Fond funciar. Decizia nr. 792/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 792/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 26-04-2013 în dosarul nr. 1834/204/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 792
Ședința publică din data de 26.04.2013
PREȘEDINTE – N. C.
JUDECĂTORI – R. I. C.
– A. G. H.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții - reclamanți H. F., H. D. I. și H. B. A., toți cu domiciliul în Bănești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr.2281/27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimații - pârâți V. M. domiciliată în com. Bănești, ., V. A. domiciliat în Mun. Câmpina, .. 24, ., V. M. domiciliată în com. Bănești, ., jud. Prahova, C. L. BĂNEȘTI DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 cu sediul în Bănești, jud. Prahova și C. JUDETEANĂ DE APLICAREA LEGII NR.18/1991 cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții – reclamanți reprezentată prin av. T. E., lipsă fiind intimații - pârâți.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează că la dosarul cauzei s-a depus notă de ședință formulată de intimata - pârâtă V. M..
Recurenții - reclamanți prin apărător depun la dosarul cauzei un set de înscrisuri din care rezultă că între părți a avut loc acțiunea de ieșire din indiviziune în care recurenții au avut calitatea de intervenienți, astfel încât recurenților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate ce face obiectul si prezentului dosar.
Având în vedere proba cu înscrisuri solicitată de recurenții - reclamanți, în dovedirea cererii de recurs, tribunalul în temeiul disp. art.305 C.pr.civ. considerând-o legală, o încuviințează și dispune administrarea acesteia la acest termen de judecată
Recurenții – reclamanți, prin apărător, învederează instanței că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile recurenților - reclamanți apărător, în sensul de mai sus, în temeiul disp. art.150 C.pr.civ. consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Recurenții - reclamanți, prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei învederează că a fost reconstituit dreptul de proprietate, conform contractului de vânzare - cumpărare în . hotărârea pronunțată de Judecătoria Câmpina, întrucât, în mod greșit, a fost reținută suprafața în titlul de proprietate și procesul - verbal de punere în posesie că nu ar fi existat în contract de vânzare - cumpărare, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării probatoriilor; fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cerereaînregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._ / 2012, reclamanții H. F., H. D. I. și H. B. A. au chemat în judecată pe pârâții V. M., V. A., V. M., C. L. Bănești de aplicare a Legii nr.18/1991 și C. Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.40/05.05.2004 și a procesului - verbal de punere în posesie nr.8392, pentru cota de 14/20 din terenul în suprafață de 1.648 mp. din care suprafața de 1.243 mp. arabil și 405 mp. curți - construcții, situat în intravilanul ., . de teren pe care au dobândit-o prin contractul de vânzare - cumpărare nr.3421/04. 10.1996 și să se dispună obligarea pârâtelor la emiterea procesului - verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate pe numele moștenitorilor defunctei V. A., prin excluderea terenului ce le aparține.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au dobândit dreptul de proprietate în cotă de 14/20 asupra terenului în suprafață de 1.648 mp. situat în ., parcelele 1708 - 1709, prin cumpărare, conform contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.3421/4.10.1996 de la V. M., moștenitoarea defunctei V. A., plătind impozit pentru acest teren.
Reclamanții au precizat că la emiterea titlului de proprietate pentru moștenitorii defunctei V. A. a fost cuprinsă și suprafața de teren pentru care urma să se emită titlu și terenul proprietatea lor, cunoscând acest lucru doar cu ocazia acțiunii de partaj.
Totodată, reclamanții au învederat că în cadrul acțiunii de partaj au avut calitatea de intervenienți în interes propriu, însă, instanța nu a luat în considerare actul lor de proprietate și, în final, a atribuit lotul din care face parte și terenul și construcția lor vânzătoarei V. M..
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe disp. art.III lit. a) din Legea nr.169/1997, art.58 din Legea nr.18/1991.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus, în copie, la dosarul cauzei înscrisuri, respectiv: contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.3421/04. 10.1996, procesul - verbal de punere în posesie nr.8392/25.03.2003, titlul de proprietate nr.40/05.05.2004, certificatul de moștenitor nr.499/1956, contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.3570/1982, sentința civilă nr.929/09.03. 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina, chitanțe privind plata impozitului.
