Fond funciar. Decizia nr. 617/2013. Tribunalul PRAHOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 617/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 09-04-2013 în dosarul nr. 5909/204/2010
ROMÂNIA |
TRIBUNALUL PRAHOVA |
SECȚIA I CIVILĂ |
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR 617 | |
Ședința publică din data de 09 aprilie 2013 | |
Președinte: | F. L. Șalar |
Judecători: | M. B. |
A.-M. L. | |
Grefier: | E. M. |
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de reclamanții BĂDICOIU F., cu domiciliul în ., ., jud. Prahova, P. M., cu domiciliul în Ploiești, ..6, ., B. M., cu domiciliul în ., ., nr.35, jud. Prahova, C. E., cu domiciliul în Ploiești, ..41, jud. Prahova și V. S., cu domiciliul în București, ., ., sector 6 și intervenienții D. S., cu domiciliul în . M., ..5, jud. Prahova și V. G., domiciliat în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2718/27.09.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. DE FOND FUNCIAR SCORȚENI, cu sediul în . și P. C. SCORȚENI, cu sediul în ..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01.04.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.04.2013, apoi, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată, întrucât unul dintre membrii săi s-a aflat în concediu medical, a amânat pronunțarea la data de 09.04.2013, când a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr.2718/27.09.2013 pronunțată de Judecătoria Campina s-a respins acțiunea formulata de reclamanții B. F., P. M., B. M., C. E. si V. S., împotriva paraților C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Scorțeni, prin primar si P. comunei Scorteni, ca neîntemeiata.
De asemenea, s-au respins ca neîntemeiate și cererile de interventie in interes propriu formulate de intervenientii D. S. și V. G..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civila nr. 767/10.04.2003 a Judecatoriei Campina, pronunțata in dosarul nr. 115/2003 (f.6-8) a fost admisa in parte plângerea formulata de reclamanții B. F., P. M., B. M., COȚOC E., V. S. și intervenienții V. G. și D. S., anulata hotărârea Comisiei Județene nr. 2781/14.11.2002 si obligata aceasta sa reconstituie parților dreptul de proprietate pentru suprafața de 32,8 ha teren agricol pe raza ..
In motivarea acesteia s-a reținut ca ,,autorul reclamanților si intervenientilor, V. N. a avut in proprietate pe raza localității Scorteni suprafața de 43 ha si 10 ari, din care 10 ha si 30 ari pădure.
Din aceasta suprafața li s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la 10 ha pădure, iar diferența de 32,80 ha teren agricol propusa pentru validare a fost diminuata in mod nejustificat aprobându-se doar suprafața de 9,03 ha, in condițiile in care moștenitorii defunctului V. N. au dovedit cu acte suprafața totala preluata de stat.
Prin hotărârile judecătorești nr.1993/22.09.2004 (f.48-54) si 391/03.03.2005 (f.55-66) au fost anulate titluri de proprietate eliberate altor persoane, la solicitarea reclamanților si intervenientilor din prezenta cauza, suprafețe de teren ce au fost incluse in procesele verbale de punere in posesie eliberate acestora.
Astfel, in vederea punerii in executare a hotărârilor judecătorești sus menționate, la data de 27.09.2005 partile au fost puse in posesie pentru suprafața de 21.181 mp, in intravilan si imediata apropiere a acestuia conform procesului verbal nr. 1964 (f.34), proces verbal care a fost refacut prin procesul verbal nr. 2023/18.02.2008, urmare a sentințelor nr. 1684/15.09.2006 (f.45-47) si 2585/13.12.2006, astfel cum a fost modificata prin decizia nr. 685/25.05.2007 (f. 67-75).
Ulterior, la data de 10.04.2009, Instituția prefectului Prahova comunica parților prin adresa nr. L269 dosar V/C/2 (f.31) ca nu poate elibera titlul de proprietate întrucât procesul verbal de punere in posesie nu a fost semnat de toti moștenitorii. Astfel, procesul verbal de punere in posesie partial nr. 2023/18.02.2008, pentru terenurile aflate in intravilan in suprafața de 21.247 mp a fost semnat numai de doi moștenitori, intervenientii din prezenta cauza, ceilalți moștenitori solicitând eliberarea titlului numai pentru 12.891 mp, fiind astfel întocmit un nou proces verbal parțial nr. 2062/16.09.2008 pentru suprafața de 12.926 mp (f.33).
