reclamanta declara ca nu are mostenitori rezervatari, in conditiile in care la data autentificarii actului (05.10.1987) avea doi copii in viată, in speta pe fiica sa, F. E. si pe fiul sau F. V. –C. (decedat ulterior, la data de 24.12.1989) . Dupa decesul reclamantei (la data de 19.12.2011) atat fiica sa, F. E., cat si nepotii de fiu predecedat, F. A. S. si F. S. C. au dat declaratiile de renuntare la succesiunea defunctei lor mame si respectiv bunici, declaratii autentificate sub nr. 70,71, si 73 la data de 18.01.2012 la BNP Gramada A. G. ( f 181-183 – vol.I).

Imprejurarea ca reclamanta nu a mai exercitat posesia asupra terenului si ca aceasta posesie a fost exercitata de catre parati se coroboreaza si cu faptul ca, pe teren a fost edificata o constructie ( un garaj identificat prin expertiza topometrica) – in baza autorizatiei de construire nr. 248/26.09.1996 ( f 20 – vol. I); in situatia in care reclamanta ar mai venit la teren ( fapt pe care prin raspunsul la interogatoriu il sustine fara suport probator) ar fi observat edificarea acestei constructii si ar fi initiat demersuri pentru sistarea sau pentru desfiintarea sa, demersuri pe care nici prin actiunea introductiva ( f 5-6) dealtfel nu le-a exercitat, ci abia ulterior, prin completarea actiunii, la data de 05.03.2009.

F. de starea de fapt expusa in cauza, potrivit si cu disp. art.1073, 1077 din vechiul Cod civil ( aplicabile in cauza in raport de disp. art. 6 alin. 2 din Noul Cod civil si de data incheierii actului, 01.10.1987), art. 5 din Legea nr. 247/2005, titlul X, urmeaza sa se retina valabilitatea promisiunii bilaterale de vanzare cumparare, aceasta individualizeaza bunul care face obiectul actului juridic, fiind vorba de terenul anterior indicat in suprafata de 150 mp si identificat prin expertiza tehnica topometrica de către ing. A. F. (f. 149-152) ; se va mai retine si faptul ca pretul in suma de 10.000 lei a fost remis la momentul promisiunii, integral promitententei vanzatoare N. J. se reține că, dacă nu exista alte impedimente legale și lucrul se mai află in patrimoniul promitentului vanzator si nu a fost instrainat - instanța - in lumina prinicipiului executarii in natura a obligatiilor și repararii in natura a pagubelor - urmeaza sa pronunte o hotarare prin care sa constate valabilitatea promisiunii și care sa tina loc de contract de vanzare cumparare intre parti, hotărâre care are caracter constitutiv de drepturi, iar transmisiunea proprietății operează de la data rămânerii irevocabile a acesteia.

Dacă promitentul vânzător nu-și respectă obligația și vinde lucrul unei alte persoane, beneficiarul cumpărător nu poate cere predarea lucrului, întrucât nu a devenit proprietar, iar vânzarea încheiată cu altă persoană este - sub rezerva fraudei( fraus omnia corrumpit) - valabilă.

In speta de fata, s-a retinut ca, pe parcursul procesului, respectiv la data de 23.12.2010 intre reclamanta-parata reconventional N. J. si reclamantul-parat reconventional M. I. s-a incheiat antecontractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1233/23.12.2010 la BNP D. P. – Busteni avand ca obiect terenul in litigiu in suprafat de 150 mp, situat in or. Busteni, .. 15, jud. Prahova . Reclamanta in calitate de promitenta vanzatoare a declarat ca imobilul a ramas in mod continuu in stapanirea sa de la data dobandirii, ca nu a mai incheiat alte conventii de instrainare, constituiri de drepturi - iar reclamantul in calitate de promitent comparator a declarat ca a luat cunostinta de declaratia reclamantei ca pe rolul Judecatoriei S. se afla un litigiu ce face obiectul prezentului dosar ( nr._ ) avand ca obiect granituire si cerere reconventionalasi ca reclamanta va solicita suspendarea si ulterior repunerea pe rol a cauzei.

Prin Ordonanta nr. 254/P/03.10.2011 a Parchetului de pe langa Judectoria S. s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitei, reclamanta N. J., pentru infractiunea prev. de art. 292 Cod penal si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ, retinandu-se ca aceasta nu a adus la cunostinta notarului public care a autentificat antecontractul de vanzare cumparare sus-mentionat, desi avea aceasta obligatie – faptul ca terenul in litigiu s-a aflat in mod continuu in posesia numitilor I. E. P. si I. E. ( in speta, paratii) din anul 1987 si pana la data efectuarii declaratiei in fata notarului de catre invinuita, persoane in privinta carora invinuita a constituit drepturi in legatura cu terenul respectiv, iar obiectul prezentului dosar ( nr._ ) nu era doar granituire ci si revendicare, aspecte pe care procurorul le-a apreciat ca nu pot fi considerate ca lipsite de importanta si pe care invinuita trebuia sa le aduca la cunostinta notarului public. S-a apreciat de catre procuror si ca fapta savarsita de catre invinuita, a carei existenta a retinut-o, nu prezinta in concret gradul de pericol social al unei infractiuni, avand in vedere varsta invinuitei (88 de ani ), nivelul sau de pregatire ( studii 5 clase ), faptul ca se afla la primul conflict cu legea penala, iar consecintele faptei sale pot fi inlaturate.

Impotriva acestei Ordonante s-a formulat plangere, fiind solutionata prin respingere ca nefondata, la data de 15.12.2011 (dosar nr. 273/II/2/2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria S. ) si comunicata la data de 16.12.2011; nu s-a formulat plangere in temeiul art. 278¹ Cod pr. penala la instanta de judecata. Aceste aspecte rezulta din adresa din dosarul nr. 254/P/2011 a Parchetului de pe langa Judecatoria S. emisa la data de 02.02.2012.

La data de 14.02.2011 intre reclamanta-parata reconventional N. J. in calitate de vanzatoare si reclamantul-parat reconventional M. I. in calitate de cumparator (casatorit cu reclamanta-parata reconventional M. N. C.) s-a incheiat contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 88/14.02.2011 la BNP M. V. – Azuga avand ca obiect terenul in litigiu si care formase si obiectul antecontractului de vanzare cumparare anterior mentionat .

In cuprinsul acestui contract reclamanta vanzatoare a declarant ca in privinta terenului care face obiectul actului, este deschis dosarul civil nr._ aflat pe rolul Judecatoriei S.( in speta, prezentul dosar), in care ea figureaza in calitate de reclamanta in contradictoriu cu I. E. si I. E. P. ( in speta, paratii), proces avand ca obiect granituire si revendicare, conform certificatului de sarcini nr. 6551/14.02.2011, dosar suspendat conform certificatului de grefa din data de 02.02.2011 emis de Judecatoria S..

Reclamantul cumparator M. I. a declarat in cuprinsul contractului de vanzare cumparare sus-mentionat ca a luat cunostina de situatia de fapt si de drept a imobilului si intelege sa-l dobandeasca in actuala situatie juridica; a luat cunostinta de existenta pe rol a dosarului nr._ si intelege sa dobandeasca imobilul cu aceasta sarcina inscrisa in certificatul de sarcini nr. 6551/14.02.2011, solicitand ca dreptul de proprietate sa se intabuleze in Cartea Funciar in favoarea lui si a sotiei sale ca bun comun, cu sarcina

La data de 16.03.2011 intre reclamantul-parat reconventional M. I. in calitate de vanzator ( in nume propriu si ca mandatar pentru sotia sa, reclamanta-parata reconventional M. N. C.) si reclamanta –parata reconventional . SRL Bucuresti in calitate de cumparatoare s-a incheiat contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 147/16.03.2011 la BNP M. V. – Azuga) avand ca obiect deasemenea terenul in litigiu situat in or. Busteni, .. 15, jud. Prahova.

Reclamantul –parat reconventional vanzator M. I. a declarat in cuprinsul actului ca, in privinta terenului care face obiectul prezentului inscris este deschis un dosar civil, respectiv dosarul nr._ al Judecatoriei S., in care el figureaza in calitate de reclamant in contradictoriu cu numitii I. E. P. si I. E., proces avand ca obiect granituire si revendicare conform certificatului de sarcini nr. 6551/14.02.2011, dosar suspendat conform certificatului de grefa din data de 02.02.2011 emis de Judecatoria S..

Reclamanta -parata reconventional cumparatoare . SRL Bucuresti – prin reprezentant – a declarat in cuprinsul contractului de vanzare cumparare ca a luat cunostinta de situatia de fapt si de drept a imobilului si intelege sa-l dobandeasca in actuala lui situatie juridica ; a mai declarat ca are cunostinta de existenta pe rol a dosarului_ si intelege sa dobandeasca imobilul ca aceasta sarcina inscrisa in certificatul de sarcini nr. 6551/14.02.2011 ; in acest sens a solicitat sa se intabuleze dreptul ei de proprietate a imobilului, cu sarcina.

