Contestaţie la executare. Decizia nr. 368/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 368/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 4776/281/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.368
Ședința publică din data de 27 februarie 2013
PREȘEDINTE - A. G. H.
JUDECĂTORI - N. C.
- C. A. M.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul - contestator M. M. domiciliat în com. Gornet Cricov, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr.4506/23.03.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații B.E.J. D. M. cu sediul în Ploiești, Piața Victoriei nr. 5, .. G, ., jud. Prahova și A. G. domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - contestator personal, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 97,00 lei, conform chitanței . nr._/10.12.2012 și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, în timpul ședinței de judecată recurentul - contestator a depus la dosar, prin serviciul registratură, note scrise însoțite de un set de înscrisuri, după care:
Recurentul - contestator, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată recursul în stare de judecata si acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Recurentul - contestator, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea atașării dosarelor execuționale nr.207/2007, nr.206/2008 și nr.142/2008 ale B..E.J D. M., pentru o justă soluționare a cauzei..
Arată că, din actele existente la dosarul cauzei, nu rezultă pentru ce sume a fost executat și dacă cheltuielile executate anterior au fost sau nu avute în vedere la executările efectuate in prezent.
În timpul ședinței de judecată se prezintă intimatul A. G., învederând instanței că, în fiecare lună, recurentul introduce două, trei procese; solicită respingerea recursului, conform actelor existente la dosar.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ / 2011, contestatorul M. M., în contradictoriu cu intimații B.E.J. D. M. și A. G., a formulat contestație la executare împotriva executării silite efectuate în cadrul dosarului nr.142/2008 și a înștiințării de plată din data de 21.02.2011 pe care le consideră nelegale și netemeinice.
În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că, din actul de adjudecare din data de 24.04.2008, rezultă că după ce imobilul a fost scos la licitație, în mod abuziv, din suma încasată, după achitarea presupusei datorii către intimatul A. G., a mai rămas suma de 6.300 lei, sumă pe care B.E.J. D. M. nu o justifică.
La înștiințarea popririi comunicată de executorul judecătoresc nu a fost atașat nici un proces – verbal din care să rezulte ce reprezintă suma imputată.
La termenul de judecată din data de 16.09.2011, s-a luat act că M. M. – contestatorul - înțelege să conteste măsura înființării popririi pentru suma de 1.217 lei comunicată prin înștiințare de poprire emisă la data de 23.02.2011 în dosarul de executare nr.142/2008 al B.E.J. D. M. și procesul – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare încheiat la data de 05.03.2008, în dosarul de executare nr.207/2007 al B.E.J. D. M..
Intimatul B.E.J. D. M. a depus copii certificate pentru conformitate cu originalul ale înscrisurilor din dosarul de executare nr.142/2008, ale procesului – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare încheiat la data de 05.03.2008 în dosarul de executare nr.207/2007, precum și contractul de executare silită încheiat cu intimatul A. G. din dosarul de executare nr.142/2008.
În urma probei cu înscrisuri administrate în cauză, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr._ prin care a respins ca neîntemeiată contestația la executare, reținând că, în speță, contestatorul - debitor M. M. a invocat, la termenul de judecată din data de 19.08. 2011, faptul că în dosarul de executare nr.207/2007, debitul este de 62.542,46 lei la care se adaugă cheltuielile de executare însumând 7.485,57 lei, solicitând ca, pentru cheltuielile de executare, B.E.J. D. M. să prezinte actele doveditoare și celelalte înscrisuri din care să rezulte în ce scop au fost folosiți restul de bani.
La termenul de judecată din 16.09.2011, contestatorul a precizat că înțelege să conteste măsura înființării popririi pentru suma de 1.217 lei comunicată prin înștiințare de poprire emisă la data de 23.02.2011 în dosarul de executare nr.142/2008 al B.E.J. D. M. și procesul – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare încheiat la data de 05.03.2008 în dosarul de executare nr.207/2007.
La data de 05.03.2008, B.E.J. D. M. a întocmit procesul - verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare încheiat în dosarul execuțional nr.207/2007, act de executare contestat în prezenta cauză, în cuprinsul căruia se precizează că au fost efectuate și alte cheltuieli de executare care nu au fost avute în vedere, respectiv onorariul de expert achitat la B.E.J P. C. și taxele de timbru achitate la același birou în data de 05.03.2008, fiind calculate cheltuieli de executare suplimentare în suma de 626 lei compusă din onorariu de expert 500 lei achitat cu chitanța nr._/2003, 3 lei taxă de timbru pentru emiterea somației, 3,40 lei taxă de timbru pentru înscrierea somației în cartea funciara și 119,60 lei contravaloare servicii poștale.
