Fond funciar. Decizia nr. 795/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 795/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 26-04-2013 în dosarul nr. 2428/331/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 795
Ședința publică din data de 26.04.2013
PREȘEDINTE – N. C.
JUDECĂTORI – R. I. C.
– A. G. H.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul - petent BRUMĂRESCU D. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 1850/25.09.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimatele C. LOCALĂ VĂLENII DE M. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR cu sediul în Vălenii de M., județul Prahova si C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul - petent personal si asistat de av. F. A. si intimata C. Locală Vălenii de M. de aplicare a legilor fondului funciar reprezentat prin cons.jr. C. E., lipsă fiind intimata C. Județeană Prahova de aplicare a legilor fondului funciar.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
pe rând părțile prin apărători învederează instanței că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților prin apărători în sensul de mai sus, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Recurentul - petent prin apărător, având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței admiterea recursului si să se dispună anularea sentinței pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. la data de 25.09.2012, întrucât a respins cererea de sancționare a intimatelor la plata daunelor cominatorii pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești, astfel încât dreptul de proprietate al recurentului este încălcat, intimata C. Locală Văleni de M. de aplicare a legilor fondului funciar nu a adoptat nici o atitudine eficientă de punere în executare a titlului executoriu.
Mai învederează instanței că intimata C. Locală Vălenii de M. de aplicare a legilor fondului funciar, după 7 ani poartă o corespondentă cu petentul în vederea atribuirii de terenuri, timp în care acesta a fost prejudiciat cu toate că deține un titlu executoriu.
De asemenea, arată că instanța de fond nu a stabilit si amplasamentul terenului, motiv pentru care a solicitat obligarea intimatelor la plata daunelor cominatorii, întrucât se încalcă nejustificat dreptul de proprietate al recurentului, daune ce reprezintă o constrângere a comisiei locale pentru a pune în executare o hotărâre judecătorească, mai ales că recurentul nu beneficiază de măsuri reparatorii, cu cheltuieli de judecată.
Intimata C. Locală Vălenii de M. de aplicare a legilor fondului funciar, prin apărător, având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței respingerea recursului, conform motivelor invocate în întâmpinare, deoarece acordarea de despăgubiri nu stă în sarcina comisiei locale, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Sub nr._ a fost înregistrată, pe rolul Judecătoriei Vălenii de M., plangerea petentului Brumărescu D., în contradictoriu cu intimatele C. locală de aplicare a legilor findului funciar a orasului Vălenii de M. și C. Judeteană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin care s-a solicitat obligarea intimatelor la plata, în solidar, de daune cominatorii, pentru fiecare zi de întârziere, până la data punerii în posesie a petentului pentru suprafața de 1,57 ha teren, situat pe raza orasului Vălenii de M..
In motivarea plângerii, s-a arătat că prin decizia civilă nr. 303 din 9 decembrie 2004 a Tribunalului Prahova, cele două intimate au fost obligate la reconstituirea dreptului de proprietate, în favoarea petentului, asupra terenului de 1,57 ha. situat pe raza orasului Vălenii de M..
S-a susținut că terenul a apartinut autorului petentului, care de la data rămânerii irevocabile a deciziei amintite, a întreprins toate diligențele pentru a intra în posesia imobilului, lovindu-se însă de pasivitatea culpabilă a autoritătilor.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 64 din Legea nr. 18/1991 si art. 1357 cod civil.
Intimata C. locală a formulat întampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii, ca netemeinică și nelegală.
In motivarea întâmpinării, a arătat că după rămânerea irevocabilă a deciziei nr. 303/2004 a Tribunalului Prahova, petentul a fost trecut in anexa nr. 30, întocmită în temeiul Legii 247/2005, validată prin hotărârea Comisiei judetene nr. 5418 din 7 iunie 2007, întrucât C. locală nu mai avea teren disponibil pe raza orasului. Ulterior, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, a fost respinsă o cerere a petentului vizând anularea titlului de proprietate nr._/2003 emis în favoarea numitei B. M. A., conditii în care s-a solicitat A.D.S. Prahova punerea la dispozitie Comisiei locale a terenului necesar punerii în posesie. Totusi, prin cererea nr. 7363 din 16 august 2011, petentul a solicitat să se îndeplinească formalitătile necesare în vederea plătii despăgubirilor ce i se cuvin pentru suprafata de 1,57 ha. teren.