Martorul B. F. – ascultat in cauza la cererea tuturor partilor – a declarat ca, in calitate de agent imobiliar, a promovat spre vanzare vila paratilor I. si astfel a fost contactat de reclamantul M.. A mers impreuna cu acesta la imobil, unde s-au intalnit cu parata I. care i-a semnalat reclamantului M. ca, in privinta terenului exista o problema si anume ca terenul din fata constructiei este in litigiu cu o persoana din Brasov, dandu-i reclamantului M. numarul de telefon al acesteia pentru a o contacta. La solicitarea expresa a reclamantului M., martorul B. impreuna cu parata I. s-au prezentat la arhiva Judecatoriei S. unde aceasta a solicitat copii ale actelor din prezentul dosar, pe care insa nu le-au obtinut in ziua respectiva. A doua zi martorul a fost sunat de catre parata I., care i-a comunicat ca imobilul a fost vandut la licitatie de catre executorul judecatoresc. Martorul a mai confirmat ca parata I. si reclamantul M. au convenit asupra unui pret de aproximativ 175.000 Euro, in urma negocierilor, incluzand si terenul in litigiu, despre care parata a afirmat ca-l va castiga in proces. Totodata, martorul a confirmat si existenta unui garaj pe terenul in litigiu.

Martora D. P. - notar public - ascultată in cauză la cererea reclamanților N. J., M. I., M. N. C. și . SRL - a declarat că antecontractul de vanzare-cumparare care i s-a prezentat in instanță, a fost autentificat la biroul său notarial. Ea nu ar fi incheiat acest act daca nu ar fi deținut documentele legale necesare autentificării. In cazul de fata in afara ceritifcatului de moștenitor nu au mai fost necesare alte acte intrucat părțile nu au prezentat o intabulare in cartea funciara, iar terenul nu era identificat cu număr cadastral asa incat nu puteau fi verificate sarcinile nici in registrul de transcriptiuni nici in cartea funciara. Nu exista posibilitatea verificării sarcinilor intrucat nu era acordat număr cadastral. In cuprinsul antecontractului nu exista nicio mențiune despre o eventuala intenție a pârtilor de a autentifica contractul de vanzare-cumparare tot la biroul său notarial.

P. la termenul stabilit pentru autentificarea contractului, la biroul respectiv s-a prezentat cu o alta problema agentul imobiliar Core C. căruia martora-notar i-a adus la cunoștința ca nu autentifică, contractul, intrucat a aflat ca exista un litigiu. Daca părțile s-ar fi prezentat cu o cerere de autentificare si ar fi constatat ca exista motive sa nu incheie actul, ar fi dat o incheiere de respingere motivata. Înainte de a veni acest agent imobiliar, venise la biroul notarial al martorei, parata I. care a depus o cerere pe care a inregistrat-o (sub nr. 21/04.02.2011), prin care îi aducea la cunoștința ca asupra terenului exista litigiu ( certificatele de grefă - f 165, 166 vol. II) și îi solicita sa nu autentifice contractul. Motivul pentru care nu a vrut sa autentifice contractul este acela ca a luat cunoștința despre cele menționate de parata I. in cererea sa, precum si lecturand mențiunile din antecontract referitoare la litigiul de granituire. Odată cu cererea depusa la biroul notarial al martorei, pârâta I. a anexat 2 inscrisuri, unul către cartea funciara si unul emis de judecătorie(f 165, 166 vol. II). In vederea incheierii antecontractului s-a prezentat la birou un agent imobiliar care lucrează impreuna cu Core C. la aceeași agenție. La autentificarea antecontractului nu i s-a prezentat vreun certificat de grefa referitor la vreun litigiu pe rol si nici nu este obligatoriu ; notarul a avut si a reținut la dosar doar titlul dispunatorului si un certificat de atestare fiscala.Certificatul de moștenitor prezentat la autentificare era suficient la incheierea antecontractului. S-a mai arătat de către martora notar că - referitor la terenuri - la autentificarea unui contract de vanzare-cumparare, respectiv la momentul transmiterii proprietății, notarea unui litigiu in Cartea Funciara ( notare care se menționează in partea a treia a Cărții, la capitolul sarcini ) - ar fi impiedicat autentificarea unui astfel de contract.

Martorul S. A. – ascultat la cererea paratilor I. a declarat ca locuieste, din anul 1981, in imediata vecinatate a locuintei paratilor I. si se afla in vizita la acestia . duminica din prima parte a lunii decembrie 2010, cand au venit la parati doua familii, una dintre acestea recomandandu-se M. I. si sotia.Din discutiile la care a asistat, martorul a inteles ca este vorba despre vanzarea imobilului si ca se stabilise, in urma cu o saptamana pretul prin intermediul unei agentii imobiliare, respectiv suma de 185.000 Euro pentru terenul de sub casa si casa.Parata I. a prezentat familiei M. actele de proprietate si a insistat ca, in ceea ce priveste terenul din fata casei, acesta este in litigiu si “ nu este in regula deocamdata”.Reclamantul M. i-a spus paratei I. ca va aranja cu proprietarul terenului de la Brasov “ d-na J. “ si-i va da suma de 10.000 Euro pentru a rezolva situatia. Parata I. i-a spus reclamantului M. ca ea a cumparat terenul de la “ d-na J.” de la Brasov, persoana pe care martorul o cunoaste, dar pe care nu a mai vazut-o venind la teren de foarte multi ani. Parata i-a mai spus reclamantului si ca nu poate sa dea terenul pana la perfectarea actelor, deoarece l-a cumparat cu chitanta si “ nu are actele perfectate”, urmand a se merge la notar pentru aceasta operatiune.

F. de starea de fapt anterior descrisa, se retine ca reclamanta parata reconventional N. J. - desi a incheiat cu paratii reclamanti reconventional I. E. P. si I. E. conventia privitoare la o viitoare vanzare a terenului in litigiu - a inteles sa nesocoteasca aceasta conventie, procedand la vanzarea bunului catre un al treilea (tert), in speta reclamantului parat reconventional, cumparatorul M. I.. Promitenta vanzatoare N., ignorand promisiunea bilaterală, a instrainat bunul promis prin antecontract catre un tert, evident fara stirea si cu atat mai putin fara acordul promitenților cumparatori.

Referitor la efectele antecontractului de vanzare cumparare, in forma sa cea mai cunoscuta, anume promisiunea bilaterala de vanzare cumparare, aceasta este privita ca fiind o intelegere intre doua parti prin care ele se angajeaza reciproc sa incheie in viitor, la pretul stabilit, un contract de vanzare cumparare privitor la un bun determinat.Asadar, obligatia care se naste din incheierea acestui antecontract este aceea de a face, respectiv a incheia in viitor contractul de vanzare – cumparare, care este deja proiectat in privinta elementelor esentiale, mai precis, bunul este determinat iar pretul este stabilit. Obligatia de a face ce revine partilor, nu se rezuma doar ca acestea sa consimta la incheierea contractului de vanzare – cumparare, mai precis sa se prezinte la notariat, ci acestea trebuie sa faca tot ceea ce este necesar pentru incheierea contractului pe care s-au angajat a-l incheia.

Încheierea antecontractului naște o obligatie de a face, respectiv un drept de creanta in interesul partilor, iar promitentul cumparator nu dobandeste vreun drept asupra bunului promis si in egala masura, promitentul vanzator ramane stăpân al bunului promis.In aceste conditii, promitentul vanzator, ramanand in continuare proprietar al bunului, îl poate vinde (transmite) unei alte persoane, decat promitentul cumparator.

Promitenta vânzătoare N., in pofida existentei unui antecontract inteles cu anumite persoane ( parâții I.), a vindut bunul promis unui tert (reclamantului cumpărator M.), fara ca in prealabil sa fi cerut si obtinut rezolutiunea antecontractului. În această situație, pârâții I. au solicitat defiintarea actului incheiat in frauda intereselor lor.

În cauză s-a administrat probatoriul descris anterior, prin care s-a dovedit cu certitudine că terții ce au dobandit bunul (mai întâi cumpărătorii soți M., cât și ulterior cumpărătoarea . SRL București ) cunoșteau despre existenta antecontractului, așa încât actul incheiat mai întâi între ei și proprietară (respectiv promitenta vanzatoare N. din antecontract) - anume contractul autentificat sub nr. 88/14.02.2011 și ulterior cel incheiat între ei, cel autentificat sub nr. 147/16.03.2011 - vor fi lovite de nulitate absolută. Aceasta sanctiune a nulitatii intervine tocmai datorita faptului ca partile din contractele de vanzare – cumparare, au inteles sa incheie aceste acte in dauna promitenților cumparatori, altfel spus, sunt autorii unui act fraudulos incheiat in dauna drepturilor promitenților cumparatori.

În consecință, conventiile de vanzare – cumparare sus-menționate ( în speță, contractele autentificate sub nr. 88/14.02.2011 si nr. 147/16.03.2011 ) incheiate cu nesocotirea antecontractului de vanzare – cumparare ( promisiunea bilaterală încheiată la data de 01.10.1987) - au o cauză ilicită, astfel că aceste acte vor fi sanctionate cu nulitate absoluta.

Potrivit disp. art. 948 din vechiul Cod civil (aplicabile în cauză în raport de disp. art. 6 alin. 2 din Noul Cod civil și de data autentificării contractelor de vânzare cumpărare, respectiv 14.02.2011 și 16.03.2011) - condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: 1.capacitatea de a contracta; 2. consimțământul valabil al părții care se obligă ; 3. un obiect determninat; 4. o cauză licită.

Potrivit disp. art. 966 din vechiul Cod civil obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate avea niciun efect . Art. 968 prevede că este nelicită cauza cînd este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice.