Conform adresei nr. 6546/06.09.2010 a Primariei .-27), din totalul suprafeței de 32,80 ha reclamanții au fost pusi in posesie si li s-a eliberat titlu de proprietate pentru suprafața de 9,03 ha arabil pe raza .-a făcut punerea in posesie pentru suprafața totala de 3,6325 ha in intravilanul . zona limitrofa prin procesul verbal 2113/16.11.2009 (f.35).
Susținerile reclamanților in sensul ca nu au fost pusi in posesie asupra terenurilor in suprafața de 1.0578 ha in pct. Vesta Buturugi (poz. 4 din extravilan) si 0,45 ha in pct. Izlaz B. (poz. 5 din intravilan), sunt neîntemeiata, cata vreme cele doua suprafețe se regăsesc in cuprinsul procesului verbal sus mentionat, care a fost semnat de toti reclamanții si intervenientii.
Pentru diferența de 20,13 ha teren agricol li s-au oferit cinci locatii in pct. Dambu, Livada Dambu, Deal, Doftanetul M. si Draganesti pe care reclamantii le-au refuzat categoric astfel cum rezulta si din cererea acestora inreg. sub nr. 6873/24.09.2010 (f.40), solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente ale autorului lor, întrucât acesta a detinut 17,5 ha teren arabil iar in prezent le este oferit teren lac, livada si fanate in alte puncte.
Prin Hotărârea nr. 8592/09.12.2011 a fost validata propunerea Comisiei Scorteni privind îndreptarea unor erori sau omisiuni constatate cu privire la suprafețele de teren ce se atribuie in proprietate conform datelor cuprinse in anexa nr. 6 – 1 poz. = 3,6671 ha si anexa 27 – 1 poz. = 20,102,9 ha (f.184-185), fiind eliberat reclamanților si intervenientilor titlul de proprietate nr._/28.02.2012 pentru suprafața totala de 3, 6671 ha (f.200).
Instanța retine ca sentința civila nr. 767/10.04.2003 prin care C. Județeana Prahova fost obligata sa reconstituie parților dreptul de proprietate pentru suprafața de 32,8 ha teren agricol pe raza . se impune in prezenta cauza cu autoritate de lucru judecat.
In raport de aceasta hotărâre, demersurile efectuate de parti in vederea aducerii la îndeplinire a dispozițiilor instanței, precum si probatoriul administrat in prezenta cauza, instanța constata acțiunea reclamanților si cererile intervenientilor ca fiind neîntemeiate.
In primul rând se constata ca prin sentința civila sus menționata s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de 32,8 ha teren agricol pe raza ..
Conform art. 2 lit. a din Legea nr. 18/1991 sunt terenuri cu destinație agricola atât terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei si duzi, pasiunile, fanatele, serele, solariile, răsadnițele si altele asemenea cat si cele cu vegetație forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pasiunile împădurite, cele ocupate cu construcții si instalații agrozootehnice, amenajările piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru producția agricola.
Urmare a incuviintarii probei cu expertiza topografica si solicitării expertului Panaitoiu D. de a identifica terenurile de pe raza . dispoziția Comisiei locale si întocmirii de propuneri în raport de dorința părților, s-a constatat ca reclamanții si intervenientii au refuzat toate amplasamentele pe motivul ca nu corespund vechilor amplasamente deținute de autorul lor (f.123).
Procedându-se la identificarea vechilor amplasamente deținute de V. N. N., exp. topometru Bahudu V. a constatat ca terenurile revendicate sunt ocupate in prezent, fiind eliberate titluri de proprietate si intrând in circuitul civil si fata de împrejurarea ca actualii proprietari nu sunt parte in prezentul dosar nu a putut sa le măsoare (f.189-190, 207-208).
Ca atare, atat timp cat prin sentința civila nr. 767/10.04.2003 a Judecătoriei Câmpina nu s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren arabil, ci numai agricol, fara a se determina amplasamentul exact al acestora, in condițiile in care vechile amplasamente ale autorilor au fost atribuite in proprietate altor persoane, refuzul reclamanților si intervenientilor a a prelua in posesie terenurile aflate la dispozita Comisiei Locale care îndeplinesc cerințele hotărârii judecătorești este nejustificat.