În raport de susținerile reclamanților, pârâta V. M. a formulat, în baza art.115 – 118 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că înstrăinarea terenului s-a făcut anterior emiterii titlului de proprietate a cărui anulare se solicită, înstrăinare făcută doar de unul dintre moștenitori, iar în cadrul acțiunii de ieșire din indiviziune, în mod corect, s-a atribuit suprafața de teren numitei V. M., autoarea reclamanților.
La rândul său, și pârâtul V. A. a formulat, în baza acelorași texte de lege, întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, menționând că toate terenurile descrise în titlu au aparținut lui V. A. și aceasta a avut 3 copii, respectiv V. A., V. M. și V. G. - în prezent decedat, a cărui moștenitoare este V. M., în calitate de soție supraviețuitoare.
Pârâtul a mai precizat că V. M. a vândut, anterior emiterii titlului de proprietate, copiilor ei o parte din terenurile care au aparținut defunctei sub condiție rezolutorie, aspect care a fost realizat prin soluționarea cererii privind partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctei V. A., terenul fiind atribuit în lotul lui V. M., astfel încât, nu mai este necesară constatarea nulității contractului de vânzare – cumpărare, cu precizarea că V. A. este cea care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, conform Legii nr.18/1991.
S-a mai învederat că aspectele referitoare la posesia și plata impozitelor trebuiau invocate în acțiunea de partaj și nu pot sta la baza aplicării disp. art. III lit. a) din Legea nr.169/1997, art.58 din Legea nr.18/1991, art.6 și art.22 din Legea nr.1/2000 raportat la art.5 lit. h) și art.6 lit. f) din H.G. nr.890/2005.
La doar s-a depus cererea formulată la data de 01.04.1991, cererea nr.143 /25.02.1991, copia registrului agricol, cererea de înscriere în C.A.P.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta C. L. Bănești a arătat că, în baza Legii nr.18/1991, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru moștenitorii defunctei V. A. și, la baza reconstituirii, au stat registrul agricol din perioada 1959 - 1963, cererea de adeziune C.A.P. și cererile formulate în baza Legii nr.18/1991, precizând că, la momentul încheierii actului de vânzare - cumpărare pentru un drept indiviz, reconstituirea dreptului de proprietate era deja aprobată și era întocmit și procesul - verbal de punere în posesie, iar faptul că unul dintre moștenitori a vândut dreptul indiviz asupra unuia dintre terenuri, nu constituie motiv de anulare a titlului de proprietate și nu se încadrează în prevederile art. III din Legea nr.169/1997.
În urma probei cu înscrisuri administrată in cauză, la solicitarea părților, Judecătoria Câmpina a pronunțat sentința civilă nr.2281/27.06.2012 prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanți, reținând că, potrivit cererii din 11.02.1962, V. A. s-a înscris în C.A.P. Bănești cu suprafața de teren de 0,97 ha. cu care era înscrisă în registrul agricol pentru perioada 1959 - 1962.
Prin cererile nr.143 din 25.02.1991 și 1.04.1991, pârâții V. M., V. A. și autoarea acestora, V. A. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în C.A.P., iar prin Hotărârea nr.91/25.07. 1991 și anexa la aceasta, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 0,97 ha. pe numele V. S. A., propunere validată, conform Hotărârii nr.1430/12.09.1996 și anexa acestei hotărâri.
Potrivit memoriului întocmit la data de 06.06.2003 de C. L. Bănești, s-a solicitat modificarea numelui autorului lui V. S. A., iar prin Hotărârea nr.3170 a Comisiei Județene Prahova a fost validată propunerea comisiei locale pentru modificarea titlului de proprietate nr._/08.09.1998.
Prin procesul - verbal nr.8392/25.11.2003 au fost puși în posesie moștenitorii defunctei V. S. A. asupra terenului în suprafață totală de 7.698 mp. și a fost emis titlul de proprietate nr.40/05.05.2004.