Întrucât reclamanții pârâți reconvenționali N. J., M. I., M. N. C. și . SRL au încheiat contractele de vânzare cumpărare ( așa cum s-a expus anterior ) în mod fraudulos și anume in dauna drepturilor promitenților cumparatori I. - se reține incidența în cauză a adagiului latin “ omnia corrumpit “ (frauda corupe totul),avand semnificatia că frauda savarsita la incheierea sau executarea unui act juridic compromite validitatea actului incheiat sau a actului de executare, precum si a tuturor consecintelor acestora, pe care le afecteaza de nulitate absoluta sau relativa, dupa caz ( în speță, nulitate absolută). Acest adagiu se intemeiaza pe principiul potrivit caruia drepturile recunoscute persoanelor fizice sau juridice trebuie exercitate cu buna-credinta in conformitate cu scopul urmarit de lege la stabilirea lor.

In ceea ce priveste actiunea civila precizata formulata de catre reclamanta N. J. – a fost admisa exclusiv pentru capatul de cerere in granituire, in raport de disp. art. 581 din vechiul Cod civil, constatandu-se ca terenurile proprietatea reclamantei . SRL (cel dobandit prin adjudecare) si cel in suprafata de 150 mp care face obiectul promisiunii de vanzare cumparare – sunt invecinate.

In consecinta, s-a dispus grănițuirea proprietăților reclamantei . SRL București și pârâților I. E. P. și I. E., situate in or. Bușteni, .. 15, jud. Prahova - pe aliniamentul punctelor 5-6 - conform raportului de expertiză tehnică topometrică ing. A. F.-G..

In ce priveste capetele de cerere în revendicare și obligarea pârâților I. la demolarea garajului formulate de parata N. J. in actiunea civila precizata in raport de disp. art. 480 din vechiul Cod civil, in raport si de solutia dată cererii reconventionale au fost respinse ca neintemeiate. Nu se mai poate afirma in prezent fata de paratii promitenti cumpăratori I. niciun titlu de proprietate; titlul reclamantei N. J. a fost valorificat la incheierea actului juridic, promisiunea bilaterala de vanzare cumparare incheiat de pârâți cu aceasta.

În temeiul art. 274 Cod pr. civilă, art. 581 din vechiul Cod civil au fost obligați reclamanții M. I., M. N.-C. și . SRL București să plătească pârâților I. E. P. și I. E. suma de 7.562 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariul pentru expertul topometru și parțial onorariul de avocat, justificate cu chitanțele existente la dosar.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel M. I., M. N. C. și . SRL, criticând-o ca fiind netemeinica si nelegala.

În motivarea cererii de apel inițiale, apelanții-reclamanți au învederat că dosarul inițial constituit, nr._ ( ulterior modificat având nr._ ) a avut ca obiect cererea formulata de reclamnata N. J., in calitatea sa de proprietara a imobiluluii teren in suprafața de 150 mp situat in Bușteni, .. 15, jud. Prahova, formulata împotriva paraților I. E. P. si I. E., cu obligarea acestora de a-i lasa in deplina posesie si proprietate terenul in suprafața de 150 mp, situat in Bușteni, .. 15, jud. Prahova si a dispune graniturea acestui teren de imobilul ( construcție si teren) proprietatea paratilor( la acel moment).

Parații au formulat întâmpinare si cerere reconventionala nedovedita, nesustinuta legal, nici sub aspectu temeiului de drept si nici al celui de fapt, prin care au solicitat sa se constate ca înscrisul intitulat aberant „antecontract de vanzare-cumparare" cand de fapt consta . care doar parații si instanța au apreciat-o ca provenind de la recalmanta N. J., înscris datat 01.10.1987.

Reclamanta nu si-a însușit aceasta "chitanța" si, mai mult, urmare a achitării, de către aceasta a expertizei grafologice efectuate de INEC București, s-a stabilit ca acest inscris NU a fost nici măcar semnat de către reclamanta.

INEC București a solicitat instanței sa oblige parații la prezentarea exemplarului original al „chitanței" . Întrucât actul remis este realizat prin intermediul hârtiei copiative, situație in care se ridica problema daca semnătura in litigiu a fost sau nu copiata"

Si reclamanta N. J. a reiterat aceasta solicitare, instanței de judecata, sub sancțiunea prevăzuta de art. 139 (1) C.pr.civ. rap. la dft.

1179 Cod civil (in vigoare la data formulării cererii), cu atat mai mult cu cat acest înscris a fost depus după aproximativ 1 an de la data formulării cererii reconventionale.

In ceea ce privește raportul de expertiza întocmit in cauza, au existat alte incalcari flagrante ale dispozițiilor legale. Desi reclamanta N. J. a achitat onorariul astfel cum s-a dispus de instanța, parații reclamnati-reconventionali, au fost tolerați de către instanța, o perioada de aproximativ 1 an si jumătate, perioada in care nici expertul nu a fost sancționat pentru neefectuarea expertizei.

Dupa ce reclamanta N. J. a inscris terenul in litigiu, proprietatea acesteia, in evidentele de publicitate imobiliara, instanța a dispus efectuarea expertizei. Expertiza întocmita pe aproape 2 pagini, dupa aproximativ 2 ani de la data la care s-a dispus, a clarificat într-un final, interesul manifestat de instanța cu privire fa necesitatea acestei probe, in cauza dedusa judecații.

Mult anterior efectuării expertizei, reclamnata, in mod legal, a procedat la identificarea si intabularea in evidentele e CF a terenului in litigiu, devenind proprietara tabulara a acestuia, calitate in care a dispus de bun, încheind contract de vânzare in forma autentica cu M. I. si M. C. N..

Aceștia, au achitat toate spezele contractului, taxele si impozitele aferente.

Ulterior au vândut imobilul in litigiu, către . SRL, societate care a achiziționat, prin licitație publica, organizata de B. P. B. din S., proprietatea paraților, aflata în imediata vecinătate a terenului in litigiu, fata de care s-a solicitat granituirea, inițial.

Cu privire la aceste acte autentice de vanzare-cumparrae, parații au si-au COMPLETAT cererea reconventionala, solicitând constatarea nulității absolute a acestora, si introducerea in cauza, in calitate de reclamanți, a cumpărătorilor succesivi: M. I., M. C. N. si . SRL.

A fost respinsa cererea prin care aceștia au solicitat respingerea acestei cereri ca tardiv formulata, potrivit art. 132(2) rap. la art. 135 C.pr.civ., si a fost respinsa excepția lipsei calității procesuale active a lui M. I., M. C. N. si . SRL.

Urmare a faptului ca "partea" . SRL a devenit proprietara ambelor proprietăți (intre care s-a solicitat granituirea) a solicitat instanței sa se constate acțiunea formulata de N. J., ca fiind rămasa fara obiect. S-a respins si aceasta solicitare, ca de altfel toate cererile si excepțiile invocate de către reclamanta si M. I., M. C. N. si . SRL.

Pentru ca nici la acest moment nu exista un temei de drept in baza căruia sa fie clarificata calitatea procesuala a lui M. I., M. C. N. si . SRL, nu pot fi identificați, ca fiind "reclamanți".

Cu privire la "introducerea forțată" în cauza, a celorlalte parti: M. I.. M. N. C. si . SRL, in calitate de reclamanți (???), urmare a formulării, de către parații reclamanti-reconventionali, I., a unei completări a cererii reconventionale (dupa administrarea de probe ) dupa aproximativ 3 ani de judecata, apelanții au apreciat că este netemeinica si nefondata.

Se impunea admiterea excepției lipsei calității procesuale active a "introdusilor in cauza", in calitate de reclamanți, astfel cum am formulat-o, avand in vedere următoarele:

- reclamanta N. J. a solicitat sa se constate ca acțiunea acesteia a rămas fara obiect

- cererea reconventionala nu este dovedita, in mod legal si temeinic, parații reclamanți reconventionali nu au prezentat niciodată "chitanța" originala si niciun alt înscris original care sa dovedească susținerea cererii reconventionale

- nu a existat un temei de drept legal al introducerii in cauza a lui M. I., M. N. C. si . SRL in calitate de reclamanți

- completarea la cererea reconventionala a fost tardiv formulata, potrivit art. 132 (2) rap. la art. 135 C.pr.civ., si, cu toate ca au invocat aceasta excepție, instanța a continuat administrarea de probe pentru aceasta completare, respingând si cererea de disjungere a "completării" de acțiunea principala completările de acțiune formulate de parații reclamanți reconventionaii I., ce sunt netemeinice si nelegale: întreaga susținere a acestor completări se bazează pe reaua credința a reclamantei-parate reconventionale N. J., or, aceasta a decedat, iar buna credința a "reclamanților" ramași in cauza (fam.M. si . SRL ) a fost dovedita, prin toate probele administrate in cauza, mai mult, niciodată nu a fost contestata de parații reclamanți reconventionaii.

Asa zisa "rea credința" a reclamantei a fost argumentata prin raportare la un Certificatul de grefa emis chiar de către instanța, inscris al cărui conținut nu a fost in niciun fel influențat de către reclamnata, si care reda situația dedusa judecații. Acest certificat nu-I poate fi imputat reciamnatei N. J., si cu atat mai mult "introducerilor forțați " in cauza: M. I., M. C. N. si . SRL. nu s-a susținut si nici nu s-a dovedit raua credința a acestora, care sa poată determina constatarea nulității actelor încheiate de către aceștia.

Pe parcursul procesului, reclamanta N. J. a decedat, neexistand moștenitori acceptați ai moștenirii acesteia. Acela a fost momentul la care s-a pareciat de către instanța ca statul reprezentat prin Primăria or. Bușteni are calitatea de parte in cauza, considerând terenul in litigiu, proprietatea tabulara a . SRL, ca fiind succesiune vacanta.