Instanța de fond a apreciat că este cert că, de la data de 05.03.2008 și până în prezent, contestatorul nu a avut nicio obiecțiune privind cheltuielile de executare stabilite în dosarul execuțional nr.207/2007, nemulțumirea acestuia luând naștere odată cu măsura de înființare a popririidispusă de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr.142/2008, măsura cu privire la care debitorul a fost înștiințat la data de 23.02.2011, așa cum s-a menționat chiar in cerere.
Așa fiind, rezultă cu certitudine că, deși, în ceea ce privește stabilirea cheltuielilor de executare la data de 05.03.2008, termenul de contestație la executare a fost cu mult depășit, totuși, prima instanță a reținut că există o confuzie a debitorului cu privire la temeiul actului de executare contestat (poprirea) efectuat în cadrul dosarului de executare silită nr.142/2008.
Astfel, ulterior întocmirii procesului - verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare din data de 05.03.2008 încheiat în dosarul execuțional nr.207/2007, la data de 16.02.2009 a fost emis procesul - verbal eliberare sumă rezultată din executare de B.E.J. D. M. în dosarele de executare nr.206/ 2007, nr.104/2008 și nr.142/2008, dată la care a fost eliberată suma consemnata pe recipisa C.E.C. unicat nr._/1/02.12.2008 în valoare de 6.339,76 lei.
Instanța de fond a mai constatat că, din cuprinsul procesului - verbal eliberare sumă rezultată din executare emis de B.E.J. D. M. la data de 16.02.2009 în dosarele de executare nr.206/2007, nr.104/2008 și nr.142/2008, rezultă că a fost eliberată suma în temeiul celor trei titluri executorii, dispunându-se eliberarea sumei în valoare de 6.339,76 lei, urmând ca executarea să continue pentru suma de 1.216,58 lei.
Așa fiind, pentru recuperarea sumei ramase de 1.217 lei, cu privire la care contestatorul nu a avut vreo obiecțiune, s-a dispus înființarea popririi de B.E.J. D. M., la data de 23.02.2011 la terțul poprit Casa Județeană de Pensii Prahova, debitorul fiind înștiințat prin adresa din 23.02.2011, măsură contestată în prezenta cauză.
În consecință, măsura popririi a vizat restul de creanța rămas de recuperat în urma recuperării sumelor din cele trei titluri executorii reunite în cadrul dosarului de executare nr.142/2008.
Ulterior măsurii de înființare a popririi, terțul poprit a făcut următoarele rețineri și consemnări la dispoziția executorului judecătoresc la data de 29.04.2011, 02.05.2011, 30.05.2011, 29.06.2011 și la data de 28.07.2011, fiind inacceptabilă atitudinea contestatorului de tergiversare a judecății prezentului dosar, prin cererile repetate de acordare a unor termene ulterioare, având în vedere reținerile lunare din veniturile obținute de la terțul poprit.
Cu toate acestea, instanța de fond a observat că, în prezenta cauză, nu subzistă motivele de nelegalitate invocate de debitor, cu atât mai mult cu cât titlurile executorii în baza cărora s-a continuat executarea silită împotriva debitorului nu mai pot fi contestate la aceasta dată și, analizând susținerile părților, dar și formele de executare silită întocmite în prezenta cauză, s-a constatat ca fiind neîntemeiată contestația la executare.
Așadar, având în vedere lipsa oricărui motiv pertinent care să poată justifica refuzul autorităților competente de a executa titlurile executorii menționate, solicitările contestatorului apar excesive, prelungindu-se, în mod nejustificat, termenul de îndeplinire a obligațiilor din titlurile executorii.
Este de principiu că debitorul trebuie să execute de bunăvoie obligația stabilită în titlul executoriu, de aici rezultând necesitatea executării silite a titlului executoriu într-un termen rezonabil, interpretarea cu bună - credință a dispozițiilor legale în faza executării silite, respectarea legii, executarea cu celeritate a titlurilor executorii.