Astfel, culpa exclusiva in tergiversarea soluționării si întocmirii documentației in vederea eliberării titlului de proprietate pentru diferența de 23,77 ha aparține insusi reclamanților si intervenientilor, care au refuzat atribuirea terenurilor agricole aflate pe raza . cuprinsul adresei nr. 6546/06.09.2010.
De asemenea, încercarea de soluționare pe cale amiabila a prezentului litigiu prin vederea identificării unui amplasament agreat de toate partile, pe raza teritoriala a altei localitatea, care sa fie pus la dispozitia Comisiei Locale Scorteni de catre ADS Prahova a esuat, astfel cum rezulta din corespondenta avuta intre Primaria Scorteni, ADS Prahova si localitatile indicate de aceasta (f.223-238).
Astfel, localitatea P. pe teritoriul careia reclamantii si intervenienta D. S. au fost de acord prin incheierea de sedinta din 17.05.2012 sa primesca teren a precizat ca terenul indicat de ADS ca fiind disponibil, in fapt a fost concesionat de catre acesta catre . Calugareasca (f.279).
Referitor la cel de-al doilea capat de cerere, in cuprinsul raportului de expertiza tehnica agricultura, se mentioneaza ca valoarea totala a lipsei de folosinta pe timp de 3 ani anterior promovarii actiunii, pentru o suprafata de 21,6433 ha, respectiv 2008-2012 este de 48.048 lei, valoare stabilita pe baza preturilor practicate pe piata libera.
Dispozitiile art. 64 din Legea nr. 18/1991 modificata si completata, stipuleaza ca in cazul in care comisia locala refuza inmanarea titlului de proprietate emis de comisia judeteana sau punerea efectiva in posesie, primarul va fi obligat sa execute deîndata asemenea obligatii sub sanctiunea condamnarii la daune cominatorii pentru fiecare zi de intarziere stabilite de catre instanta.
De asemenea, disp. art. 1073 si urm. c.civ. prevad ca orice creditor are dreptul sa solicite debitorului său executarea obligatiei stabilita in sarcina acestuia, in caz contrar, avand dreptul si la desdaunari.
Pentru a se institui o obligatie de plata a lipsei de folosinta, trebuie sa fie indeplinite cumulativ cerintele raspunderii delictuale prevazute de art. 998-999 c.civ, respectiv sa existe o fapta ilicita, un prejudiciu, o legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si savarsirea cu vinovatie a faptei ilicite.
Instanta constata astfel ca in situatia in care nu au fost emise inca titlurile de proprietate, reclamantii si intervenientii nu sunt indreptatiti sa solicite lipsa de folosinta, acestia dobandind un drept de proprietate, numai dupa emiterea titlului de proprietate si nicidecum anterior acestuia.
Mai mult chiar, nu exista nicio dovada la dosar care sa ateste ca paratii C. Locala Scorteni si P. . efectiv terenurile in litigiu pentru a justifica obligarea acestora la plata lipsei de folosinta.
Ori, in speta, neexecutarea obligatiei de a emite titlul de proprietate asupra terenurilor in litigiu, nu atrage o raspundere civila delictuala in sarcina comisiei locale si a primarului, intrucat dispozitiile legilor fondului funciar prevad ca modalitate de constrangere a acestora plata unor daune cominatorii.
Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Câmpina în termen legal au declarat recurs atât reclamanții, cât și intervenienții, solicitând modificarea acesteia, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost precizată și completată, precum și admiterea cererilor de intervenție în interes propriu.
În ceea ce-i privește pe reclamanți, aceștia au susținut că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică pentru că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit și neîndoielnic al acestuia.
În continuare, reclamanții au precizat că s-a reținut greșit că între moștenitori sunt neînțelegeri, pentru că aceste neînțelegeri nu privesc C. locală de fond funciar Scorțeni. Trebuia să se vadă că între reclamanți nu există neînțelegeri și dacă intervenientul V. G. are alte opinii, acestea nu pot duce la neaplicarea legii funciare.
Dar intervenientul a arătat instanței de fond că este de acord cu admiterea acțiunii, deci se putea executa sentința 767/2003 dacă se dorea.
Este adevărat că prin sentința civilă nr.767/2003 nu s-a prevăzut amplasamentul terenului, dar Legea 18/1991 prevede că în zonele colinare trebuie să se restituie terenurile pe amplasamentul avut de proprietarii cărora li s-a luat terenul.