In ceea ce privește introducerea in cauza a Statutului R., prin Primăria or. Bușteni, prin primar, in calitate de reclamant, in calitate de unic moștenitor al defunctei N. J., asupra masei succesorale a acesteia, constând in terenul in litigiu, nu ne putem rezuma, in mod elegant, decât ca este nelegala si netemeinica, statul prin reprezentant nu are calitate procesuala nici activa si nici pasiva, evident, umilei noastre aprecieri.

Prin punctul de vedere exprimat in scris de Primăria or. Bușteni, prin primar, aceasta arata ca terenul in litigiu, a fost înstrăinat de N. J., in timpul vieții.

Terenul in litigiu are proprietar tabular, in persoana . SRL.

Nu exista un certificat de vacanta succesorala, fiind importan de menționat si de reținut sunt următoarele apărări, pe care instanța de fond a refuzat, in mod părtinitor si nelegal, sa le ia in considerare:

a)parații, declarand-o decedata pe reclamanta N. J., au obținut înregistrarea pe rolul fiscal, prezentant un "testament" al acesteia, datat 05.10.1990

b)reclamanta N. J. a fost reinscrisa pe rolul fiscal, si-a plătit taxele si impozitele aferente terenului in litigiu, dupa ce Primăria Bușteni a constatat falsa declarație a paraților si a constatat ca reclamanta era in viata.

Pe parcursul procesului, dat fiind vădita părtinire a judecătorului, fata de parați, reprezentați de fostul președinte al acestei instanțe, au solicitat strămutarea, cerere care insa, a fost respinsa.

Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub acelați număr unic de dosar, iar la termenul din data de 5 noiembrie 2012 apelanții au formulat și depus la dosar o completare a motivelor inițiale prin care au învederat că înțeleg să atace sentința civilă nr. 290/2012, precum și încheierile de ședință date la 03.03.2011, 07.04.2011 și 23.02.2012, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței criticate si trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de fond, urmând ca instanța in cursul rejudecarii cauzei sa dispună suspendarea cauzei pana la împlinirea termenului prevăzut de art. 1.137 C.civ. pentru somarea succesibililor reclamantei N. J..

De asemenea, la împlinirea termenului prevăzut de art.1137 Cod civil, să ve dispune introducerea în cauză a succesorilor reclamantei și clarificarea calității procesuale active si pasive a fiecărei parti in raport de fiecare capăt de cerere, impunându-se a fi respinsă cererea de pronunțare a unei hotărâri care sa tina loc de act de vanzare-cumparare ca neîntemeiata.

Apelanții au susținut că trebuie admisă cererea de revendicare imobiliara a terenului de 150 mp situat in .. 15, Bușteni, jud. Prahova, dar și să se respingă cererile de anulare a contractelor de vanzare-cumparare nr. 88/14.02.2011 încheiat intre reclamanta N. J. in calitate de vânzătoare si M. I. in calitate de cumpărător si nr. 147/16.03.2011 încheiat intre M. I. in calitate de vânzător si S.C. V. SUL CONS SRL in calitate de cumpărătoare; instanța sa constate ca cererea de granituire a rămas fara obiect ca urmare a faptului ca ambele terenuri au același proprietar, cu respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecata către parati-reclamanti.

In subsidiar, in caz de respingere a cererii de trimitere spre rejudecare de către instanța de fond, instanța sa admită apelul, sa modifice încheierile atacate in sensul desființării acestora, si sa modifice hotărârea atacata in sensul admiterii in parte a cererii principale cu privire la revendicarea terenului in suprafața de 150 mp situat in .. 15; respingerii cererilor de anulare a contractelor de vanzare-cumparare nr. 88/14.02.2011 încheiat intre reclamanta N. J. in calitate de vânzătoare si M. I. in calitate de cumpărător si nr. 147/16.03.2011 încheiat intre M. I. in calitate de vânzător si S.C. V. S. CONS SRL in calitate de cumpărătoare;respingerii cererea de pronunțare a unei hotărâri care sa tina loc de act de vanzare-cumparare ca neîntemeiata; respingerii cererii de acordare a cheltuielilor de judecata, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata, in fond si apel

În motivarea cererii de completare a motivelor de apel, apelanții au susținut că motivele de trimitere spre rejudecare sunt clarificarea calității procesuale active si pasive pe fiecare capăt de cerere și suspendrea pana la împlinirea termenului prevăzut de art. 1.137 C.civ.

l.Clarificarea calității procesuale active si pasive pe fiecare capăt de cerere

La data de 14.02.2011 s-a incheiat intre reclamanta N. J. in calitate de vânzătoare si M. I. căsătorit cu M. C. N. in calitate de cumpărători contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 88/14.02.2011 pentru terenul in litigiu de 150 mp situat in .. 15.

Ulterior, aceștia au vândut imobilul in litigiu, către . SRL, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 147/16.03.2011.

Aceeași societate S.C. V. S. CONS S.R.L. a adjudecat, prin licitație publica, organizata de B. Pacel B. din S. in dosarul de executare nr. 203/2009, si proprietatea paraților, aflata in imediata vecinătate a terenului in litigiu, fata de care s-a solicitat granituirea, inițial.

Cu privire la aceste acte autentice de vanzare-cumparae, parații si-au COMPLETAT cererea reconventionala, solicitând constatarea nulității absolute a acestora, si introducerea in cauza, in calitate de RECLAMANȚI, a cumpărătorilor succesivi: M. I., M. C. N. si . SRL.

Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a lui M. I., M. C. N. si . SRL precum si lipsa calității procesuale pasive, aceștia figurând in proces in calitate de reclamanți.

Pentru ca nu exista un temei de drept in baza căruia sa fíe clarificata calitatea procesuala a lui M. I., M. C. N. si . SRL, nu pot fi identificați, ca fiind "RECLAMANȚI"".

M. I. si M. C. N. ar fi putut sta in judecata in calitate de parați cu privire la cererea reconventionala de constatare a nulității contractului de vânzare nr. 88/14.02.2011. Aceștia puteau dobândi aceasta calitate numai daca se făcea de catre parații I. o cerere de chemare in judecata a altor persoane, dupa ce au avut cunoștința de vanzarea-cumpararea terenului.

Ulterior, în momentul in care s-a constatat ca si aceștia au transmis la rândul lor catre S.C. V. S. CONS S.R.L., prin contractul de vanzare-cumparare nr. 147/16.03.2011 dreptul asupra terenului, aceștia trebuiau scoși din citativ si introdusa in cauza societatea cumpărătoare, tot in baza unei cereri de chemare in judecata a altor persoane, formulata de parații I..

Instanța nu putea sa introducă in cauza, de la sine putere, aceste persoane. Astfel, M. I. si M. C. N. au calitate procesuala pasiva doar cu privire la cererea de constatare a nulității contractului de vanzare-cumparare nr. 88/14.02.2011, societatea S.C. V. S. CONS S.R.L., având calitate procesuala pasiva doar pe capătul de cerere de constatare a nulității contractului de vânzare cumpărare nr. 147/16.03.2011, numai daca aceștia erau introduși in cauza in mod legal printr-o cerere de chemare in judecata a altor persoane făcuta de catre parații I..

Cu privire la cererea reconventionala de pronunțare a unei hotărâri care sa tina loc de titlu, in baza chitanței de mana datata 01.10.1987, M. I., M. C. N. si S.C. V. S. CONS S.R.L., nu pot avea calitate procesuala pasiva, cu atat mai mult nu pot avea calitate procesuala activa, astfel cum a considerat instanța fiind introduși in cauza in calitate de reclamanți.

Calitatea procesuala pasiva pe acest capăt de cerere, de pronunțare a unei hotărâri care sa tina loc de titlu, nu o putea avea decât suscesorul reclamantei N. J., respectiv succesibilul care era identificat in urma așteptării termenului de 1 an si 6 luni conform art. 1.137 C.civ., iar daca nu exista un astfel de succesor, Orașul Bușteni prin Primar, in urma emiterii certificatului de vacanta succesorala.

In baza acelorași considerente, calitate procesuala activa pe capetele de cerere introductive de granituire si revendicare a terenului in suprafața de 150 mp, nu puteau avea M. I., M. N. C. sau S.C. V. S. CONS SRL, deoarece aceștia nu sunt moștenitorii defunctei N. J.. Calitate procesuala activa pe aceste capete de cerere nu putea avea decât cel care culegea moștenirea reclamantei.

Astfel, instanța de fond in mod nelegal a procedat la judecarea cauzei considerând ca toate părțile au calitate procesuala si pasiva si activa pe toate capetele de cerere.

De aceea, se impune a fi pronunțată o soluție de trimitere a cauzei spre rejudecarea hotărârii, urmând a se clarifica calitatea procesuala activa si pasiva a flecarei parti pe fiecare capăt de cerere.

2.Suspendrea pana la împlinirea termenului prevăzut de art. 1.137 C.civ.

Pe parcursul procesului, la data de 19.12.2012 reclamanta N. J. a decedat.

Fiica acesteia si doi nepoți de fiu au dat declarații de renunțare la moștenire.

Acela a fost momentul la care s-a pareciat de către instanța ca Primăria or. Bușteni prin Primar are calitatea de parte in cauza, considerând terenul in litigiu, proprietatea tabulara a . srl, ca fiind succesiune vacanta.

In conformitate cu art. 1.136 C.civ. "cat timp moștenirea nu a fost acceptata sau daca succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate sa numească un curator special al moștenirii, pentru apărarea drepturilor moștenitorului eventual".