Actul de executare întocmit de Biroul Executorului Judecătoresc D. M. în dosarul de executare nr.142/2008 constă în poprire, act ce a fost întocmit potrivit cu dispozițiile legale.
În ceea ce privește cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite acestea sunt, potrivit art. 3717 alin.2 C.pr.civ.., în sarcina debitorului urmărit, fiind un principiu similar celui consacrat în art.274 C.pr.civ, iar debitorul, și de această dată, este în culpă procesuală, întrucât nu și-a executat voluntar obligațiile impuse prin titlul executoriu.
Executarea silită este o excepție de la regulă, respectiv că obligațiile stabilite prin titluri executorii se execută de bunăvoie, astfel încât, instanța de fond a apreciat că, în cauză, nu-și găsesc aplicabilitatea art.399 și urm. C.pr.civ. și că executarea este legal efectuată, motiv pentru care a respins contestația la executare ca neîntemeiata.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs, termen legal, contestatorul M. M., criticând-o pentru netemeinicie, arătând că a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimatul A. G., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea executării silite însăși si a tuturor formelor de executare silită, întocmite în dosarele execuționale nr.207/2007, nr.206/2008 și nr.142/2008 întocmite de B.E.J. D. M..
Învederează contestatorul că a fost executat de executorul judecătoresc în baza unei chitanțe emise de B.E.J. P. C. în anul 2003, cu precizarea că, a fost executat, de 3 ori, în baza aceleiași chitanțe și, mai ales, că suma pe care o reprezintă chitanța este prescrisă, având în vedere că, din 2003 și până la începerea executării, au trecut mai mult de 3 ani.
S-a mai precizat faptul că procesul - verbal de executare silită nu are la bază niciun titlu executoriu, întrucât, suma din chitanța emisă de B.E.J. de P. C., a fost achitată, această chitanță nefiind depusă la dosar, astfel încât, instanța de fond s-a pronunțat, fără a verifica existența acesteia.
Suma din chitanță nu poate constitui titlu executoriu, atâta timp cât, a fost achitată, mai ales că, din acest punct de vedere, nu mai reprezintă o creanță.
Din procesul - verbal întocmit în dosarul de executare nr.142/2008 nu rezultă că sumele reprezentând onorariu expert și onorariu executor, nu s-au pus în executare de B.E.J. P. C. și nu se precizează clar ce sume s-au recuperat, care a fost suma încasată de creditor și ce suma a fost încasată de executor către creditor, la dosarul cauzei nefiind atașate cele trei dosare de executare, deși, aceasta se impunea pentru o justă soluționare a pricinii, iar instanța de fond putea să dispună acesta, din oficiu.
Din actele dosarului de executare, nu rezultă pentru ce sume a fost executat contestatorul și, dacă, cheltuielile executate anterior au fost sau nu avute în vedere la executările efectuate actualmente și, chiar instanța de fond a solicitat executorului judecătoresc M. D. să comunice copii certificate ale înscrisurilor din dosarele de executare, iar aceasta nu a făcut altceva decât să depună doar o parte din înscrisuri, astfel încât, să nu se poată soluționa cauza în mod corect.
Nici până în prezent nu s-a comunicat contractul încheiat cu intimatul A. G. împreună cu chitanțele și toate documentele din dosarul nr. 2007/2007, dosar ce privește cheltuielile de executare și, mai mult decât atât, executorul judecătoresc M. D. nu a respectat cerința intimatului, întrucât, acesta a cerut continuarea dosarelor de executare aflate la B.E.J. P. C., preluate apoi de B.E.J. M. S..
Contestatorul M. M. a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii contestației la executare.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că, potrivit actului de adjudecare încheiat de B.E.J. D. M. la data de 24.04.2008, imobilul situat în com. Gornet Cricov, ., jud. Prahova compus din teren în suprafață de 1.089 mp. și construcțiile aflate pe acesta – proprietatea debitorului M. M. a fost adjudecat în favoarea creditorului A. G., actul de adjudecare constituind titlu de proprietate împotriva debitorului, dacă imobilul se află în posesia acestuia din urmă, precum și împotriva oricărei persoane care are în posesiune ori deține, în fapt, fără niciun titlu, imobilul adjudecat.
Prin cererea înregistrată la B.E.J. D. M. sub nr.142/22.07.2008, creditorul A. G. a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de actul de adjudecare menționat mai sus, în sensul ca debitorul M. M. să predea imobilul adjudecat și să suporte cheltuielile de executare.