În plus, reclamanții au subliniat că s-a stabilit prin expertiza topo că terenul avut de autorul acestora a fost dat altor persoane cu titlu legal emis, astfel că în nici un caz nu se poate reține culpa lor.
C. și primarul au dispus de terenul autorului lor și vor să fie obligați să primească un teren necorespunzător și de o categorie inferioară.
În plus, recurenții-reclamanți au mai susținut că nu pot afla persoanele și obține copii de pe titlurile lor pentru a solicita anularea pentru că au întâmpinat refuzul funcționarilor primăriei, dar pentru 3 terenuri pentru care au aflat datele necesare au promovat acțiuni și au anulat titlurile, fiind puși în posesie. Deci, nu are nicio relevanță ceea ce a reținut instanța de fond că au avut procese pe rol și nu s-a putut continua aplicarea legii funciare din acest motiv.
Totodată, recurenții-reclamanți au precizat că este greșită motivarea instanței că trebuia să accepte terenurile oferite de comisia de fond funciar pentru că acele terenuri intră în categoria de terenuri agricole așa cum prevede sentința nr.767/2003, deoarece autorul lor a avut terenuri arabile, cultivabile, vie, nefiind posibil să primească terenuri de altă categorie.
Dar comisia cunoaște că recurenții au avut proces pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren fâneață și pășune și a refuzat să le recunoască dreptul, cu motivarea că autorul lor n-a avut astfel de terenuri.
Instanța de fond trebuia să vadă culpa exclusivă a primarului și a comisiei de fond funciar Scorțeni care nu au întreprins ceva serios pentru a obține teren pe raza altei localități, prin intermediul ADS. Au fost de acord să li se dea teren pe raza comunei P..
La termenul din 22 august 2012 s-a stabilit ca reclamanții și pârâții să facă demersuri pentru identificarea unor terenuri corespunzătoare care să li se predea, au dovedit că s-au deplasat în . terenului și au obținut relații, însă pârâții au dovedit că abia la 19.09.2012 au trimis cerere către ADS, fiind firesc că până la termenul de 27.09.2012 nu s-au obținut relații, iar instanța a judecat cauza în fond reținând doar culpa lor.
În ceea ce privește stabilirea amplasamentului terenurilor, s-a menționat că acest atribut revine Comisiei locale de fond funciar, însă acest fapt nu trebuie interpretat că recurenții-reclamanți trebuie să primească și să accepte orice li se oferă, iar comisia să dispună de terenurile avute de autorul lor dându-le altor persoane.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, recurenții-reclamanți au susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică pentru că s-a dovedit că terenurile autorului lor au fost date altor persoane, iar pârâții nu au făcut demersurile necesare să primească alte terenuri de aceeași categorie chiar în altă localitate.
În plus, s-a menționat că nu se poate motiva legal că nu pot cere lipsa de folosință pentru că nu au titlu legal emis, iar comisia nu a folosit terenurile ce li s-ar cuveni.
În ceea ce-i privește pe intervenienți, aceștia au susținut că sentința este nelegală deoarece instanța de fond a făcut o interpretare greșită a actului dedus judecății, motivând respingerea acțiunii în totalitate pe aspecte care nu-și găsesc aplicabilitatea în cauză.
Au arătat recurenții-intervenienți că dosarul a fost inițiat în urmă cu 2 ani la Judecătoria Câmpina, în decursul timpului fiind administrate probe cu înscrisuri și expertiză de specialitate, iar din materialul probator cu înscrisuri depus la dosar nu rezultă în niciun caz că reclamanții și/sau intervenienții ar fi avut vreo atitudine obstructivă, că s-ar fi opus nejustificat la primirea terenurilor cu suprafața de 21 ha.
Este însă adevărat că nu pot accepta ca pârâta să le ofere terenuri fărâmițate excesiv, fără nicio valoare economică sau agricolă.
În plus, recurenții-intervenienți au mai precizat că după rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței de reconstituire din anul 2003, succesorii lui N.N.V. au formulat fie cereri împreună, fie cereri separate, în vederea punerii în executare de bunăvoie a sentinței de către pârâtă, însă aceasta nu s-a conformat decât parțial hotărârii judecătorești.
Totodată, aceștia au susținut că nu pot fi sancționați și nici nu pot pierde pe o cale ocolită beneficiul reconstituirii obținut ca efect al hotărârii judecătorești irevocabile, respingerea în totalitate a acțiunii și a cererilor de intervenție echivalând în fapt cu o astfel de situație, aspect de neacceptat.