In acest sens, una din părțile interesate trebuia sa înștiințeze un notar pentru deschiderea succesiunii, urmând ca in conformitate cu dispozițiile art. 1.137 C.civ. sa se aștepte un termen de un an si 6 luni de la deschiderea succesiunii pentru a vedea daca se înfățișează vreun succesibil.

In condițiile in care reclamanta N. J. a decedat la data de 19.12.2011, instanța de judecata trebuia sa dispună suspendarea judecării cauzei pana la data de 19.06.2013, deoarece in aceasta perioada se putea prezenta un succesibil, in afara celor care au dat declarație de renunțare la moștenire.

Astfel, certificatul de vacanta succesorala se emite de către notarul insarcinat cu dezbaterea succesiunii la data expirării termenului de un an si 6 luni.

Instanța a procedat in mod nelegal dispunând introducerea in cauza in calitate de reclamant a Orașului Bușteni prin Primar, deoarece acesta poate culege moștenirea abia la data implinirii termenului de 1 an si 6 luni, acțiunea rămânând in acest fel fara reclamant, deoarece M. I., M. N. C. si S.C. V. S. Cons S.R.L. nu au calitate procesuala activa pe capătul de cerere introductiv, respectiv granituirea fata de proprietatea paraților si revendicarea terenului.

Mai mult, instanța de judecata trebuia sa dispună suspendarea cauzei cu cat, Biroul Notarial Grămada A. G., conform adresei depuse la dosar arata ca nu s-a solicitat dezbaterea succersorala si nu deține informații cu privire la numărul succesibililor. De asemenea, si Orașul Bușteni a precizat ca nu cunoaște daca a fost deschisa succesiunea, care sunt bunurile succesorale si posibilii moștenitori legali ori testamentari.

Instanța de judecata a trecut peste toate aceste aspecte si a dispus introducerea in cauza a Orașului Bușteni prin Primar pentru a soluționa mai repede dosarul

Prin urmare, se impune trimiterea cauzei spre rejudecarea sentinței pentru urmarea procedurii prevăzuta de art. 1.135 C.Civ. si urm. deoarece Or. Bușteni prin primar nu putea fi introdus in cauza fara a exista certificatul de vacanta succesorala.

De asemenea trimiterea cauzei spre rejudecare se impune si pentru administrarea de probe suplimentare, respectiv istoric de rol fiscal si istoric de număr postal.

B) Apelanții au susținut că există și motive de modificare a sentinței si a incheierilor pronunțate in data de 03.03.2011; 07.04.2011 si 23.02.2012:

1. încheierea de ședința din data de 03.03.2011

2. încheierea de ședința din data de 07.04.2011

3. încheierea din data de 23.02.2012

4. Identificarea terenului

5. Reaua credința a cumpărătorilor

6. Pret neserios

7. Interpretarea chitanței de mana ca fiind antecontract

1.Incheierea de ședința din data de 03.03.2011 este data cu nerespectarea prevederilor legale.

La data de 28.02.2011 reclamanta N. J. depune la dosarul cauzei note de ședința prin care invedereaza instanței faptul ca la data de 14.02.2011 s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 88 de BNP M. V. prin care aceasta a vândut terenul obiect al prezentei cauze catre M. I. apreciind ca aceasta nu mai are calitate procesuala pasiva.

Instanța, in mod netemeinic, in baza acestor note de ședința, si desi parații prin apărător au solicitat amânarea cauzei pentru a-si preciza calitatea procesuala activa, prin încheierea de la data de 03.03.2011 a introdus in cauza pe M. I., cumpărătorul terenului in litigiu, considerând ca operează transmisiunea calității procesuale active.

Instanța a procedat in mod netemeinic deoarece in aceasta situație, parații I. trebuiau sa formuleze o cerere de chemare in judecata a altor persoane, urmând ca M. I. sa dobândească calitatea de parat pe cererea de anulare a contractului de vânzare cumpărare, eventual aceasta cerere sa fie disjunsa, sa fíe format un alt dosar care trebuia suspendat pana la soluționarea cerereii de revendicare.

Soarta contractului urma sa fie determinata de soluția pronunțata in cererea principala de revendicare si cererea reconventionala care avea ca obiect pronunțarea unei hotărâri care sa tina loc de titlu, N. J. pastrandu-si calitatea procesuala activa si pasiva pe aceste capete de cerere.

M. I. nu putea fi introdus in cauza de catre instanța pur si simplu, ci pe baza unei cereri formulata de una din parti in baza art. 57 C.p.c, cerere necesara tocmai pentru lămurirea cadrului procesual.

2. Aceeași este situația si in cazul încheierii din data de 07.04.2011 cand instanța a procedat in mod similar cu privire la introducerea in cauza a lui M. N. C. si S.C. V. S. Cons S.R.L.

Prin notele de ședința depuse la data de 07.04.2011 M. I. prin reprezentant legal, a indicat ca si proprietara actuala a terenului in litigiu societatea V. S. Cons S.R.L., invocând lipsa calitate procesuala pasiva.

Instanța, de asemenea, introduce in cauza prin încheiere, farà a exista vreo cerere făcuta de una din parti pe M. N. C. si S.C. V. S. Cons S.R.L in calitate de reclamanti.

In repetate rânduri s-a invocat lipsa calității procersuale pasive atat a reclamantei N. J. cat si a reclamanților M. si societatea V. S. Cons, insa niciodată nu s-a pus in discuție pe ce anume capete de derere se invoca lipsa calității procesuale pasive pentru clarificarea cadrului procesual.

3.Incheierea din data de 23.02.2012 este data cu nerespectarea prevederilor legale.

Prin aceasta încheiere instanța a dispus introducerea in cauza in calitate de reclamant a Orașului Bușteni prin Primar.

Asa cum am arătat si mai sus, si aceasta încheiere este data cu nerespectarea dispozițiilor legale deoarece,in conformitate cu art. 1.136 C.civ. "cat timp moștenirea nu a fost acceptata sau daca succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate sa numească un curator special al moștenirii, pentru apărarea drepturilor moștenitorului eventual".

In acest sens, una din partile interesate trebuia sa înștiințeze un notar pentru deschiderea succesiunii, urmând ca in conformitate cu dispozițiile art. 1.137 C.civ. sa se aștepte un termen de un an si 6 luni de la deschiderea succesiunii pentru a vedea daca se infatiseaza vreun succesibil.

In condițiile in care reclamanta N. J. a decedat la data de 19.12.2011, instanța de judecata trebuia sa dispună suspendarea judecării cauzei pana la data de 19.06.2013» deoarece in aceasta perioada se putea prezenta un succesibil, in afara celor care au dat declarație de renunțare la moștenire.

Astfel, certificatul de vacanta succesorala se emite de către notarul insarcinat cu dezbaterea succesiunii la data expirării termenului de un an si 6 luni.

Instanța a procedat in mod nelegal dispunând introducerea in cauza in calitate de reclamant a Orașului Bușteni prin Primar, deoarece acesta poate culege moștenirea abia la data împlinirii termenului de i an si 6 luni, acțiunea rămânând in acest fel fara reclamant, deoarece M. I., M. N. C. si S.C. V. S. Cons S.R.L. nu au calitate procesuala activa pe capătul de cerere introductiv, respectiv granituirea fata de proprietatea paraților si revendicarea terenului.

Mai mult instanța de judecata trebuia sa dispună suspendarea cauzei cu cat, Biroul Notarial Grămada A. G., conform adresei depuse la dosar arata ca nu s-a solicitat dezbaterea succersorala si nu deține informații cu privire la numărul succesibililor. De asemenea, si Orașul Bușteni a precizat ca nu cunoaște daca a fost deschisa succesiunea, care sunt bunurile succesorale si posibilii moștenitori legali ori testamentari.

Instanța de judecata a trecut peste toate aceste aspecte si a dispus introducerea in cauza a Orașului Bușteni prin Primar pentru a soluționa mai repede dosarul.

4. Identificarea terenului

Chitanței de mana ii lipsește un element esențial pentru a fi valabila ca antecontract de vanzare-cumparare, respectiv identificarea obiectului vânzării -terenul.

Terenul nu este identificat si nici nu poate fi identificat conform datelor din chitanța de mana fiind trecut generic "teren in suprafața de 150 mp situat in .. 15". Dupa cum se poate observa, toate actele si contractele depuse in aceasta cauza sunt cu privire la .. 15, atat actele emanând de la reclamanta, cat si actele emanând de la parați.

La adresa poștala din .. 15 sunt cel puțin doua terenuri in suprafața de aproximativ 150 mp fiecare, atat cel ce a aparținut reclamantei N. J., cat si cel ce a aparținut paraților, in prezent adjudecat de societatea V. S. Cons S.R.L.

De aceea instanța trebuia sa solicite de la Primăria Orașului Bușteni si un istoric de număr postai cu privire la adresa din .. 15.

Parații invoca faptul ca aceștia in baza chitanței de mana s-au inscris cu rol fiscal pentru terenul in litigiu, insa, din chitanțele de plata a impozitului pe teren si construcții nu rezulta pentru ce imobil sunt plătite.

De altfel, nici nu se știe daca a fost aprobata cererea de inscriere la rolul fiscal deoarece chitanțele de plata a impozitelor sunt depuse pentru .. 9 si Erou Stanica nr. 11, pentru . nr. 15 existând deschis doar un singur rol cu nr._, fara a sti data de la care acesta a fost deschis si pentru ce suprafața de teren din Erou Stanica nr. 15, deoarece la acest nr. sunt cele doua terenuri, unul ce a aparținut reclamantei N. J. si unul ce a aparținut paraților I..