La întampinare a fost anexată, în copie, întreaga documentatie privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru petent.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, apreciată de instantă ca fiind legală, concludentă si utilă cauzei.
Prin sentința civilă nr. 1850/25.09.2012, Judecătoria Vălenii de M. a respins plangerea formulată de petentul Brumărescu D., in contradictoriu cu intimatele C. locală de aplicare a legilor findului funciar a orasului Vălenii de M. și C. Judeteană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 303 din 9 decembrie 2004 a Tribunalului Prahova, irevocabilă prin decizia nr. 652/2005 a Curtii de Apel Ploiesti, s-a dispus, în favoarea petentului Brumărescu D., ca mostenitor al defunctului tată Brumărescu D., reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1,57 ha teren situat pe raza orasului Vălenii de M..
S-a retinut că față de solicitarea initială, care urmărea reconstituirea dreptului de proprietate pentru 3,16 ha teren, a fost emis titlul nr._/1993 numai pentru 1,5928 ha, însă din actele analizate a rezultat că autorul petentului a fost înscris în registrul agricol și cu suprafata de 1,57 ha teren.
Instanta nu a identificat si determinat, în considerentele sau dispozitivul hotărârii amplasamentul terenului, arătand doar că acesta se află pe raza orasului Vălenii de M..
A reținut instanța de fond că, în atare conditii, C. locală de aplicare a legilor fondului funciar Vălenii de M. avea la dispozitie criteriile legale de punere în posesie, stabilite prin art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, art. 2 din Legea nr. 1/2000 si art. 10 din H.G. nr. 890/2005.
A constatat că, prin urmare, dacă restituirea pe vechiul amplasament (care nu a fost indicat nici de către petent si nici de instanta care a dispus reconstituirea dreptului) nu mai era posibilă, era declansată procedura de ofertă a altor amplasamente.
Or, a reținut instanța de fond, în cadrul acestei proceduri, reglementată de art. 10 din H.G. nr. 890/2005, petentul Brumărescu D. a optat în scris Comisiei locale la 16 august 2011 (fila 26) pentru despăgubiri, solutie vizată de legiuitor prin textele de lege incidente, arătate mai sus.
A mai reținut că art. 64 din Legea 18/1991 conditionează admisibilitatea unei plângeri de refuzul comisiei locale de înmânare a titlului de proprietate sau de punere efectivă în posesie.
A constatat că, în cauza de față, petentul a optat, în mod expres, pentru despăgubiri bănești, în locul atribuirii terenului pe un alt amplasament, iar C. locală, prin actele depuse, a făcut dovada demersurilor intreprinse pentru identificarea altor locatii în localitate sau in afara localitătii, prin intermediul A.D.S. Prahova.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, reținerea cauzei spre judecare, iar pe fond, admiterea acțiunii si obligarea intimatei C. L. de Fond Funciar Vălenii de M. la plata unor daune cominatorii de 100 lei/zi, până la data punerii sale în posesie asupra suprafeței de 1,57 ha teren, pentru care mi-a fost reconstituit dreptul de proprietate.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._ .
În motivarea recursului, recurentul-petent a arătat că, prin decizia nr. 303/09.12.2004 pronunțată de Tribunalul Prahova, devenita irevocabilă, intimatele au fost obligate sa-i reconstituie dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 1,57 ha, pe raza orașului Vălenii de M..
A menționat că finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate presupune, in mod obligatoriu, punerea sa efectiva in posesie, încheierea unui proces-verbal in acest sens si emiterea titlului de proprietate aferent; de altfel, parcurgerea acestei proceduri constituie si o obligație de serviciu pentru conducătorii celor doua instituții intimate, conducători care, cu buna știință, refuză să își îndeplinească sarcinile de serviciu, așteptând, parca, o alta conduită din partea sa, in vederea satisfacerii propriilor interese materiale.