Prin precizarea contestației la executare formulată la termenul de judecată din data de 16.09.2011 (f.26 – dos. fond), contestatorul M. M. a învederat că înțelege să conteste măsura înființării popririi pentru suma de 1.217 lei comunicată prin înștiințarea de poprire emisă de B.E.J. D. M. la data de 23.02.2011, precum și procesul – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare întocmit de același executor judecătoresc la data de 05.03.2008 în dosarul de executare silită nr.207/2007.
Astfel, în cuprinsul procesului – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare întocmit de B.E.J. D. M. la data de 05.03.2008 în dosarul de executare silită nr.207/2007 s-a menționat că, având în vedere contractul de împrumut aut. sub nr.574/02.06.2000 și actul adițional aut. sub nr.811/25.08.2000 prin care debitorii M. M. și M. L. s-au obligat la restituirea către creditorul A. G. a următoarelor sume de bani: 15.480 $ USD și 11.520 mărci DM, la cererea și stăruința acestuia din urmă care a arătat că în dosar mai există și alte cheltuieli de executare care nu au fost avute în vedere, și anume: onorariu pentru expert achitat la B.E.J. P. C. și taxe de timbru plătite la același birou, s-a procedat, conform art.3717 alin.3 C.pr.civ., la calcularea cheltuielilor de executare suplimentare, altele decât cele stabilite prin procesele – verbale de stabilire a cheltuielilor de executare din datele de 16.07.2007 și 21.08.2007 care, până la acel moment, însumau 626,00 lei, sumă ce se compune din 500,00 lei onorariu expert, 3,00 lei taxă de timbru pentru emiterea somației, 3,40 lei taxă de timbru pentru înscrierea somației în cartea funciară și 119,60 lei contravaloare servicii postule (f.23 – dos. fond).
La data de 23.02.2011, același birou de executare silită a emis, în dosarul de executare silită nr.142/2008, înștiințarea de poprire prin care se aducea la cunoștința debitorului M. M. că, în baza dispozițiilor actului de adjudecare din data de 24.04.2008 întocmit de B.E.J. D. M., în conformitate cu disp. art.453 și urm. C.pr.civ., s-a luat măsura popririi asupra veniturilor contestatorului, încasate de la Casa Județeană de Pensii, până la achitarea sumei de 1.217, lei (1.216,58 lei reprezentând cheltuieli de executare).
Ulterior, la data de 16.02.2009, B.E.J. D. M. a întocmit, pentru dosarele de executare silită nr.206/2007, nr.104/2008 și nr.142/2008, procesul – verbal de eliberare a sumei rezultată din executare, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr.8051/19.10.2003 pronunțată de Judecătoria Ploiești, decizia nr.547/20.06.2006 a Tribunalului Prahova – Secția Civilă, decizia nr.1460/22.11.2006 a Curții de Apel Ploiești – Secția Civilă, sentința penală nr.55/06.02.2008 pronunțată de Judecătoria Călărași și actul de adjudecare încheiat la data de 24.04.2008.
Astfel, în lipsa contestatorului M. M., legal citat în condițiile art.569 alin.1 C.pr.civ. și, neavându-se cunoștință de existența vreunei măsuri de suspendare a executării silite, s-a procedat la eliberarea sumei consemnate pe recipisa C.E.C. unicat nr._/1/02.12.2008 în valoare de 6.339,76 lei consemnată de creditorul A. G. pe seama și la dispoziția B.E.J. D. M., sumă ce urma a fi eliberată, ținându-se seama de ordinea de preferință prevăzută de art.5631 C.pr.civ. și contractul de executare silită încheiat cu creditorul, și anume: suma de 2.619,20 lei reprezentând diferență onorariu recuperare creanță în dosarul nr.104/2008, diferență onorariu predare imobil în dosarul nr.142/2008 și cheltuieli de executare a fost eliberată B.E.J. D. M., iar suma de 3.720,56 lei reprezentând cheltuieli de judecată, cheltuieli de executare avansate de creditor în dosarul nr.206/2007 și, parte din cheltuielile de judecată în dosarul nr.104/2008, a fost eliberată creditorului A. G..
Potrivit disp. art.3711 alin.1 C.pr.civ. „obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie”, alin.2 al aceluiași text de lege stipulând că „în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, dacă legea nu prevede altfel”.