Cele in care se menționează adresa titularului ca fiind erou Stanica nr. 15 sunt din 2006, astfel ca nu se poate retine ca s-a achitat impozit din data de 1987. Este necesar ca instanța sa efectueze o adresa către Primăria Orașului Bușteni care sa comunice un istoric de rol fiscal pentru imobilul in litigiu, inclusiv data de la care s-a plătit impozit de către parați.

5. Cu privire la reaua-credinta:

Instanța a reținut faptul ca soții M. si ulterior S.C.V. S. Cons S.R.L. au fost de rea-credinta, cunoscând faptul ca exista litigiu cu privire la terenul in cauza. Insa de la faptul ca aceștia au conoscut ca exista pe rolul instanței un litigiu pana la faptul ca au dorit fraudarea intereselor paraților I. este o diferența semnificativa si esențiala pentru clarificarea raporturilor juridice.

Reaua-credinta trebuia a fi reținuta in sarcina paraților, nu a reclamanților M., deoarece aceștia au incercat prin orice mijloc sa stăpâneasca terenul in litigiu, folosind chiar un testament fals al reclamantei N. J. in timp ce aceasta era inca in viata.

Faptul ca reclamanta N. J. nu a locuit in or. Bușteni si nu a venit in mod constant la teren pentru a verifica daca acesta este ocupat sau nu, nu inseamna ca aceasta a transmis bunul către cei care l-au ocupat in mod abuziv. Se poate trage concluzia din actele invocate de către parații I., (chitanța de mana si testamentul) ca aceștia au dorit cu orice mijloc sa aiba un titlu asupra terenului proprietatea reclamantei N. J., deoarece aceștia cumpăraseră terenul de langa, si cel mai probabil au dorit sa stăpâneasca si proprietatea in litigiu observând ca aceasta nu este locuita de proprietar.

De aici se poate trege o simpla prezumție ca parații au dorit sa obtina prin orice mijloace terenul in suprafața de 150 mp aparținând reclamantei.

Atat apelanții M. cat si societatea V. S. Cons au dorit cumpărarea atat a terenului reclamantei N. J. cat si a terenului paraților I. pentru a avea intreg lotul de teren de la adresa din .. 15.

Faptul ca M. I. a declarat ca are cunoștința de existenta litigiului, nu echivalează cu faptul ca a cumpărat cu intenția de a frauda interesele paraților

Instanța a considerat faptul ca contractele de vânzare cumpărare nu îndeplinesc una din condițiile esențiale de valabilitate, respectiv au o cauza ilicita. Art. 968 C.civ. Menționează insa faptul ca este nelicita cauza cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice. Or in cazul nostru, vânzarea unui teren nu este prohibita de nici o lege, nu se perturba ordinea publica si in nici un caz nu contravine bunelor moravuri.

Asa zisa "rea credința" a reclamantei a fost argumentata prin raportare la un Certificatul de grefa emis de către instanța, inscris al cărui conținut nu a fost in niciun fel influențat de către reclamnata, si care reda situația dedusa judecații. Acest certificate nu-i poate fi imputat reclamnatei N. J., si cu atat mai mult "introducerilor forțați " in cauza: M. I., M. C. N. si . SRL.

Nu s-a susținut si nici nu s-a dovedit reaua credința a acestora, care sa poată determina constatarea nulității actelor încheiate de către aceștia.

Cu privire la faptul reținut de instanța in considerentele hotărârii la pag. 9 par. I, respectiv faptul ca reclamanta N. J. a menționat ca nu contesta posesia paraților asupra terenului, arătam faptul ca instanța a făcut o interpretare greșita a afirmației, deoarece aceasta a menționat ca parații au ocupat terenul abuziv si cunoaște faptul ca aceștia il poseda, insa nu le recunoaște vreun drept asupra terenului, tocmai pentru acest motiv formulând si acțiunea in instanța. A admite contrariu ar fi un nonsens, deoarece daca reclamanta nu contesta posesia paraților ar fi însemnat ca aceasta sa le recunoască dreptul, drept pe care il contesta insa prin acțiunea formulata.

6. Cu privire la prețul bunului raportat la data transmiterii dreptului de proprietate.

Prețul care constituie o cauza suficienta a obligației de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului, trebuind sa existe o proporție intre prețul fixat si valoarea reala a bunului vândut.

Deoarece condițiile ce trebuiesc întrunite pentru existenta valabila a contractului de vânzare-cumpărare se stabilesc prin raportare la data acestui act, prețul serios fiind una din aceste condiții, rezulta ca prețul trebuie analizat prin raportare la data pronunțării hotărârii instanței care tine loc de act de vanzare-cumparare.

Prețul pentru care s-a transmis proprietatea terenului este de 10.000 lei, acesta fiind un pret infim daca ne gândim la valoarea terenului la aceasta data in Bușteni, terenul fiind situat la baza pârtiei de ski.

Astfel, hotărârea instanței judecătorești, care ar constitui titlu de proprietate al paraților trebuie sa cuprinde aceleași elemente de valabilitate necesare si pentru un contract de vânzare cumpărare, condiții ce nu sunt indeplinite in prezenta cauza, prețul fiind neserios si terenul neputand fi identificat.

7. Cu privire la chitanța de mana invocata:

Cu privire la chitanța de mana datata 01.10.1987 invocata de parați ca fiind antecontract de vânzare cumpărare pentru terenul in litigiu, consideram ca aceasta nu poate fi luata in considerare pentru următoarele motive:

Reclamanta N. J. a contestat înscrisul sub semnătura privata denumit "chitanța" spunând ca aceasta nu a scris, nici nu a semnat respectiva chitanța, si mai mult decât atat, nici nu a primit vreun ban de la parați.

Desi s-a încercat efectuarea unei expertize grafice, Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice București a menționat ca nu se poate efectua aceasta expertiza deoarece nu s-a prezentat exemplarul original al chitanței si nu au avut suficiente scripte de comparație de la nivelul anilor la care s-a semnat chitanța.

Instanța a făcut si o aplicare greșita a art. 1179 alin. 3, considerând ca N. J. a executat in parte convenția constatata prin chitanța de mana, astfel ca lipsa multiplului exemplar nu-i poate fi opusa, insa reclamanta nu a lăsat stăpânirea terenului către parați, aceștia ocupând terenul in mod abuziv, si nu de la data la care s-ar fi incheiat chitanța de mana sau falsul testament, ci cel mai probabil din 1990 cand s-a făcut cererea de inscriere pe rol fiscal in numele N. J., cerere ca insa nu stim daca a fost aprobata si pentru ce teren, deoarece N. J. avea in proprietate si terenul din Erou Stanica nr. 11, existând chiar chitanțe de plata a impozitelor pe numele paraților pentru terenul din .. 11.

Astfel, instanța in mod nelegal a dat eficienta unui inscris juridic ce nu era original, nefiind menționat in cate exemplare a fost incheiat.

Prin chitanța de mana nu se identifica terenul ce se vinde, nici măcar prin menționarea vecinilor. Coroborat cu faptul ca, de fapt sunt doua terenuri având aceeași suprafața la același nr. postai, ne face sa ne întrebam, unde este poziționat acest teren.

Reclamanta nu si-a insusit aceasta "chitanța" si, mai mult, urmare a achitării, de către aceasta a expertizei grafologice efectuate de INEC București, s-a stabilit ca acest inscris NU a fost, nici măcar semnat de către reclamanta.

INEC București a solicitat instanței sa oblige parații la prezentarea exemplarului original al " chitanței", "întrucât actul remis este realizat prin intermediul hârtiei copiative, situație in care se ridica problema daca semnătura in litigiu a fost sau nu copiata"

Si reclamanta N. J. a reiterat aceasta solicitare, instanței de judecata, sub sancțiunea prevăzuta de art. 139 (1) C.pr.civ. rap. la art. 1179 Cod civil (in vigoare la data formulării cererii), cu atat mai mult cu cat acest inscris a fost depus dupa aproximativ 1 an de la data formulării cererii reconventionale.

C. Apelanții au invocat excepția lipsei calității procesuale active justificata de lipsa de interes in formularea cererilor de anulare a contractelor de vânzare cumpărare nr. 88/14.02.2011 si nr. 147/16.03.2011.

Calitatea procesuala presupune existenta unei entități între persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat, iar reclamantul are obligația sa-si dovedească calitatea procesuala activa cu privire la cererea cu care a sesizat instanța.

Acțiunea civila reprezintă ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protecția judiciara a drepturilor subiective si a situaților juridice ocrotite de lege.

Una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile este interesul, astfel ca pentru promovarea cererii de chemare în judecata, reclamantul trebuie sa facă dovada interesului sau, respectiv a folosului practic urmărit prin introducerea cererii de chemare în judecata.

In speța de fata, interesul paratilor-reclamanti lonescu de anulare a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 88/14.02.2011 încheiat intre N. J. in calitate de vânzătoare si fam. M. in calitate de cumpărători, si a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 147/16.03.2011 încheiat intre fam. M. in calitate de vânzători si S.C. V. S. CONS S.R.L., in calitate de cumpărătoare, nu exista deoarece daca s-ar desființa aceste acte de proprietate terenul nu se reintoarce in proprietatea nimănui, deoarece N. J. nu avea un titlu de proprietate legal asupra terenului, aceasta având doar certificatul de moștenitor fara număr, emis in dosarul nr. 489/1976 al Notariatului de Stat Local Campina.