A arătat că soluția adoptata de instanța de fond ignoră autoritatea de lucru judecat născuta din decizia nr. 303/09.12.2004 pronunțata de Tribunalul Prahova, decizie ce obliga intimatele la a-i reconstitui dreptul de proprietate in procedura arătată.
A menționat că hotărârea atacata este netemeinica având in vedere ca scopul daunelor cominatorii îl reprezintă constrângerea debitorului la executarea obligației respective (prin "amenințarea pe care o reprezintă pentru debitor"), acordarea acestora de către instanța de judecată nefîind condiționată de dovada vreunui prejudiciu.
A arătat că efectul respingerii cererii de obligare a intimatei C. L. de Fond Funciar Vălenii de M. la plata daunelor cominatorii generează incurajarea acestei instituții, respeciv a conducătorilor ei, de a nu respecta dispozițiile deciziei nr. 303/09.12.2004 a Tribunalului Prahova.
A precizat că, pe de alta parte, având in vedere refuzul intimatelor de a-i reconstitui dreptul de proprietate, incurajat de o hotărâre judecătoreasca nelegala si netemeinică, se ajunge in situația in care nu îi va mai fi niciodată efectiv reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1,57 ha teren, având in vedere ca este astfel lipsit de orice mijloc legal de constrângere a acestora, in sensul aplicării hotărârii judecătorești invocate.
A menționat că hotărârea recurata este nelegala, având in vedere ca instanța de fond a respins cererea de obligarea la plata daunelor cominatorii, desi erau Îndeplinite cumulativ condițiile legale pentru admisibilitatea acesteia, respectiv cele prevăzute de art. 1516 cod civil si art. 64 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
A arătat că, de altfel, prin soluția adoptată, instanța de fond ignoră prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 care consacră dreptul de a pretinde daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere (în cazul admiterii plângerii formulate), în situația în care persoanei îndreptățite îi este refuzată punerea în posesie si remiterea titlului de proprietate.
A precizat, cât privește cererea de obligare la plata daunelor cominatorii, din punct de vedere al practicii judiciare, aceasta a statuat, in mod constant, ca, pentru admisibilitatea ei este necesar ca in cauza sa fie vorba despre o obligație de a face, pe de o parte, iar pe de alta parte obligația să aibă un caracter intuitu personae, condiții care, așa cum rezultă din chiar considerentele hotărârii recurate, sunt îndeplinite.
A menționat, cât privește apărările intimatelor, referitor la includerea sa in anexa 30, ce a fost intocmita in temeiul prevederilor H.G. nr. 890/2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 247/2005, cî acestea au fost insusite de instanța de fond, cu ignorarea vădita a următoarelor aspecte: a. anexa 30 se semnează si de către reprezentantul A.D.S. local, care isi insuseste astfel hotărârea comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar, achiesand si obligandu-se la despăgubirea in natura; astfel, nu poate fi primită apărarea potrivit căreia nu ar exista teren disponibil; b. anexa 30, al cărei cuprins este menționat de H.G. nr. 890/2005, nu prevede acordarea de despăgubiri bănești, ci reconstituirea dreptului de proprietate pentru o anumita suprafața de teren.
A arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală si netemeinică si prin prisma efectelor generate, respectiv încălcarea principiului potrivit căruia legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei și nu în sensul neaplicarii ei.
In drept, a invocat dispozițiile art. 301 - 303, art. 304 pct. 9 si art. 3041 C.pr.civ., art. 1516 Cod Civil si art. 64 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
Prin dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-petent a arătat că, deși intimata C. locală trebuia să îl pună în posesie, nu a întreprins niciun demers, limitându-se la a transmite adrese fără nicio finalitate către terțe comisii locale.
A precizat că, de aproape 9 ani, o hotărâre judecătorească irevocabilă este lipsită de eficiență juridică din culpa intimatelor.