În ce privește lipsa de folosință pe ultimii 3 ani anterior promovării acțiunii, recurenții-intervenienți au susținut că modalitatea de abordare a acestuia echivalează cu inadmisibilitatea în fapt a solicitării lor, argumentarea potrivit cu care nu se poate da lipsă de folosință deoarece nu au fost încă puși în posesie și nu li s-a eliberat titlul fiind străină de pricină, deoarece prin neemiterea actelor legale au fost prejudiciați, iar o mai bună cuantificare a pierderii suferite decât lipsa de folosință nu există în astfel de situații.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
În esență, criticile aduse atât de către reclamanți, cât și de către intervenienți sentinței pronunțate de Judecătoria Câmpina vizează greșita reținere a împrejurării că aceștia sunt în culpă pentru tergiversarea soluționării și întocmirii documentației în vederea eliberării titlului de proprietate pentru diferența de 23,77 ha teren, precum și eronata concluzie la care a ajuns judecătorului fondului în sensul că nu sunt îndreptățiți să solicite lipsă de folosință pentru aceste teren, întrucât nu sunt proprietarii săi.
Aceste critici ale ambelor părți se observă că sunt neîntemeiate, neputând fundamenta o concluzie contrară celei la care a ajuns instanța de fond, care în mod corect a respins atât acțiunea, cât și cererea de intervenție ca fiind neîntemeiate.
Astfel, referitor la capătul de cerere având ca obiect predarea terenului pe raza satului B. pe amplasamentul deținut de autorul lor, V. N. N., pentru executarea în integralitate a sentinței civile nr.767/2003 a Judecătoriei Câmpina, tribunalul constată că prin sentința în discuție s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 32,80 ha teren agricol pe raza ., nefiind indicat amplasamentul acestei suprafețe.
Prin urmare, atâta timp cât în sarcina pârâtei C. locală de aplicare a legilor fondului funciar Scorțeni nu s-a stabilit obligația de întocmire a formalităților pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe un amplasament determinat, în mod corect s-a reținut că reclamanților și intervenienților le aparține culpa exclusivă pentru nefinalizarea documentației în vederea emiterii titlului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren ce a aparținut autorului lor, de vreme ce aceștia au refuzat în permanență amplasamentele oferite de comisie pe motiv că nu corespund celor deținute de autorul V. N. N..
Strâns legat de acest capăt de cerere era și cel de-al doilea, prin care s-a solicitat obligarea în solidar a Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Scorțeni și P. . lipsei de folosință pe ultimii 3 ani pentru suprafața de teren nereconstituită.
Cu privire la acesta, tribunalul constată, de asemenea, că raționamentul judecătorului fondului a fost cât se poate de corect, de vreme ce recurenților nu le-a fost emis titlu de proprietate aceștia neavând dreptul de a fi dezdăunați, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut nicio dovadă că aceste părți au folosit efectiv terenurile în litigiu pentru a se justifica oblșigarea lor la plata lipsei de folosință.
Concluzionând, pentru argumentele expuse în precedent, constatând legalitatea și temeinicia sentinței civile nr.2718/27.09.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina, tribunalul va respinge recursurile declarate împotriva acesteia de către reclamanți și intervenienți, ca fiind nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamanții BĂDICOIU F., cu domiciliul în ., ., jud. Prahova, P. M., cu domiciliul în Ploiești, ..6, ..7, ., B. M., cu domiciliul în ., ., nr.35, jud. Prahova, C. E., cu domiciliul în Ploiești, ..41, jud. Prahova și V. S., cu domiciliul în București, ., ., sector 6 și intervenienții D. S., cu domiciliul în . M., ..5, jud. Prahova și V. G., domiciliat în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2718/27.09.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. DE FOND FUNCIAR SCORȚENI, cu sediul în . și P. C. SCORȚENI, cu sediul în ., ca fiind nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.04.2013.
Președinte,Judecători,
F. L. ȘalarMihai B. A.-M. L.
Fiind în concediu de odihnă,
semnează președintele instanței
Grefier,
E. M.
Red./tehnored. A.M.L.
2 ex./15.07.2013
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Jud. fond L. I. D. – Judecătoria Câmpina
← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 370/2013.... | Legea 10/2001. Sentința nr. 2574/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
---|