Astfel, deși în codul de procedură civilă nu este prevăzută in terminis o definiție a actului de executare, dispozițiile art.388 C.pr.civ. statuează că, pentru toate actele de executare pe care le efectuează organul de executare, respectiv executorul judecătoresc este obligat să încheie proces - verbal.
Prin act de executare se înțelege orice operațiune juridică sau actul care o constată, întocmit de către executorul judecătoresc sau de organe ori persoane care îndeplinesc atribuții în acest sens, cărora legea le conferă consecințe juridice și prin care se urmărește, în condițiile legii, realizarea activității de executare silită.
Ori de câte ori se constată că actele de executare silită au fost îndeplinite cu nesocotirea prescripțiilor legale edictate în materia executării silite, cei interesați sau vătămați prin executare pot formula, în condițiile art.399 C.pr.civ., contestație la executare, solicitând, justificat, anularea actelor de executare contrare legii.
În speță, se constată că cele două acte de executare silită contestate, respectiv măsura înființării popririi pentru suma de 1.217 lei comunicată prin înștiințarea de poprire emisă de B.E.J. D. M. la data de 23.02.2011 și procesul – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare întocmit de același executor judecătoresc la data de 05.03.2008 în dosarul de executare silită nr.207/2007, conform precizării făcută de contestatorul M. M. la termenul de judecată din data de 16.09.2011 (f.26 – dos. fond), au fost îndeplinite cu respectarea strictă a dispozițiilor legale, în cauză nefăcându-se dovada încălcării vreunei prescripții legale sau a existenței vreunei vătămări, cu prilejul executării silite.
Este de necontestat faptul că între părțile litigante există o stare conflictuală accentuată și dovedită prin multitudinea proceselor desfășurate între aceștia, însă, trebuie avut în vedere și interesul legitim al creditorului care, în speță, este în situația de a nu-și putea valorifica creanța datorită atitudinii șicanatorii a debitorului.
Susținerea contestatorului M. M. inserată în cuprinsul motivelor de recurs în sensul că ar fi fost executat de 3 ori, în baza unei chitanțe emisă în anul 2003 de B.E.J. P. C., pretinzându-se că suma de bani consemnată în respectivul înscris ar fi fost achitată nu poate fi avută în vedere, câtă vreme, chitanța respectivă nu a fost depusă la dosar pentru a se putea verifica situația la care se aceasta se referea, suma de bani datorată și cu ce titlu, etc., iar în cazul în care exista, ar fi fost avută, în mod cert, în vedere, cu ocazia executării silite, de B.E.J. D. M..
Critica formulată de contestator în sensul că nu au fost atașate cele 3 dosare de executare silită pentru a se asigura o justă soluționare a cauzei, astfel încât, nu s-ar putea stabili sumele pentru care s-a făcut executarea silită și dacă cheltuielile executate anterior au fost sau nu avute în vedere la executările efectuate în prezent urmează a fi înlăturate, câtă vreme, intimatul B.E.J. D. M. s-a conformat dispozițiilor instanței de fond de la termenul de judecată din data de 13.05.2011, termen la care contestatorul a fost prezent personal (f.11 – dos. fond), înaintând copii certificate ale actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr.142/2008, astfel cum s-a solicitat, în mod expres, fiind depus, inclusiv, contractul de executare silită nr.142/22.07.2008 încheiat cu intimatul A. G. (f.34 – dos. fond), astfel cum a solicitat contestatorul la termenul de judecată din data de 16.09.2011 (f.26 – dos. fond).
Pentru considerentele arătate, tribunalul constatând că, în speță, nu sunt incidente cazuri de casare sau modificare prev. de art.304 C.pr.civ. de natură să afecteze legalitatea sentinței instanței de fond, urmează ca în baza disp. art.312 alin.1 C.pr.civ., să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul - contestator M. M. domiciliat în ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr.4506/23.03.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații B.E.J. D. M. cu sediul în Ploiești, Piața Victoriei nr. 5, .. G, ., jud. Prahova și A. G. domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată in ședință publică, azi 27 februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. G. H. N. C. C. A. M.
GREFIER,
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red./tehnored. A.G.H.
2 ex. - 25.03.2013
d.f.nr._ - Judecătoria Ploiești
j.f. I. M.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 84/2013. Tribunalul PRAHOVA | Partaj judiciar. Hotărâre din 22-01-2013, Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