A arătat că instanța de fond s-a limitat în a face aprecieri asupra deciziei irevocabile nr. 303/2004, motivarea ignorând autoritatea de lucru judecat născută din decizia nr. 303/9.12.2004.
A afirmat că autoritățile au manifestat și manifestă un dezinteres total față de această speță, cererilor sale de punere în executare a unor hotărâri judecătorești înaintate încă din anul 2007 comisiilor competente, după 4 ani li se simulează o soluționare, care rămâne la nivel de analiză, potrivit adresei O.C.P.I. nr. 390/2.02.2012.
A arătat că, faptul că a optat pentru despăgubiri nu reprezintă o soluționare a situației sale ci, dimpotrivă, un argument care atestă că, în continuare, reconstituirea dreptului său de proprietate este total compromisă și nu va primi teren în echivalent sau despăgubiri.
A precizat că art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, invocat ca temei juridic pentru acordarea de despăgubiri, comportă interpretări și vizează diferențe de suprafețe de teren, iar în situația sa este vorba despre întreaga suprafață de teren, nu există nicio certitudine că despăgubirile vor fi acordate.
Prin întâmpinare, intimata C. Locală de Fond Funciar Vălenii de M. a solicitat respingerea recursului.
Tribunalul, examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 304 și art. 3041 C.proc.civ., constată ca recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurentului-petent i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 1,59 ha, astfel cum rezultă din cuprinsul deciziei civile nr. 512/5.04.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._ .
Prin decizia nr. 303 din 9 decembrie 2004, rămasă irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate de C. Locală Vălenii de M. și C. Județeană Prahova de Fond Funciar,Tribunalul Prahova a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele petentului pentru suprafața de 1,57 ha, situat pe raza orașului Vălenii de M., fiind obligată C. Locală Vălenii de M. să întocmească documentația necesară și să o înainteze Comisiei Județene Prahova, în vederea emiterii titlului de proprietate.
Potrivit art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, „în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul”.
Conform alineatului (2) al aceluiași text legal, „dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță”.
C. Locală de Fond Funciar Vălenii de M. i-a comunicat petentului că a întocmit anexa 30, unde, la poziția nr. 17, figurează cu suprafața de 1,57 ha, anexă validată de C. Județeană de Fond Funciar Prahova, prin hotărârea nr. 5418/7.06.2007.
C. Locală de Fond Funciar Vălenii de M. a solicitat Agenției Domeniilor Statului acordarea sprijinului prin punerea la dispoziție a suprafeței totale 67,26 teren agricol, întrucât, pe raza orașului Vălenii de M., nu deține rezerva de teren pentru punerea în posesie a persoanelor cuprinse în anexele nr. 30.
Prin cererea înregistrată sub nr. 7363/2011, petentul a solicitat Comisiei Locale Vălenii de M. îndeplinirea formalităților necesare în vederea plății despăgubirilor ce i se cuvin, pentru suprafața de teren de 1,57 ha.
Potrivit art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000 „în situația în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condițiile alineatului (2), se vor acorda despăgubiri pentru suprafața de teren neretrocedat.”
Art. 54 din H.G. nr. 890/2005 stabilește că „în anexa 23 se înscriu persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru care nu există suprafețe de teren agricol pentru restituirea integrală a proprietății, solicitate prin cerere, cărora li se vor acorda despăgubiri.”
Petentul a fost înscris în anexa 23, în vederea acordării de despăgubiri pentru suprafața de 1,57 ha.
Propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar a orașului Vălenii de M. cuprinsă în anexa nr. 23 a fost înaintată spre avizare Agenției Domeniilor Statului și Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară.
Ulterior avizării, propunerea a fost înaintată Comisiei Județene de Fond Funciar Prahova spre validare.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000 și art. 54 din H.G. nr. 890/2005, contrar susținerilor recurentului-petent, finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate nu presupune, în mod obligatoriu, punerea efectivă în posesie, încheierea unui proces-verbal în acest sens și emiterea titlului de proprietate aferent, în cazul în care nu există suprafețe de teren agricol pentru restituirea integrală a proprietății iar persoana îndreptățită a optat pentru obținerea de despăgubiri pentru suprafața neretrocedată, precum în prezenta cauză.