Conform contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.3421/ 04.10. 1996, vânzătoarea V. M. a înstrăinat reclamantei H. F. și soțului acesteia - H. I. dreptul de 14/20 din terenul în suprafață de 1.648 mp., Parcelele 1708 - 1709 și din casa de locuit aflată pe teren.
La data întocmirii contractului, vânzătoarea V. M. dobândise terenul prin reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr.18/1991, fiind pusă în posesie, conform procesului - verbal de punere în posesie nr.323/1996, dar nu era emis titlul de proprietate asupra terenului reconstituit.
Prin sentința civilă nr.929/09.03.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina, a fost admisă acțiunea formulată de V. A., dispunându-se ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămasă de pe urma defunctei V. A., iar în lotul pârâtei V. M. s-a atribuit terenul în suprafață de 1.215 mp. situat în . 405 mp. situat în . au făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.3421/1996 dobândit de reclamanți.
La data întocmirii contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.3421/ 1996, vânzătoarea V. M. nu era proprietară exclusivă a terenului în suprafață de 1.648 mp., deținând o cotă de 1/3 din acest teren, fiind coproprietară împreună cu pârâții V. A. și V. M. (soția supraviețuitoare a lui V. G.), ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate, conform titlului nr.40/05.05.2004.
Pentru incidența disp. art. III lit. a) din Legea nr.169/1997 sunt necesare îndeplinirea condițiilor privind existența unor acte de reconstituire și persoanele care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate nu erau îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât nu au avut niciodată teren predat la cooperativa agricolă de producție.
Având în vedere că autoarea părților s-a înscris în C.A.P. cu suprafața de 0,97 ha., conform cererii din data de 11.02.1962, iar pârâții îndeplineau cerințele prevăzute de art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991, fiind persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recurs, în termen legal, reclamanții H. F., H. D. I. și H. B. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea în tot a acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea administrării probatoriului.
Astfel, reclamanții au învederat că sunt proprietarii terenului în cotă de 14/20 din suprafața de 1.648 mp. situat în ., T 35, P 1708 - 1709, prin cumpărare și, respectiv moștenire de la V. M., moștenitoarea defunctei V. A.., conform contractului de vânzare - cumpărare nr.3421/04.10.1996 autentificat de B.N.P. P. M..
Ulterior dobândirii dreptului de proprietate, reclamanții au formulat cerere de deschidere de rol la Primăria . pentru teren din anul 1996, lucru ce rezulta și din declarația pentru stabilirea impozitului, edificând totodată și o construcție pe acest teren.
La data emiterii titlului de proprietate, la cererea moștenitorilor defunctei V. A., C. L. de Aplicare a Legii nr.18/1991 Bănești a cuprins în suprafața de teren pentru care urma să se emită titlu și terenul proprietatea reclamanților care nu au avut cunoștința de acest aspect decât cu ocazia soluționării acțiunii de partaj - ieșire din indiviziune formulată de V. A. - moștenitor al defunctei V. A., litigiu în cadrul căruia au avut calitatea de intervenienți în interes propriu, însă, instanța nu a luat în considerare actul acestora de proprietate și, în final, a atribuit lotul din care fac parte terenul și construcția proprietate a reclamanților uneia dintre moștenitoare, respectiv vânzătoarei V. M..
Formulând acțiune în constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.40/2005, instanța de fond în mod greșit a reținut apărările reclamanților, pronunțând prezenta hotărâre recurată, pe care reclamanții o consideră ca fiind nelegală și netemeinică.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate și netemeinicie ale sentinței recurate, reclamanții au arătat că, deși, instanța de fond a reținut că prin Hotărârea nr.91/25.07.1991 și anexa la aceasta s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aparținând defunctei V. S. A., propunere care, ulterior, a fost validată prin Hotărârea nr.1430/12.09.1996, a omis, totuși, un element important care era în măsură să conducă la constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.40/2005, împrejurare din care se poate trage concluzia certă că acesta a fost și motivul pentru care a fost posibilă înstrăinarea suprafeței de teren care a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr.3421/04.10.1996, deoarece, la momentul la care notarul public a procedat la perfectarea vânzării, legală de altfel și necontestată de nimeni niciodată, moștenitoarea V. A. putea face acte de dispoziție cu privire la tot ce-i revenea în urma moștenirii.