Acest certificat de moștenitor este guvernat de dispozițiile Codului civil de la 1864, care nu dădeau puterea de titlu de proprietate unui certificat de moștenitor. Citam din doctrina, respectiv pag. 482 din F. D., "Tratat de drept succesoral" dispozițiile privitoare la petiția de ereditate:

In ceea ce privește puterea doveditoare a certificatului de moștenitor, se admite ca el nu poate fi opus terților ca instrument de dovada a proprietății, nu constituie fata de terți un titlu de proprietate, caci notarul nu are căderea sa certifice calitatea de proprietar a celui care lasa moștenirea, ci numai calitatea de moștenitor si a cotei sau bunurilor (impartireprin buna invoiala) care se cuvin fiecărui moștenitor in parte. Certificatul de moștenitor nu face proba dreptului de proprietate, respectiv nu constituie o dovada ca bunurile aflate in patrimoniul defunctului i-au aparținut acestuia in proprietate care apoi, prin efectul moștenirii, au fost transferate in patrimoniul succesorului"

Fiind un tert fara de contractele invocate, paratii-reclamanti nici nu pot sa solicite nulitatea si nici nu ar obține un folos practic din anularea acestora, deoarece anulandu-se contractele, bunul nu are in patrimoniul cui sa se reintoarca.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 282, in principal, si devolutiunea apelului.

În dovedirea motivelor de apel, apelanții au solicitat admiterea probei cu inscrisuri precum si orice alta proba necesara si utila ce ar rezulta din dezbateri.

Prin încheierea pronunțată la 17.01.2013, tribunalul a pus în discuția părților și a admis, parțial, cererea de completare a probatoriului formulată de apelanți-reclamnați, conform art. 295 cu aplicarea art. 167 alin. (1) Cod procedură civilă, încuviințând proba cu interogatoriul intimatului Orașul Bușteni, prin Primar și proba cu înscrisuri, sens în care au fost efectuate adrese la Primăria Orașului Bușteni, pentru a comunica istoricul de rol fiscal și poștal al imobilului în legătuă cu care se poartă litigiul, precum și la Camera Notarilor Publici de pe lângă Curtea de Apel B. și la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, pentru a se verifica dacă s-a procedat la dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defunctei N. J..

Instanța de apel a respins cererea de administrare a unei expertize de evaluare a proprietății imobiliare, ca neconcludentă, luând în considerare obiectul litigiului, dar și proba cu expertiză grafologică, apreciată ca fiind neîntemeiată, în contextul imposibilității de efectuare a unei asemenea lucrări, stabilită în mod corect de către prima instanță.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel formulate și completate de apelanții-reclamanți M. I., M. N. C. și S.C. V. S. Cons S.R.L., dar și a dispozițiilor egale incidente, tribunalul apreciază că aceste motive sunt nefondate pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Referitor la calitatea procesuală, activă și pasivă, atât în ceea ce privește acțiunea principală precizată, cât și cererea reconvențională completată, tribunalul apreciază că măsura citării în cauză de către prima instanță, în calitate de reclamanți, a apelanților M. I., dispusă prin încheierea pronunțată la 03.03.2011 (fila 56 dosar fond), M. N. C. și S.C. V. S. Cons S.R.L., în baza încheierii din 07.04.2011, este legală, fără a reprezenta o încălcare a principiului disponibilității instituit prin dispozițiile art. 129 alin. (6) Cod procedură civilă.

Este adevărat că, în virtutea acestui principiu, instanța are obligația să respecte cadrul procesual fixat de părțile litigante, atât din punctul de vedere al obiectului, cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturi juridice procesuale.

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus spre soluționare (calitate procesuală pasivă).

Drepturile și obligațiile procedurale pot fi transmise în cursul procesului, echivalând cu o transmisiune a calității procesuale, active sau pasive, transmisiune care poate fi legală sau convențională.

Transmisiunea convențională a calității procesuale poate avea loc ca urmare a cesiunii de creanță, a vânzării sau a donării bunului litigios, a preluării datoriei cu consimțământul creditorului, precum și a altor mijloace juridice indirecte de schimbare a subiectului activ sau pasiv al raportului juridic substanțial dedus judecății.

Transmisiunea convențională este, din perspectiva întinderii, o transmisiune cu titlu particular, iar cel care dobândește în această modalitate calitate procesuală preia procesul în starea în care se găsește în momentul în care a avut loc transmisiunea, actele procedurale îndeplinite de autorul său fiindu-i opozabile.

Având în vedere obiectul acțiunii principale, constând în grănițuirea proprietății reclamantei inițiale N. J. de imobilul proprietatea intimaților-pârâți, dar și revendicarea de la aceștia a suprafeței de 150 mp teren situat în Bușteni, .. 15, jud. Prahova, ambele pretenții fiind petitorii și imobiliare, strâns legate de proprietatea asupra bunului imobil la care se referă, este indubitabil că vânzarea respectivului bun pe parcursul procesului determină transmisiunea convențională a calității proceuale în favoarea dobânditorului.

Practic, față de clauzele contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 88/14.02.2011 la BNP M. V. (filele 52-53 vol. II dosar fond), act juridic în baza căruia N. J. a vândut apelantului M. I., căsătorit cu M. N. C., terenul în suprafață de 138 mp, situat în Bușteni, .. 15, jud. Prahova, tarlaua 6, . activă în cadrul acțiunii principale s-a transmis către cei doi cumpărători.

În aceeași modalitate, pentru identitate de rațiune, ca urmare a încheierii contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 147/16.03.2011 la BNP M. V. (filele 63-66 vol. II dosar fond), în care același imobil este înstrăinat de M. I. și M. N. C. către S.C. V. S. Cons S.R.L., cumpărătoarea a dobândit, tot prin efectul transmisiunii, calitate procesuală activă în prezenta cauză.

Precizările de mai sus demonstrează caracterul nefondat al criticilor formulate de apelanți în ceea ce privește citarea lor în cauză, din oficiu, prima instanță respingând, în mod corect, excepția lipsei calității procesuale active a acestor părți în acțiunea principală, prin încheierea pronunțată la termenul din 02.06.2011 (filele 109-111 vol. II dosar fond).

Instanța de apel înlătură susținerile apelanților, potrivit cărora pentru a figura în proces, ar fi fost necesar ca pârâții-reclamanți să formuleze o cerere de chemare în judecată a altor persoane ce ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta inițială, întemeiată pe dispozițiile art. 57 și următoarele Cod procedură civilă, susținere neavenită în contextul transmisiunii calității procesuale active, așa cum s-a demonstrat mai sus.

De asemenea, în mod justificat, prima instanță a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive a apelanților sub aspectul cererii reconvenționale formulate și completate de pârâții-reclamanți I. E. P. și I. E., măsură pronunțată tot prin încheierea din 02.06.2011, atât timp cât, prin cererile completatoare depuse la termenele din 07.04.2011 și, respectiv, din 12.05.2011, au solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a celor două contracte autentice de vânzare-cumpărare, prin care apelanții au cumpărat terenul în litigiu.

Este adevărat că, în principiu, conform art. 119 alin. (3) Cod procedură civilă, cererea reconvențională se depune odată cu întâmpinarea sau, dacă prâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfățișare.

Reținând că, prin efectul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare identificate în precedent, a operat o modificare a cadrului procesual fixat prin acțiunea instroductivă, era normal ca pârâților-reclamanți să li se confere posibilitatea de a-și completa cererea reconvențională până la termenul imediat următor, conform art. 119 alin. (4) Cod procedură civilă.

Tocmai de aceea, tribunalul consideră că, în mod corect, judecătorul fondului a constatat că amebele cereri de completare a reconvenționalei inițiale au fost formulate de pârâții-reclamanți în termenul legal, negăsindu-și aplicabilitate dispozițiile art. 135 Codprocedură civilă, așa cum în mod eronat au pretins apelanții-reclamanți.

În ceea ce privește decesul reclamantei inițiale N. J., survenit la data de 19.12.2011 (fila 180 vol. II dosar fond), tribunalul consideră că măsura dispusă de prima instanță la termenul din 26.01.2012, în sensul citării în cauză a Orașului Bușteni prin Primar, conform art. 1138 din Noul Cod civil, nu poate fi criticată de apelanții-reclamanți M. I., M. N. C. și S.C. V. S. Cons S.R.L., întrucât nu justifică un interes procesual personal, născut și actual.

În esență, nelegala citare în proces a eventualilor moștenitori legali sau testamentari ai defunctei N. J. ar putea antrena doar nulitatea relativă a sentinței ivile supuse controlului judiciar, nulitate ce nu ar putea fi invocată de celelalte părți litigante, în privința cărora procesul a fost soluționat cu legala îndeplinire a procedurii de citare.

Mai mult decât atât, însăși nota de ședință, prin care s-a adus la cunoștința primei instanțe decesul reclamantei-pârâte inițiale, a fost însoțită de declarațiile autentice de renunțare la succesiune formulate de F. E. (fiică), F. A. Ș. și F. S. C. (nepoți de fiu predecedat F. V. C.), singurele persoane cunoscute ca având vocație succesorală abstractă la moștenirea lăsată de N. J..

De altfel, verificările realizate de instanța de apel la Camera Notarilor Publici B. au relevat împrejurarea că nici până la nivelul lunii martie 2013 nu au fost înregistrate cereri pentru pornirea procedurilor succesorale de pe urma respectivei defuncte (fila 94 dosar apel).

Constatând că, potrivit prevederilor art. 1103 Noul Cod civil, termenul de opțiune succesorală este de 1 an de la data deschiderii moștenirii, în mod corect, pentru rațiuni de opozabilitate a hotărârii date în cauză, a fost introdus în proces intimatul Orașul Bușteni prin Primar, chiar dacă nu se împlinise termenul prevăzut de art. 1137 din același act normativ.