D. fiind că recurentul-petent a optat pentru acordarea de despăgubiri în ceea ce privește suprafața de teren de 1,57 ha neretrocedată, acesta nu mai poate pretinde și punerea sa în posesie asupra aceleiași suprafețe de teren, care presupune restituirea în natură a terenului.
Aplicabilitatea dispozițiilor art. 64 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 privind condamnarea la daune cominatorii presupune constatarea refuzului comisiei locale de înmânare a titlului de proprietate emis de comisia județeană sau de punere efectivă în posesie.
Dispozițiile acestui text legal nu sunt aplicabile cât timp, în cauză, recurentul-petent a optat pentru obținerea de despăgubiri pentru teren, procedură care exclude punerea în posesie asupra aceluiași teren.
Condamnarea la daune cominatorii implică neîndeplinirea obligațiilor de punere în posesie sau de înmânare a titlului de proprietate, or acestea nu mai au loc în cazul acordării de despăgubiri.
Prin urmare, susținerile recurentului-petent privind refuzul conducătorilor instituțiilor intimate de a-și îndeplini sarcinile de serviciu în ceea ce privește parcurgerea procedurii de punere în posesie, încheiere a procesului-verbal și emitere a titlului de proprietate nu pot fi reținute în vederea obligării acestora la daune cominatorii cât timp petentul a optat pentru obținerea de despăgubiri.
De asemenea, dispozițiile art. 1516 N.C.civ., invocate de către recurentul-petent, reprezintă temeiul juridic în baza căruia se pot obține daune cominatorii, însă acestea se pot acorda numai în cazul neîndeplinirii unei obligații de a face sau de a nu face nu și în cazul obligației de a plăti o sumă de bani cu titlu de despăgubiri.
Contrar afirmațiilor recurentului-petent, hotărârea recurată nu ignoră autoritatea de lucru judecat născută din decizia nr. 303/09.12.2004 pronunțata de Tribunalul Prahova, prin care erau obligate intimatele să-i reconstituie dreptul de proprietate în procedura arătată.
Autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Între cele două pricini nu există identitate de obiect.
În cadrul acțiunii admise prin decizia nr. 303/9.12.2004, pronunțată Tribunalul Prahova, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe numele petentului pentru suprafața de 1,57 ha, situat pe raza orașului Vălenii de M., obligarea Comisiei Locale Vălenii de M. să întocmească documentația necesară și să o înainteze Comisiei Județene Prahova, în vederea emiterii titlului de proprietate.
În prezenta cauză, petentul a solicitat obligarea intimatelor la plata, în solidar, de daune cominatorii, pentru fiecare zi de întârziere, până la data punerii sale în posesie, pentru suprafața de 1,57 ha teren, situat pe raza orașului Vălenii de M..
În plus, hotărârea recurată nu contrazice în niciun fel decizia irevocabilă sus-menționată.
Ulterior pronunțării acestei decizii, recurentul-petent a solicitat acordarea de despăgubiri pentru suprafața în privința căreia s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate, întocmirea documentației necesare și înaintarea acesteia către C. Județeană, astfel încât nu mai poate solicita și obligarea intimatelor la daune cominatorii până la restituirea în natură.
Instanța de fond nu a făcut aprecieri asupra deciziilor pronunțate de Tribunalul Prahova și Curtea de Apel Ploiești ci a constatat în mod corect că, prin decizia nr. 303/9.12.2004, nu a fost identificat și determinat, în considerentele sau dispozitivul hotărârii, amplasamentul terenului, arătându-se doar că acesta se află pe raza orașului Vălenii de M..
Astfel cum arată chiar recurentul-petent, scopul daunelor cominatorii îl reprezintă constrângerea debitorului să execute o obligație de a face sau de a nu face.