Susțin reclamanții că la momentul cumpărării suprafeței de teren asupra căreia sunt proprietari, era constituit dreptul de proprietate, iar faptul că, ulterior, s-a emis titlul de proprietate nr.7811/08.09.1998, care a fost modificat prin titlul de proprietate nr.40/2005, nu înseamnă că nu sunt proprietarii terenului dobândit în anul 1996.
Instanța de fond a recunoscut că la data întocmirii contractului de vânzare - cumpărare, V. M. dobândise dreptul de proprietate, conform Legii nr.18/ 1991, fiind pusă în posesie, conform procesului - verbal nr.323/1996, însă, a motivat că nu era emis titlul de proprietate, fapt total greșit, deoarece dreptul de proprietate fusese dobândit prin punerea in posesie, iar nu prin emiterea titlului.
Reclamanții au mai arătat că instanța de fond nu a făcut altceva decât să susțină cele reținute de o altă instanță în cadrul acțiunii de partaj care face obiectul dosarului nr._, care, momentan, se află în faza procesuală a recursului la Tribunalul Prahova, fără să analizeze situația de fapt și înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Instanța de fond se contrazice, în acest fel, prin motivarea pe care a dat-o, deoarece, mai întâi a afirmat că V. M. nu era proprietara terenului pentru că nu fusese emis titlul de proprietate, iar ulterior a afirmat că nu era proprietate exclusivă.
Chiar și în cazul acestei motivări, instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, pentru că coproprietatea indivizară permite unuia dintre coproprietari să-și înstrăineze cota ce-i aparține.
Motivarea instanței de fond cum că ar fi legal ca suprafața reclamanților de teren dobândită în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 3421/04.10. 1996 să fie atribuită, în urma ieșirii din indiviziune, moștenitoarei, respectiv a vânzătoarei V. M. este o gravă eroare, după cum, în mod greșit au fost respinse toate probele solicitate, motivat de faptul că nu sunt concludente și utile, însă, prin respingerea acestora, instanța de fond nu a făcut altceva decât să se antepronunțe, deoarece doar prin efectuarea unei expertize topo putea să stabilească suprafața de teren, prin delimitarea acesteia.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ *..
În raport de motivele de recurs, intimata - pârâtă C. L. Bănești de aplicare a legilor fondului funciar a formulat, în baza art.308 alin.2 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat (f.13).
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Art. III lit. a) din Legea nr.169/1997 (actualizată) pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 – text de lege pe care H. F., H. D. I. și H. B. A. și-au întemeiat prezentul demers judiciar prevede că „sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, Legii nr.1/ 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri”.
În speță, din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că, prin contractul de vânzare – cumpărare aut. sub nr. 3421/04.10.1996, reclamanta H. F. împreună cu defunctul său soț H. I. au dobândit, prin cumpărare, de la pârâta V. M. întreg dreptul de 14/20 din terenul în suprafață de 1.648 mp. din care 1.243 mp. arabil și 405 mp. curți – construcții situat în intravilanul ., T 35, P 1708 – 1709 împreună cu întreg dreptul de 14/20 din casa de locuit.
În cuprinsul sus – menționatului contract s-a arătat că imobilul înstrăinat este proprietatea vânzătoarei dobândit, astfel: terenul prin reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii fondului funciar nr.18/1991, fiind pusă în posesie, potrivit procesului – verbal de punere în posesie nr.323/1996 și prin moștenire de la V. S., conform certificatului de moștenitor nr.499/1956, iar casa de locuit, prin cumpărare, cu actul autentic nr.3570/1982 (f.6 – dos. fond).
Analizând înscrisurile care la stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate, se constată că defuncta V. St. A. a figurat în registrul agricol al . 1959 – 1962 cu suprafața de teren de 0,97 ha, suprafață de teren cu care, de altfel, s-a și înscris în C.A.P. Bănești (f.50, 51 – dos. fond).