Nu poate fi ignorat nici faptul că Orașul Bușteni prin Primar nu a înțeles să exercite calea de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii date de prima instanță.

Pe fondul cauzei, tribunalul consideră că, pronunțând sentința civilă nr. 290/15.03.2012, judecătorul fondului a realizat o corectă interpretare a materialului probatoriu administrat în cauză, stabilind că între reclamanta-pârâtă inițială N. J., în calitate de promitentă-vânzătoare, și pârâții-reclamanți I. E. P. și I. E., în calitate de promitenți-cumpărători, a intervenit, la data de 01.10.1987, un antecontract de vânzare-cumpărare a terenului cu suprafața de 150 mp, situat în Orașul Bușteni, .. 15, jud. Prahova, contra unui preț de_ lei, convenție ce a fost materializată în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată intitulat „chitanță” (fila 152 vol. I dosar fond).

În mod corect, prima instanță a înlăturat susținerile reclamantei-pârâte N. J. referitoare la inexistența actului juridic pretins de intimații-pârâți-reclamanți, față de prevederile art. 1177 alin. (1) Cod civil, care statuează că acela căruia i se opune un act sub semnătură privată este obligat să recunoască sau să tăgăduiască scrierea sau semnătura sa, dispoziție legală ce se coroborează cu art. 1169 Cod civil, întrucât sarcina probei incumbă părții care a înțeles să conteste înscrisul sub semnătură privată exhibat de promitenții-cumpărători.

Or, pe parcursul judecății în fond a pricinii, în virtutea rolului activ, conform art. 129 alin. (4) și (5) Cod procedură civilă, prima instanță a dispus efectuarea unei expertize grafologice pentru a se stabili dacă înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanță” este scris și semnat de către reclamanta-pârâtă inițială, realizând toate demersurile posibile pentru a facilita administrarea efectivă a respectivei probe, conform solicitărilor Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice București.

Cu toate acestea, în condițiile în care reclamanta-pârâtă nu a depus la dosar scripte de comparație din perioada în care a fost încheiat actul juridic cu intimații, obligație care nu ar fi putut fi pusă în sarcina acestor din urmă părți, luând în considerare și împrejurarea că I. E. P. și I. E. nu au deținut și nu dețin exemplarul original al chitanței, ci doar o copie executată la indigo, în mod justificat, instanța de fond a constatat imposibilitatea efectuării expertizi grafologice.

Totodată, nu se putea da eficiență apărării reclamantei-pârâte referitoare la neîndeplinirea formalității multiplului exemplar de către înscrisul sub semnătură privată ce constată o convenție sinalagmatică, față de împrejurarea că N. J. a executat obligațiile ce îi incumbau în baza respectivului act juridic, predând imobilul vândut către promitenții-cumpărători, încă de la momentul realizării acordului de voință.

Nu este lipsit de relevanță faptul N. J. nu a mai exercitat niciun act de stăpânire asupra bunului imobil în litigiu pe care pârâții-reclamanți au și edificat o construcție cu destinația de garaj, obținând autorizația de construire nr. 248/26.09.1996 (fila 20 vol. I dosar fond), realizându-se și plata integrală a prețului convenit.

Antecontractul de vânzare-cumpărare a cărui existență a fost analizată mai sus îndeplinește toate condițiile de validitate prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind total nefondată susținerea apelanților, în sensul că obiectul acestei convenții nu ar fi determinat.

Chiar dacă intimații-pârâți au deținut la aceeași adresă poștală un teren cu o suprafață de aproximativ 150 mp, adjudecată în prezent de S.C. V. S. Cons S.R.L., potrivit actului de adjudecare emis la data de 26.01.2011 în dosarul nr. 206/2009 al B. P. B. (fila 68 dosar apel), în mod indubitabil, convenția încheiată cu reclamanta decedată nu putea viza decât terenul cu care aceasta a figurat în evidențele fiscale și pe care l-a dobândit, în calitate de moștenitoare a defunctei Dragus E., potrivit certificatului de moștenitor nr. 489/1976, așa cum rezultă din adresa nr. 1178/2013 a Primăriei Orașului Bușteni (fila 82 din prezentul dosar).

Tribunalul nu poate lua în considerare nici susținerea apelanților referitoare la caracterul neserios al prețului fixat pentru bunul în litigiu, întrucât, raportat la condițiile economico-financiare de la data încheierii convenției, la nivelul anului 1987, nu este disproporționat de mic în raport de valoarea lucrului vândut încât să nu existe preț, să nu poată constitui obiectul obligației cumpărătorului și, deci, o cauză sufiientă a obligației asumate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate.

Prin urmare, fiind îndeplinite toate condițiile de validitate a actului juridic civil analizat – capacitate, consimțământ, obiect și cauză -, realizându-se predarea bunului imobil și a prețului convenit, în mod corect, judecătorul fondului a constatat valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare intervenit la data de 01.10.2987 între N. J. și pârâții-reclamnați.

Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că I. E. P. și I. E. justifică interesul legitim și, implicit, calitatea procesuală activă în formularea cererilor de anulare a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 88/14.02.2011 și sub nr. 147/16.03.2011, atât timp cât, în baza acestor convenții, imobilul vizat prin anteconbtractul încheiat cu N. J. a ieșit din patrimoniul promitentei-vânzătoare. Practic, în măsura în care nu s-ar fi declarat nulitatea acestor contracte, cu efect retroactiv, nu ar fi fost posibilă nici pronunțarea în favoarea pârâților-reclamanți a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Ajungând la motivul de nulitate absolută a celor două contracte de vânzare-cumpărare arătate mai sus, tribunalul reține că, potrivit doctrinei și practicii constante, inclusiv a Înaltei Curți de Casație și Justiție, actul juridic săvârșit în vederea unei fraude nu poate produce efectul urmărit, fiind sancționat cu nulitatea absolută.

Se socotește fraudă la lege atunci când anumite norme legale sunt folosite nu pentru scopul în care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte o nesocotire ocultă a legii, prin abaterea unor dispoziții legale de la sensul și spiritul lor.

Practic, deși terenul în litigiu se afla în proprietatea reclamantei inițiale N. J., care își putea exercita, în mod liber, prerogativele acestui drept, inclusiv efectuarea unor acte de dispoziție, încheierea contractelor de vânzare-cumpărare cu apelanții s-a realizat cu intenția evidentă de a frauda drepturile dobândite prin convenția anterioară încheiată cu pârâții-reclamanți.

Esențial în sensul arătat este faptul că ambele contracte au fost încheiate după promovarea prezentului litigiu și, mai mult, după notarea acestuia în Registrul Digital de Trnascripțiuni și Inscripțiuni Imobiliare, în baza încheierii nr. 3234/24.01.2011 a O.C.P.I. Prahova, B.C.P.I. Ploiești (fila 78 vol. II dosar fond).

În contextul în care în ambele contracte de vânzare-cumpărare s-a consemnat că dobânditorul avea cunoștință de existența pe rolul Judecătoriei S. a prezentului dosar, în mod indubitabil, încheierea actelor juridice contestate s-a realizat cu complicitatea și pe riscul cumpărătorilor, fiind operațiuni speculative sancționate cu nulitatea absolută.

Față de toate aceste argumente, în baza art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul declarat de reclamanți împotriva încheierilor de ședință din datele de 03.03.2011, 07.04.2011 și 23.02.2012 și a sentinței civile nr. 290/15.03.2012, pronunțată de Judecătoria S., ca fiind nefundat.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, cum apelanții-reclamnați sunt în culpă procesuală, tribunalul îi va obliga la plata sumei de 2500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fila 105, către intimații-pârâți-reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanții-reclamanți M. I., M. N. C. și . SRL, toți cu domiciliul, respectiv, sediul ales la Cabinetul de Avocatură B. D., cu sediul în București, .. 78A, sector 2, împotriva încheierilor de ședință din datele de 03.03.2011, 07.04.2011 și 23.02.2012 și a sentinței civile nr. 290/15.03.2012, pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimații-pârâți I. E. P. și I. E., cu domiciliul în Bușteni, .. 15, jud. Prahova, și intimatul-reclamant ORAȘUL BUȘTENI, PRIN PRIMAR, cu sediul în Bușteni, ., jud. Prahova, ca fiind nefondat.

Obligă apelanții-reclamanți să plătească intimaților-pârâți I. E. P. și I. E. 2500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 2.04.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

P.-A. A. Ș. O. C.

GREFIER,

N. L. E.

Operator de date cu caracter personal nr.5595

Red./tehnored.PAA

8 ex./18.06.2013

d.f._ – Judecătoria S.

j.f.R. P.

← Fond funciar. Decizia nr. 752/2013. Tribunalul PRAHOVA		Acţiune în constatare. Hotărâre din 04-09-2013, Tribunalul... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Fond funciar. Decizia nr. 1200/2013. Tribunalul PRAHOVA Anulare act. Decizia nr. 1204/2013. Tribunalul PRAHOVA Contestaţie la executare. Decizia nr. 1541/2013. Tribunalul PRAHOVA Fond funciar. Decizia nr. 752/2013. Tribunalul PRAHOVA Acţiune în constatare. Hotărâre din 04-09-2013, Tribunalul PRAHOVA Contestaţie la executare. Decizia nr. 618/2013. Tribunalul PRAHOVA Pretenţii. Decizia nr. 704/2013. Tribunalul PRAHOVA Contestaţie la executare. Decizia nr. 999/2013. Tribunalul PRAHOVA