Obligația de a da o sumă de bani, reprezentând despăgubirile pretinse de către recurentul-petent pentru terenul în cauză, ulterior pronunțării deciziei nr. 303/09.12.2004 a Tribunalului Prahova nu reprezintă o obligație de a face sau de a nu face până la îndeplinirea căreia debitorul să poată fi obligat la daune cominatorii.
Contrar afirmațiilor recurentului-petent, respingerea cererii de obligare a intimatei C. L. de Fond Funciar Vălenii de M. la plata daunelor cominatorii nu generează încurajarea acestei instituții de a nu respecta dispozițiile deciziei nr. 303/09.12.2004 a Tribunalului Prahova ci reprezintă consecința opțiunii recurentului-petent privind acordarea de despăgubiri.
Recurentul-petent a fost inclus în anexa 30, în temeiul prevederilor H.G. nr. 890/2005, anterior formulării cererii de acordare a despăgubirilor de către petent.
Ca urmare a formulării acestei cereri, a fost inclus în anexa 23, conform art. 54 din H.G. nr. 890/2005, în vederea acordării de despăgubiri pentru suprafața de 1,57 ha, nemaiputând solicita reînscrierea sa în anexa 30, pentru restituirea în natură.
În mod corect a reținut instanța de fond că, prin actele depuse, C. Locală a făcut dovada demersurilor întreprinse pentru identificarea altor locații în localitate sau în afara localității, prin intermediul A.D.S. Prahova, acestea rezultând din adresele aflate la filele 35, 43, 46, 47, 49, 50, 53, 54, 57, 58, 59, 61-71 dosar fond.
În ceea ce privește susținerea recurentului-petent privind încălcarea principiului potrivit căruia legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei și nu în sensul neaplicării ei, Tribunalul constată că instanța de fond a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor art. 64 din Legea nr. 18/1991, acestea condiționând admisibilitatea plângerii de refuzul comisiei locale de înmânare a titlului de proprietate sau de punere în posesie, astfel cum s-a reținut în considerentele sentinței recurate.
În ceea ce privește adresele transmise de către C. Locală, acestea au avut ca scop identificarea de terenuri prin intermediul A.D.S., în vederea punerii în posesie a recurentului-petent, anterior formulării cererii privind acordarea de despăgubiri.
Posibilitatea acordării de despăgubiri este prevăzută de dispozițiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000 și art. 54 din H.G. nr. 890/2005, această procedură excluzând retrocedarea în natură cu privire la aceeași suprafață de teren, astfel încât, recurentul-petent nu poate solicita obligarea intimatelor la plata de daune cominatorii până la restituirea în natură, invocând dezinteresul autorităților sau imposibilitatea de reconstituire sau lipsirea de eficiență juridică a unei hotărâri judecătorești.
Contrar afirmațiilor recurentului-petent, în situația sa nu este vorba de întreaga suprafață de teren ci de o suprafață de 1,57 ha din totalul de 3,16 ha, pentru diferența de 1,59 ha fiind emis titlul de proprietate nr._/1993, astfel cum rezultă din cuprinsul deciziei civile nr. 512/5.04.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._ (filele 18-21 dosar fond).
Pentru considerentele arătate, Tribunalul constatând că, în speță, nu sunt incidente cazuri de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C.proc.civ., de natură să afecteze legalitatea sentinței instanței de fond, urmează ca, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ., să respingă recursul ca nefondat.
Va lua act că intimata C. Locală de Fond Funciar Vălenii de M. nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul - petent BRUMĂRESCU D. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 1850/25.09.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimatele C. LOCALĂ VĂLENII DE M. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR cu sediul în Vălenii de M., județul Prahova si C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, ca nefondat.
Ia act că intimata C. Locală de Fond Funciar Vălenii de M. nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26.04.2013.
Președinte, Judecători,
N. C. R. I. C. A. G. H.
fiind în C.O. semnează
Președintele instanței,
Grefier,
R. C.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./tehn. C.R.I.
d.f._ Jud. Vălenii de M.
j.f. B. D.-C.
2 ex/13.08.2013
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 793/2013. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 1285/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