Odată cu apariția Legii fondului funciar nr.18/1991, pârâții V. St. M., V. St. A. împreună cu autoarea lor V. St. A. au formulat, la data de 25.02.1991 și, respectiv la data de 01.04.1991, cererile înregistrate sub nr.143 prin care au solicitat, în baza art.8 din Legea fondului funciar, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în C.A.P. (f.52, 53 – dos. fond).
Astfel, prin Hotărârea nr.91/25.07.1991 a Comisiei Județului Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 0,97 ha. pe numele V. S. A., propunerea Comisiei Locale Bănești fiind validată, conform Hotărârii nr.1430/12.09.1996 (f.71 și 73 – dos. fond).
Prin Memoriul înregistrat sub nr.20/26.06.2003, C. L. Bănești de aplicare a legilor fondului funciar a propus modificarea titlului de proprietate nr._/08.09.1998 eliberat moștenitorilor defunctei V. S. A. cu moștenitorii V. M., V. M. și V. A., solicitându-se modificarea numelui autorului din V. S. A. în V. S. A., propunere validată prin Hotărârea nr.3170 (f.59 și 62 – dos. fond).
La data de 05.05.2004, pârâta C. Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a eliberat, în favoarea pârâților V. M. (vânzătoarea din contractul de vânzare – cumpărare aut. sub nr.3421/04.10.1996), V. M. și V. A., în calitate de moștenitori ai defunctei V. A., titlul de proprietate nr.40 prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 7.698 mp. situat în . din care 4.150 mp. în extravilanul localității și 3.548 mp. în intravilan (f.7 – dos. fond).
Anterior emiterii titlului de proprietate, respectiv la data de 24.11.2003, a fost eliberat procesul – verbal de punere în posesie nr.8392 prin care pârâții V. M., V. M. și V. A., în calitate de moștenitori ai defunctei V. A. au fost puși în posesie asupra terenului în suprafață de 7.698 mp. (f.8 – dos. fond).
Dată fiind situația de fapt, astfel cum a fost reținută și prezentată în precedent, prin prisma probelor administrate în cauză, dar și a textelor de lege incidente în soluționarea pricinii, se constată că, la momentul perfectării contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.3421/04.10.1996, vânzătoarea V. M. beneficiase de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în baza Legii fondului funciar nr.18/1991, fiind eliberat și procesul – verbal de punere în posesie nr.323/1996, însă, nu era eliberat titlul de proprietate asupra terenului reconstituit.
Așa fiind, numai în situația în care nu s-ar fi reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului, vânzătoarea V. M. nu ar fi avut posibilitatea legală de a face vreun act de dispoziție asupra unui drept indiviz dintr-un teren care făcea obiectul legii speciale de reparație, respectiv a Legii fondului funciar nr.18/1991.
Împrejurarea că, ulterior reconstituirii dreptului de proprietate, unul dintre coindivizari și-a înstrăinat dreptul indiviz asupra unuia dintre terenurile la care era îndreptățit, nu constituie un motiv de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.40/2004, astfel cum au solicitat reclamanții H. F., H. D. I. și H. B. A., situația dedusă judecății neîncadrându-se în ipotezele prevăzute de art. III lit. a) din Legea nr.169/1997.
Prin sentința civilă nr.929/09.03.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul V. A. în contradictoriu cu pârâții V. M., V. M., H. F., H. D. I. și H. B. A., dispunându-se ieșirea din indiviziune a părților asupra averii succesorale rămasă de pe urma defunctei V. A. decedată la data de 9.05.1985, conform variantei A din raportul de expertiză completare – lotizare ing. S. M. A..
Astfel, în lotul II care a revenit vânzătoarei V. M. sunt incluse terenurile în suprafață de 1.215 mp. arabil și de 405 mp., ambele situate în intravilanul .”, T 35, P 1708 – 1709, jud. Prahova, exact terenurile care au făcut obiectul contractului de vânzare – cumpărare aut. sub nr.3421/04.10.1996 încheiat cu reclamanta H. F. și defunctul său soț H. I..
Este cunoscut faptul că orice coindivizar poate dispune de cota sa ideală asupra bunului fără acordul celorlalți.
În timpul stării de indiviziune, oricare dintre coindivizari poate cere prin acțiuni în justiție partajul pentru salvgardarea drepturilor proprii asupra bunului.
După încetarea stării de indiviziune, soarta dreptului dobânditorului depinde de rezultatul partajului.
Dacă bunul intră în lotul coindivizarului vânzător, ca urmare a efectului retroactiv al partajului, acesta va fi considerat proprietar exclusiv de la data perfectării contractului și, drept urmare, vânzarea va rămâne în ființă.
În speță, procedându-se la partajarea în natură a terenurilor descrise în titlul de proprietate nr. 40/5.05.2004 și atribuindu-se în lotul pârâtei - vânzătoare V. M. terenurile care au făcut obiectul contractului de vânzare – cumpărare aut. sub nr. 3421/4.10.1996, este evident că acesta își va produce, pe deplin, efectele în vederea cărora a fost încheiat, respectiv efectul translativ de proprietate, ca urmare a realizării condiției rezolutorii.
Așa fiind, cum în mod corect a reținut și instanța de fond, pentru a fi incidente disp. art.III lit. a) din Legea nr.169/1997 este necesară îndeplinirea condițiilor privind existența unor acte de reconstituire a dreptului de proprietate și persoane care au beneficiat de o asemenea măsură, dar care nu erau îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât nu au avut niciodată teren predat cooperativei agricole de producție.
Însă, în speță, așa cum s-a mai arătat, autoare pârâților V. A. s-a înscris în C.A.P. cu suprafață de teren de 0,97 ha., astfel încât, moștenitorii acesteia erau persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, context în care, în mod corect, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
În ceea ce privește pretinsa greșită respingere a probelor solicitate de reclamanți, cu referire specială la proba cu expertiză tehnică de specialitate topometrică, se reține că la termenul de judecată din data de 20.06.2012, reclamanții au solicitat probe cu înscrisuri, martori și expertiză topo pentru identificarea terenului, fiind încuviințată numai proba cu înscrisuri (f.94 – dos. fond).
În raport de petitul acțiunii cu care a fost investită instanța de fond, respectiv constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.40/05. 05.2004 și a procesului - verbal de punere în posesie nr.8392, pentru cota de 14/20 din terenul în suprafață de 1.648 mp. din care suprafața de 1.243 mp. arabil și 405 mp. curți - construcții, situat în intravilanul ., . de teren pe care reclamanții au dobândit-o prin contractul de vânzare - cumpărare nr.3421/04.10.1996, urmând a se dispune obligarea pârâtelor la emiterea procesului - verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate pe numele moștenitorilor defunctei V. A., prin excluderea terenului ce le aparține, este evident că proba testimonială și cu expertiză topo nu erau pertinente și concludente pentru soluționarea pricinii deduse judecății, fiind astfel în mod corect respinse.
Pentru considerentele arătate, tribunalul constatând că, în speță, nu sunt incidente cazuri de casare sau modificare prev. de art.304 C.pr.civ. de natură să afecteze legalitatea sentinței instanței de fond, urmează ca în baza disp. art.312 alin.1 C.pr.civ., să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de declarat de recurenții - reclamanți H. F., H. D. I. și H. B. A., toți cu domiciliul în Bănești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr.2281/27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimații - pârâți V. M. domiciliată în com. Bănești, ., V. A. domiciliat în Mun. Câmpina, .. 24, ., V. M. domiciliată în com. Bănești, ., jud. Prahova, C. L. BĂNEȘTI DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 cu sediul în Bănești, jud. Prahova și C. JUDETEANĂ DE APLICAREA LEGII NR.18/1991 cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată in ședință publică, azi 26.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
N. C. R. I. C. A. G. H.
GREFIER,
R. C.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red./tehnored.A.G.H.
2 ex. - 20.05.2013
d.f.nr._ - Judecătoria Câmpina
j.f. M. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1014/2013. Tribunalul... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 722/2013.... → |
|---|
